Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1404/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 1404
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtulPrimarul comunei, cu sediul în comuna,str.-, nr. 495,județul P, împotriva sentinței nr. 316 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta,domiciliată în Câmpina,- județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurentul-pârât Primarul comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se că recurentul-pârât a solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Avocat, pentru intimata-reclamantă, menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că intimata-reclamantă nu are cereri de formulat, iar recurentul-pârât a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Instanța de fond nu s-a pronunțat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, ci a avut în vedere toate înscrisurile de la dosar, înscrisuri din care a rezultat că, pentru perioada 01.07.2007-01.08.2007, reclamanta nu a avut atribuții legate de exercitarea controlului financiar preventiv. În mod corect s-a reținut de prima instanță că decizia de imputare a fost emisă peste termenul legal prevăzut de art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999.Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a solicitat anularea Dispoziției nr. 1312/19.- emisă
de Primarul comunei, raportat la prevederile art.85 alin.1 din Legea nr.188/1991
republicată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că dispoziția de imputare nr. 1312/09.12.2008 este tardivă, întrucât, raportat la prevederile art.85 alin.1 din Legea nr.188/1999, aceasta se emite în 30 de zile de la constatarea pagubei.
Dispoziția este netemeinică și nelegală, deoarece, în urma concursului organizat de Primăria Comunei în luna iulie 2007, a fost numită funcționar public de conducere în funcția de șef serviciu economic, inspector clasa I, grad superior, treapta 1 în cadrul Primăriei prin Dispoziția Primarului Comunei nr.252/11.07.2007.
Mai arată că, pentru perioada 01.07.2007-01.08.2007, nu a avut atribuții legate de exercitarea controlului financiar preventiv, astfel că afirmația cuprinsă în Dispoziția nr.1312/2008 cum că s-a încasat necuvenit o astfel de indemnizație pentru luna iulie este neadevărată.
Prin Dispoziția nr.271/01.08.2007emisă de Primarul comunei i s-a încredințat efectuarea controlului financiar preventiv în perioada 01.--31.12.2007 și această perioadă s-a prelungit prin Dispoziția nr.1899/20.12.2007, care a stabilit exercitarea controlului financiar preventiv, fără a stabili perioada în care va fi efectuat de către reclamantă.
În art. 9 pct. 7 din Ordonanța nr.119/1999, republicată, se stabilește un drept în favoarea sa și anume un spor pentru complexitatea muncii, care poate fi de până la 25%din salariul de bază brut lunar și începând cu luna august 2007, pe statele de plată care au fost întocmite de serviciul economic din cadrul primăriei comunei, a fost trecut un spor de 25% aferent activității de control financiar preventiv, acești bani i-au fost achitați lunar,și ștatele au fost semnate și aprobate de Primarul comunei.
În final, reclamanta arată că termenul de prescripție de 30 de zile prevăzut de art.85 alin.1 din Legea nr.188/1999 pentru emiterea dispoziției de imputare începe să curgă pentru fiecare din aceste sume de la data plăților lunare către reclamantă efectuate de către Primăria Comunei, astfel, termenul de prescripție este de 30 de zile începând cu data de 01.09.2007, 01.10.2007 și că, la data de 09.12.2008, când a fost emisă dispoziția contestată, termenul era de mult prescris.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, la data de 15.09.2008 auditorul intern a înregistrat sub nr.3962 un raport ca urmare a auditării organizării activității de gestiune a resurselor umane, în care se menționează că a fost plătit un spor de 25% persoanei desemnate să efectueze controlul financiar preventiv.
a fost făcută numai pentru anul 2008, iar reclamanta a primit sporul respectiv și în anul 2007, situație necunoscută la 15.09.2008 și apreciază că termenul de 30 de zile nu putea curge de la data întocmirii raportului de audit pentru că în acel moment nu se cunoștea valoarea exactă a prejudiciului creat și, drept urmare, nu se putea emite dispoziția și termenul curge de la data la care primarul a cunoscut valoarea totală a prejudiciului, respectiv 09.12.2008.
Menționează că reclamanta a fost de acord cu constatările și recomandările făcute de auditor, că reclamanta a primit aceste sume de bani fără dispoziția primarului, cu toate că, fiind șefa serviciului economic avea cunoștință de legislația în materie și avea tot interesul și obligația să fie respectată.
În final, arată că nu se contestă faptul că reclamanta putea beneficia de un spor de 25% pentru activitatea de control financiar preventiv, dar numai pe baza unei dispoziții și că în prezent beneficiază de un spor de 15% pentru această activitate în baza unei dispoziții.
Prin sentința nr. 1312/09.12.2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția tardivității emiterii Dispoziției nr.1312/09.12.2008 și a admis acțiunea formulată de reclamantă, anulând Dispoziția nr.1312/09.12.2008 emisă de Primarul Comunei, ca fiind tardiv emisă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 85 alin.1 din Legea nr.188/1999, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute de art.84 lit. a și b se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei sau, după caz prin asumarea unui angajament de plată.
Instanța nu a reținut susținerea pârâtei cum că nu avea cunoștință de întinderea pagubei, întrucât numai pentru perioada iulie 2007-01.08.2007 reclamanta nu a avut temei legal de efectuare a activității de control financiar preventiv, ulterior, în vederea îndeplinirii acestor atribuții, reclamantei i s-au stabilit asemenea sarcini de serviciu prin dispoziția nr. 271/01.08.2007 și dispoziția nr.1899/20.12.2007, ambele emise de către primarul comunei.
Comparând data emiterii dispoziției de imputare, respectiv 09.12.2008 cu data de 01.08.2007, rezultă că dispoziția de imputare nr.1312/09.12.2008 a fost emisă peste termenul legal prevăzut de art.85 alin.1 din Legea nr.188/1999.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul comunei, susținând că instanța de fond a dat o interpretare greșită dispozițiilor legale referitoare la acordarea acestui spor și la termenul în care se emite o dispoziție de imputare.
Față de prevederile legale recurentul critică modul în care instanța de judecată a înțeles să raporteze cele 30 de zile prevăzute de art.85 alin.1 din Legea 188/1999. Se precizează că emiterea unei decizii prin care unei persoane i se încredințează atribuții de control financiar preventiv nu înseamnă, implicit și acordarea sporului pentru această activitate, cu atât mai mult cu cât art.9 alin.7 din OUG nr. 11/1999 prevede că persoana desemnată să efectueze control financiar preventiv poate să beneficieze de un spor de până la 25%, prin decizie internă a conducătorului.
Sumele încasate de șeful serviciului economic au fost considerate pagube pentru instituție din momentul întocmirii raportului de audit, care, verificând, a constatat că nu există dispoziție de acordare a sporului.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii formulate de intimata-reclamantă.
Examinand sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat.
Potrivit art. 85 alin. 1 din legea 188/1999, republicata, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin
sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau,
după caz, prin asumarea unui angajament de plată.
In prezenta cauză, termenul nu se poate calcula de la data întocmirii raportului de audit, înregistrat sub nr. 3962/15.09.2008, deoarece, în cuprinsul acestuia se reține doar existența unor fapte care pot determina prejudicii, respectiv plata a doi funcționari publici de execuție pentru munca prestată peste durata normală a timpului de lucru fără dispoziția conducatorului ierarhic, plata sporului de 25% pentru complexitatea muncii aplicat la salariul de bază brut lunar persoanei desemnate să efectueze controlul financiar preventiv, fără a exista dispoziție a ordonatorului principal de credite, acordarea eronată a unor prime de vacanță,etc.
In finalul raportului de audit se propune recuperarea sumelor plătite fără baza legală, întocmind în acest sens o fișă de urmărire a recomandărilor.
Având în vedere că, prin raportul de audit, nu se stabilește un prejudiciu, ci doar se sesizează existența unor fapte generatoare de prejudicii, data la care a fost cunoscută valoarea prejudiciului este data de 9.12.2008, când persoana desemnată să stabilească dacă au existat sume plătite reprezentând spor pentru exercitarea activității de control financiar preventiv a întocmit nota internă prin care a adus la cunostința conducerii instituției cuantumul prejudiciului.
Prin urmare, data de la care curge termenul de 30 zile pentru emiterea deciziei de imputare este 9.12.2008.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 pr.civ. se va admite recursul, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare pentru a se soluționa pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtulPrimarul comunei, cu sediul în comuna,-, județul P, împotriva sentinței nr. 316 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta,domiciliată în Câmpina,- județul P și, în consecință:
Casează sentința nr. 316 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare pe fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red MP/tehnored MC/MP
4 ex/ 20.11.2009
f- Trib./
Operator date cu caracter personal/Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
