ICCJ. Decizia nr. 4718/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4718/2014
Dosar nr. 526/242/2014
Şedinţa de la 9 decembrie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Huedin, petenta F.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Bihor, în principal, anularea procesului-verbal de contravenţie încheiat de intimat la data de 23 iunie 2014, precum şi a înştiinţării de plată ca act subsecvent, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.
Prin Sentinţa civilă nr. 367 din 16 septembrie 2014, Judecătoria Huedin a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de această instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Marghita.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că din cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenţiei rezultă că fapta reţinută în sarcina petentei a fost săvârşită în Suplacu de Barcău, str. P., iar conform art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, în speţă Judecătoria Marghita.
La rândul său, prin Sentinţa civilă nr. 1312 din 28 octombrie 2014, Judecătoria Marghita a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.
Instanţa a reţinut că fapta pentru care a fost sancţionată petenta constă în nerespectarea obligaţiei angajatorului, prevăzută de art. 16 din Legea nr. 53/2003, de a încheia cu salariatul contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activităţii.
Aşa cum s-a arătat în Decizia nr. 1078 din 14 martie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, neîndeplinirea obligaţiei de a încheia contracte individuale de muncă nu se poate săvârşi decât la sediul angajatorului, conform art. 16 din Legea nr. 53/2003, deoarece inacţiunea se săvârşeşte la locul unde ar fi trebuit să se săvârşească acţiunea, iar din menţiunile procesului-verbal reiese că sediul petentei este în localitatea Huedin.
Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, Judecătoria Marghita a decis, în temeiul art. 134 şi art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Judecătoriei Marghita.
Înalta Curte constată că, prin procesul-verbal contestat, reclamantei i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale în baza art. 276 alin. (1) lit. e) C. muncii pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de potrivit art. 16 alin. (1) din acelaşi Cod, anume "primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă".
În declinarea reciprocă a cauzei spre soluţionare "locul săvârşirii contravenţiei" statuat de art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 în raport cu care se determină instanţa competentă a o soluţiona a fost stabilit sediul angajatorului deoarece la acel loc se săvârşeşte inacţiunea care constă în neîncheierea contractului de muncă (Judecătoria Huedin) şi, dimpotrivă, punctul de lucru unde s-a desfăşurat controlul inspectorilor I.T.M. Bihor, adică locul unde au fost identificate persoanele care desfăşurau activitatea fără ca societatea contravenientă să le încheie contracte de muncă (Judecătoria Marghita).
Potrivit art. 276 alin. (1) lit. e) C. muncii, contravenţia constă în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă. Prin urmare, contravenţia nu are ca element material neîncheierea contractului de muncă în condiţiile art. 16 alin. (1) C. muncii, ci primirea la muncă, folosirea muncii, fără existenţa unui astfel de contract. Cum folosirea muncii fără forme legale (în absenţa contractului de muncă ale cărui elemente sunt prevăzute în art. 16 C. muncii) constă în acţiunea imputată angajatorului, care foloseşte munca neangajată în condiţiile legii, locul săvârşirii contravenţiei este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condiţiilor impuse de lege.
Prin textul legal reţinut de către emitentul actului contestat, legiuitorul nu a sancţionat neîncheierea contractului de muncă, ci folosirea muncii în aceste condiţii, şi, în consecinţă, contravenţia se săvârşeşte, ca loc, acolo unde au fost identificate persoanele prestând o astfel de muncă.
Reţinând contrariul ar însemna că toate contravenţiile s-ar putea săvârşi doar la sediul angajatorului, lucru exclus din moment ce nu verificarea existenţei contractelor de muncă constituie obiectul contravenţiei în litigiu, ci folosirea muncii în absenţa lor, situaţie constatată la momentul surprinderii acelor persoane ca prestând munca fără forme legale, indiferent unde este locul de prestare al acesteia, în absenţa condiţiilor impuse de lege.
Prin urmare, obiectul contravenţiei nu constă în verificarea condiţiilor de legalitate ale contractului de muncă, care poate fi încheiat atât la sediul angajatorului, cât şi oriunde, ci dacă persoanele care prestează muncă au sau nu contract de muncă, adică dacă erau folosite ca muncă de angajator, fără a realiza condiţia impusă de lege, aceea a existenţei contractului de muncă.
În consecinţă, dat fiind faptul că persoanele au fost surprinse la punctul de lucru din Suplacu de Barcău, str. P., jud. Bihor, ca desfăşurând activităţi fără a avea contract de muncă, acesta este locul săvârşirii contravenţiei, anume locul desfăşurării muncii fără forme legale, aşa cum dispune art. 276 alin. (1) lit. e) C. muncii.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Marghita, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta F.I. SRL în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Bihor în favoarea Judecătoriei Marghita.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2014.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 4717/2014. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4719/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
