Anulare act administrativ . Decizia 333/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 333/
Ședința publică din 25 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
JUDECĂTOR 2: Tăbăltoc Dan Mircea
Judecător - G -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 1009/ca din 14.11.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18 mai 2009, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 1009/CA din 14 noiembrie 2008, Tribunalul Iașia respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, I și Administrația Finanțelor Publice I, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a pretins că achiziționat din spațiul comunitar un autoturism marca Volkswagen, fabricat în anul 2002 și că, cu ocazia înmatriculării în România, a achitat suma de 3.341,29 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
Prima instanță a apreciat că, pentru a se verifica dacă prevederile art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Codul fiscal sunt sau nu compatibile cu prevederile comunitare, cuprinse în Tratatul Comunității Europene, este necesar a se stabili dacă reclamantul se află într-o astfel de situație, respectiv dacă a cumpărat un autovehicul deja înmatriculat, din spațiul comunitar, iar pentru înmatricularea acestuia a achitat pe teritoriul României taxa de primă înmatriculare.
Constatând că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că autoturismul a fost achiziționat dintr-un alt stat comunitar și nici că acesta fusese deja înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene, prima instanță a apreciat că nu poate verifica dacă taxa de primă înmatriculare este sau nu o taxă cu efect echivalent în raport cu prevederile comunitare invocate și că, în atare condiții, respectând principiul disponibilității, cererea de chemare în judecată trebuie respinsă.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs reclamantul, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că nu a observat că, în fapt, a solicitat anularea deciziei nr. 66228/30.05.2008 și nu a deciziei nr. 66230/30.05.2008, că taxa specială a cărei restituire o cere este în cuantum de 3.174,01 lei și nu de 3.341,29 lei, că autoturismul a fost achiziționat în luna martie 2008 și nu în luna noiembrie 2007, că vehicolul a fost fabricat în anul 2004 și nu în anul 2002 și că chitanța emisă de I are seria - nr. -/09.04.2008 și nu seria - nr. -/7.11.2007, omițând a se pronunța cu privire la anularea deciziei nr. 66228/30.05.2008 și la obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale.
Intimata I, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de recurs.
În recurs s-au depus înscrisuri noi, respectiv certificatul de înmatriculare emis de autoritățile a Germaniei la data de 12 februarie 2008, contractul de vânzare-cumpărare încheiat de și Auto (România), factura emisă de Auto la data de 22.03.2008, pe numele lui, precum și certificatul de înmatriculare din data de 9.04.2008.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Din chitanța nr. - din 7.11.2007 (fila 5 dosar fond) rezultă că reclamantul - recurent a plătit suma de 3.341,29 lei cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, cu ocazia înmatriculării, că prin cererea înregistrată la I sub nr. 59314/28.05.2008 (fila 6 dosar fond) a cerut restituirea sumei menționate, plătită "în luna noiembrie 2007", pentru autoturismul "marca Volkswagen, fabricat în anul 2002", prin "chitanța seria - nr. -, eliberată la data de 7.11.2007 de către Trezoreria Municipiului I", și că la această petiție s-a răspuns prin adresa nr. 66230 din 30 mai 2008, acre și fapte la care se face referire, în mod explicit, prin cererea introductivă la instanță, și care au făcut obiectul verificării primei instanțe, finalizată prin pronunțarea hotărârii recurate.
A pretinde că acțiunea și întreaga documentație pe care aceasta se întemeiază nu reflectă voința reclamatului și că instanța ar fi trebuit să se pronunțe cu privire la legalitatea înscrisurilor depuse în recurs, echivalează cu o negare a propriei cereri și cu o tentativă de modificare, în calea extraordinară de atac, a obiectului acțiunii.
Ca atare, prin raportare la dispozițiile art. 316 coroborate cu prevederile art. 294 Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță s-a pronunțat în mod corect în ceea ce privește operațiunea administrativ-fiscală acoperită de chitanța nr. - din 7.11.2007 și că controlul judiciar nu se poate efectua decât în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată care dă și limitele investirii instanței.
Cercetând hotărârea recurată sub acest aspect, Curtea constată că toate înscrisurile depuse în recurs privesc o cu totul altă operațiune decât cea contestată prin acțiune, neputându-se accepta că reclamantul - recurent a plătit, la data de 7 noiembrie 2007, taxa specială pentru un bun pe care l-a achiziționat în cursul lunii martie 2008 și care a fost înmatriculat în a Germaniei după 3 luni de la data emiterii chitanței nr. -/7.11.2007.
Dacă în intervalul 2007 - 2008, reclamantul - recurent a achiziționat mai multe bunuri, el trebuia să formuleze pretenții pentru fiecare operațiune în parte, nefiindu-i permis să încerce să inducă în eroare instanța de judecată prin folosirea de înscrisuri ce nu privesc actul dedus judecății în prezenta cauză, în condițiile în care, la data promovării recursului de față, cunoștea faptul că cererea sa de anulare a actului nr. 66228/2008 și de restituirea a sumei de 3.174,01 lei îi fusese respinsă de Tribunalul Iași prin sentința civilă nr. 945/CA/ din 29 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, dosar menționat pe procura dată de reclamantul numitei, aflată la fila 12 dosar fond.
Nefiind făcută dovada că autoturismul pentru care s- plătit taxa de înmatriculare de 3.341,29 lei, la data de 7.11.2007, sumă a cărei restituire face obiectul cauze de față, fusese anterior introducerii în România înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene, prima instanță nu mai era obligată să se pronunțe cu privire la adresa nr. 66230/30.05.2008, ce nu are de altfel valoarea unui act administrativ-fiscal, în înțelesul dat acestui termen de art. 41 Cod procedură fiscală, și nici cu privire la cererea de acordare de daune, reprezentând dobânda legală aplicabilă în materie fiscală; în mod justificat reținându-se că, în aceste condiții, instanța nu poate verifica dacă a avut sau nu loc o încălcare a Tratatului, invocată ca temei al acțiunii.
Ca atare, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală și că este de neacceptat modificare acțiunii în recurs și mai ales tentative de inducere în eroare a instanțelor judecătorești, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul promovat de reclamant, prin procurator, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 1009/a/14.11.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
09.06.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian, Tăbăltoc Dan Mircea
