ICCJ. Decizia nr. 2058/2015. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2058/2015
Dosar nr. 3735/115/2014
Şedinţa de la 18 mai 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia pronunţată de Tribunalul Caraş Severin
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin în data de 21 noiembrie 2014, reclamanta SC N.Z.T. SRL a chemat în judecată pârâta D.G.R.F.P. Timişoara, A.J.F.P. Caraş-Severin, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună suspendarea executării deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală pentru persoane juridice din 8 octombrie 2014, cu privire la suma contestată în cuantum de 1.815.500 RON, precum şi a raportului de inspecţie fiscală încheiat la data de 8 octombrie 2014 şi înregistrat de către pârâtă.
Prin sentinţa civilă nr. 1632 din 16 decembrie 2014, Tribunalul Caraş-Severin a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta SC N.Z.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Timişoara, A.J.F.P. Caraş-Severin, în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Caraş-Severin a reţinut următoarele:
Prin acţiunea formulată reclamanta SC N.Z.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Timişoara, A.J.F.P. Caraş-Severin, a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere din 8 octombrie 2014, cu privire la suma de 1.815.500 RON şi a raportului de inspecţie fiscală din 8 octombrie 2014.
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
În speţa de faţă cuantumul obligaţiilor fiscale, stabilite prin decizia de impunere, depăşeşte suma de 1.000.000 RON, motiv pentru care Tribunalul a admis excepţia de necompetenţă materială.
2. Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
Prin sentinţa nr. 30 din 17 februarie 2015, Curtea de Apel Timişoara a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-au reţinut următoarele.
Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta SC N.Z.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Timişoara, A.J.F.P. Caraş-Severin, a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere din 8 octombrie 2014, prin care s-au stabilit obligaţii fiscale în sumă de 972.712 RON.
Instanţa a reţinut că, deşi în acţiunea dedusă judecăţii reclamanta a menţionat suma de 1.815.500 RON, din conţinutul deciziei de impunere din 8 octombrie 2014 şi al raportului de inspecţie fiscală din 8 octombrie 2014, acte administrativ fiscale contestate de reclamantă, rezultă că suma ce i-a fost impusă reclamantei este de 972.712 RON.
Prin urmare, în raport cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi având în vedere că prezenta acţiunea priveşte un act administrativ fiscal, Curtea a reţinut că Tribunalul Caraş-Severin este instanţa competentă material.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
După cum rezultă din lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că litigiul are ca obiect, suspendarea executării deciziei de impunere din 8 octombrie 2014, prin care s-au stabilit obligaţii fiscale în sumă de 972.712 RON.
Aşa cum reiese din conţinutul deciziei de impunere din 8 octombrie 2014 şi al raportului de inspecţie fiscală din 8 octombrie 2014, acte administrativ fiscale contestate de reclamantă, suma ce i-a fost impusă reclamantei este de 972.712 RON.
În interpretarea şi aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut, cu caracter unitar, că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:
- criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 1.000.000 RON, fără a avea relevanţă rangul autorităţii publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.
În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect suspendarea executării deciziei de impunere din 8 octombrie 2014 şi a raportului de inspecţie fiscală din 8 octombrie 2014 , în sumă totală de 972.712 RON, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine, în speţă, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Caraş-Severin, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC N.Z.T. SRL în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Timişoara, A.J.F.P. Caraş-Severin în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2056/2015. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2076/2015. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
