ICCJ. Decizia nr. 108/2015. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 108/2015
Dosar nr. 1072/44/2012
Şedinţa publică de la 20 ianuarie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi, reclamanta SC V.V. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâţii A.N.A.F. – D.R.S.C. Bucureşti, anularea deciziei, referitoare la obligaţiile de plată accesorii, nr. 212 din 13 aprilie 2011 emisă de A.N.A.F. - A.N.V. - D.R.A.O.V. Galaţi şi anularea Deciziei nr. 164 din 30 martie 2012 emisă de A.N.A.F. - D.R.S.C., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că actele administrative atacate sunt netemeinice şi nelegale, pârâtele făcând o greşită aplicare a legii în raport de situaţia de fapt, sumele reţinute prin acestea fiind achitate în totalitate.
1.2. Întâmpinarea formulată în cauză
Prin întâmpinarea depusă la data de 01 noiembrie 2012, pârâta D.R.A.O.V. Galaţi în nume propriu şi pentru pârâta A.N.V., a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.V. Bucureşti, solicitând totodată respingerea acţiunii ca nefondată.
1.3. Sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin sentinţa nr. 120 din 30 mai 2013, Curtea de Apel Galaţi a admis acţiunea formulată de SC V.V. SA şi a dispus anularea Deciziei nr. 212 din 13 aprilie 2011 emisă de pârâţii M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.A.M.C.. Totodată a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de A.N.V.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 212/2011 s-au stabilit obligaţii de plată accesorii calculate pentru debitul cuprins în Decizia nr. 1200/2011 emisă de A.N.A.F. - A.N.V. prin D.R.O.V. Galaţi.
Instanţa de fond a considerat că între Decizia nr. 212/2011 şi Decizia nr. 1200/2011 există o strânsă legătură, motiv pentru care A.N.V. are calitate procesuală pasivă în cauză.
S-a mai apreciat că din „Fişa sintetică totală”, rezultă că decizia a fost comunicată pe data de 19 ianuarie 2011, termenul de plată fiind 20 februarie 2011 (potrivit art. 111 alin. (2) lit. b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare), iar plata prin O.P. a fost efectuată în data de 17 martie 2011, întreaga sumă stabilită prin Decizia nr. 1200 din 14 ianuarie 2011 s-a stins prin plată (la data de 26 februarie 2011 întrucât a existat o diferenţă de 2 lei scadentă la data de 25 februarie 2011).
Potrivit art. 47 alin. (3) din C. proc. fisc.: „se anulează ori se desfiinţează, total sau parţial, chiar dacă împotriva acestora s-au exercitat sau nu căi de atac, actele administrative fiscale prin care s-au stabilit, în mod eronat, creanţe fiscale accesorii aferente creanţelor fiscale principale prin orice modalitate”.
Art. 111 alin. (2) C.proc.fiscală: ”pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora”.
Orice alt mod de calcul al accesoriilor care nu ţine seama de data comunicării deciziei nu poate fi primit şi nu poate duce la emiterea unei decizii fiscale valabile privind stabilirea creanţelor accesorii.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs D.G.R.F.P. Galaţi şi A.N.A.F. - D.G.S.C.
2.1. Motivele de recurs
Recursul declarat de D.R.A.O.V. Galaţi
Prin motivele de recurs s-a susţinut că A.N.V. nu are calitate procesuală pasivă, în raport de obiectul acţiunii, respectiv anularea Deciziei nr. 212/2011 emisă de D.G.A.M.C.
Recursul declarat de A.N.A.F.
În motivele de recurs, recurenta a precizat că prima instanţă nu a avut în vedere apărările pe care le-a formulat, în sensul că din debitul stabilit prin Decizia de impunere nr. 1200 din 14 ianuarie 2011, respectiv 85.198 lei accize alcool etilic şi 82.624 lei majorări, reclamanta a achitat suma de 167.822 lei reprezentând acciză cu O.P. din 17 februarie 2011.
S-a menţionat că suma contestată în prezenta cauză reprezintă dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru perioada 31 martie 2009 - 24 martie 2011 aferente debitului de 85.198 lei reprezentând accize pentru alcool etilic.
A mai explicat recurenta că pentru debitul de 85.198 lei se datorează dobânzi în sumă de 46.723 lei.
2.2. Întâmpinarea formulată
Reclamanta-intimată a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor, cu motivarea că debitul asupra căruia s-au calculat dobânzi a fost stins prin plata în termenul legal.
2.3. Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa primei instanţe şi legislaţia aplicabilă, constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Obiectul prezentului dosar îl constituie anularea Deciziei nr. 212/2011 privind stabilirea de obligaţii de plată accesorii şi a Deciziei nr. 164 din 30 martie 2012.
Decizia nr. 212/2011 a fost emisă de A.N.A.F., D.G.A.M.C., iar Decizia nr. 164/2012 a fost emisă de A.N.A.F. - D.S.C.
Din analiza sentinţei recurate rezultă că prima instanţă nu a stabilit cu certitudine cadrul procesual, făcând referire şi la Decizia nr. 1200/2011 emisă de D.R.A.O.V. Galaţi, care nu a făcut obiectul sesizării instanţei.
De asemenea, deşi Decizia nr. 212/2011 a fost emisă de A.N.A.F. - D.G.A.M.C., instanţa de fond nu a observat că această parte, în calitate de emitent al actului nu a fost citată în cauză.
În baza art. 129 C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/ 2004, instanţa avea obligaţia de a introduce în cauză emitentul actului.
Verificarea legalităţii Deciziei nr. 212/2011 emisă de D.G.A.M.C., fără ca această entitate să fie introdusă în cauză face ca sentinţa să fie nelegală.
Instanţa investită cu soluţionare unei acţiuni în anularea unui ac administrativ nu poate hotărî în mod legal asupra actului supus cenzurii, fără ca autoritatea emitentă să fie parte în proces.
Pentru analizarea cadrului procesual prin prisma obiectului contestaţiei şi a finalităţii urmărire de contestator, în vederea pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice şi cu respectarea tuturor principiilor de drept, se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de fond, pentru a se relua judecata, punându-se în discuţia părţilor necesitatea definirii cadrului procesual, prin introducerea în cauză a A.N.A.F. - D.G.A.M.C., al cărei act se solicită a fi anulat.
De asemenea, se va stabili dacă în raport de obiectul cererii de chemare în judecată A.N.V. are calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile pârâtelor se vor admite şi se va casa sentinţa, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de pârâtele D.G.R.F.P. Galaţi şi A.N.A.F. - D.G.S.C. împotriva sentinţei nr. 120 din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 1068/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1085/2015. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
---|