Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 57/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE NR. 57
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban PREȘEDINTE INSTANȚĂ
- --JUDECĂTOR
- --JUDECĂTOR
- --GREFIER
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.84/CF /3.10.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, care depune delegație la dosar și avocat pentru intimata-reclamantă SC SRL, care depune împuternicire avocațială.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală și nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca intimata să fie scutită de plata obligațiilor fiscale reprezentând vărsăminte pentru persoanele cu handicap neîncadrate.
Arată că deși N prin adresa 1228/4.06.2008 a răspuns intimatei că în perioada august-octombrie nu au fost înregistrate persoane cu handicap calificate în meseriile specifice societății, această adresă nu poate constitui un răspuns al agenției la solicitarea triamestrială a societății.
Societatea nu face dovada că ar fi solicitat trimestrial angajarea de persoane cu handicap, ci doar că a prezentat situația locurilor vacante.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței recurate, iar pe fond respingerea acțiunii ca netemeinică.
Avocat pentru intimata-reclamantă SC SRL solicită respingerea recursului. Consideră că sentința instanței de fond este temeinică și legală, aceasta în mod corect apreciind că intimata a făcut dovada corect că a solicitat repartizarea persoanelor cu handicap, dar conform adresei de răspuns aflat la fila 85 ds.fond, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Nar ăspuns că în baza de date nu au înregistrate persoane cu handicap.
Solicită menținerea sentinței instanței de fond și menținerea sentinței privind anularea deciziei de impunere nr.251/22.05.2008, prin care s-au stabilit majorările de întârziere.
Fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
DELIBERÂND:
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Neamț și înregistrată sub nr-, reclamanta C L - prin reprezentant legal în contradictoriu cu pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice Nas olicitat anularea punctului nr. 4 din Decizia de impunere nr.346 din 26.08.2008 si suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă si irevocabilă a cauzei.
În motivarea cererii a arătat că pârâta a emis Decizia nr.346/26.08.2008 iar la punctul 4 a respins ca neîntemeiată contestația formulată împotriva vărsămintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate, în sumă de 17.010 lei precum si a majorărilor de întârziere în sumă de 12.859 lei stabilite prin decizia de impunere nr.251 din 22.05.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite in urma inspecției fiscale efectuate de Administrația Finanțelor Publice P N, apreciind că societatea nu si-a îndeplinit obligația de a solicita trimestrial repartizarea de persoane cu handicap si implicit nu deține răspunsul AJ. pentru perioada supusa controlului, august 2005 - octombrie 2006.
Mai arată reclamanta ca nu refuză și nu a refuzat angajarea persoanelor cu handicap; că și-a îndeplinit obligația solicitării repartizării de persoane cu handicap în vederea încadrării în muncă; că face dovada cu adresele de solicitare trimestriale privind angajarea acestor persoane.
În dovedire, a depus în copie Decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr.252/22.05.2008, Decizia de impunere nr.251/22.05.2008, raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr.58455/21.05.2008, contestația înregistrată sub nr. 64085/18.06.2008, decizia nr. 346/26.08.2008 si copii după solicitările trimestriale privind angajarea persoanelor cu handicap.
În drept, a invocat prevederile art. 14 si 15 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 215 din OG 92/2003.
4 |
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că susținerile reclamantei precum si înscrisurile prezentate nu sunt în măsură de aoe xonera de plata obligației bugetare suplimentare stabilită cu titlu de vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate, deoarece a fost stabilita in conformitate cu dispozițiile legale. Reclamanta a avut 75 de angajați, nu a angajat persoane cu handicap si nici nu a constituit si nu a plătit către bugetul de stat o sumă egala cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de munca in care nu a încadrat persoane cu handicap.
Prin sentința civilă nr. 3020 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț a fost admisă acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta L în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
A fost anulat punctul nr. 4 din Decizia nr. 346/26.08.2008 emisă de pârâtă.
Au fost anulate obligațiile fiscale privind suma de 17010 lei reprezentând vărsăminte pentru persoane cu handicap neîncadrate, precum și majorările de întârziere în sumă de 12.859 lei stabilite prin Decizia de impunere nr. 251/22 mai 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul reținut următoarele:
Prin decizia nr.346/26.08.2008 a fost respinsa ca neîntemeiată contestația formulată de SC SRL împotriva vărsămintelor de la persoanele cu handicap neîncadrate, în sumă de 17010 lei, precum si a majorărilor aferente acestor vărsăminte,în sumă de 12.859 lei.
În conformitate cu prevederile art. 42 al.(l) din OUG nr. 102/1992 aprobată prin Legea nr.519/2002, "Agenții economici care au cel puțin 75 de angajați precum si autoritățile si instituțiile publice care au cel puțin 25 de funcții contractuale, au obligația de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puțin 4 % din numărul total de angajați, respectiv din numărul de funcții contractuale prevăzute în statul de funcții."
Potrivit art. 43 din același act normativ;
"(1). Persoanele juridice care nu respecta prevederile art. 42 alin.(l) au obligația de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă egala cu salariul minim brut pe tară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au încadrat persoane cu handicap.
(2) Sunt exceptate de la plata obligatorie prevăzuta la alin.(l), persoanele juridice care fac dovada ca au solicitat trimestrial la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă repartizarea de persoane cu handicap."
Prin adresele depuse la dosar (filele 79-84) reclamanta face dovada că a solicitat trimestrial angajarea de persoane cu handicap, așa după cum reiese si din răspunsul comunicat reclamantei, prin adresa nr.12281 din 4.06.2008 (86), de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Prin aceasta adresă se aduce la cunoștință societății faptul că în perioada august 2005- octombrie 2006, întrucât în baza de date a agenției nu existau înregistrate persoane cu handicap calificate în meseriile specifice profilului de activitate al societății, nu s-a putut da curs solicitărilor primite.
Prin urmare, nu se poate retine susținerea pârâtei, care arata ca prin adresele invocate in apărare, reclamanta nu face dovada ca a solicitat trimestrial angajarea de persoane cu handicap, ci doar ca a prezentat situația locurilor de muncă vacante.
Atâta timp cat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă atestă faptul că nu avea in evidentele sale pentru repartizare persoane cu handicap calificate in meserii specifice profilului de activitate al societății reclamante si drept urmare nu s-a putut da curs solicitărilor primite(f 85), nu se poate retine încălcarea prevederilor OUG nr. 102/1999 și ale Instrucțiunilor nr.1088 22 003 privind aplicarea art.43 alin.2 din nr.OUG 102/1999 privind protecția specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002 emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Împotriva sentinței 3020/03 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamța formulat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, criticând-o pentru nelegalitate. Se arată că prin decizia de impunere nr. 251/22 mai 2008 s- stabilit în sarcina intimatei obligația de plată a sumei de 17.010 lei reprezentând sume datorate privind protecția socială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap și majorările de întârziere aferente în sumă de 12.859 lei. Organul fiscal a reținut incidența dispozițiilor art. 42 și 43 din OUG102/1999 și art. 119 din OG92/2003, pe același temei respingând contestația formulată împotriva deciziei de impunere.
Arată recurenta că agenții economici care au cel puțin 75 de angajați, au potrivit art. 42 al. 1 din OUG102/1999 obligația de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puțin 4 % din numărul total de angajați, iar potrivit art. 43 persoanele juridice care nu respectă prevederile art. 41 al. l au obligația de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu are încadrat personal cu handicap, fiind exceptate doar persoanele care fac dovada că au solicitat trimestrial la. repartizarea de personal cu handicap.
Arată recurenta că situațiile comunicate de intimată nu sunt solicitări în sensul art. 43 al. 2 din nr.OUG 102/1999 ci reprezintă situații depuse în temeiul art. 10 din Legea 76/2002. Apreciază recurenta că reținerea instanței de fond în sensul că s-a făcut dovada solicitării trimestriale de la. a repartizării de persoane cu handicap este eronată.
Totodată recurenta face trimitere la Instrucțiunile 1008/2003 privind aplicarea art. 43 al. 2 din OUG102/1999 potrivit cărora dovada că s-a adresat se face cu răspunsul scris, trimestrial.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu această instanță apreciază că este nefondat, urmând a-l respinge pentru considerentele ce urmează:
În fapt, reclamanta - intimată a depus atât în 2005 (septembrie, octombrie)cât și în anul 2006 (ianuarie, aprilie, septembrie) la. PNs ituațiile privind locurile de muncă vacante. Analizând conținutul acestor înscrisuri (filele 79 - 85) rezultă că intimata înserat ca și condiție de ocupare posturilor vacante ca "persoanele să fie cu handicap".
Din adresa 12281 din 04 iunie 2008 a Mr ezultă că în perioada în discuție nu au fost înregistrate în baza de date persoane cu handicap, din aceeași adresă rezultând că nu s-a putut da curs solicitărilor primite.
În drept,
Potrivit art. 42 al. l din OUG 102/1999 agenții economici care au cel puțin 75 de angajați cu obligația de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puțin 4 % din numărul total de angajați, art. 43 din același act normativ prevăzând obligația de plăti lunar către bugetul de stat o sumă legală cu salariul minim brut înmulțit cu numărul de locuri în care nu au încadrat persoane cu handicap, obligație stabilită în sarcina persoanelor care nu respectă art. 42 al.
În esență criticile recurentei vizează două aspecte. Pe de o parte se arată că situațiile depuse nu reprezintă o solicitare trimestrială de a i se repartiza persoane cu handicap în vederea angajării iar pe de altă parte nu a transmis un răspuns scris prin care informează persoana juridică, nefiind îndeplinite Instrucțiunilor nr. 1008/2003 art. 5 potrivit căruia "solicitarea privind repartizarea de persoane cu handicap se dovedește prin răspunsul scris al Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Apărările invocate de recurentă nu pot fi reținute, având în vedere scopul OUG102/1999.
Astfel, instanța reține că legiuitorul a avut în vedere la emiterea actului normativ în discuție crearea locurilor de muncă și asigurarea unui venit persoanelor cu handicap. Este adevărat că intimata nu a solicitat printr- cerere separată încadrarea persoanelor cu handicap în posturi vacante însă transmițând situația posturilor vacante a prevăzut ca și condiție încadrării ca persoanele să fie cu handicap. Interpretarea recurentei este restrictivă, instanța reținând că intimata a solicitat încadrarea persoanelor cu handicap așa încât apărarea recurentei apare ca o chestiune ce ține de o formalitate de redactare a unei cereri. Ori, relevantă este existența solicitării.
Din adresa emisă de rezultă că aceasta a avut cunoștință de solicitarea intimatei, însă nu a putut da curs solicitărilor deoarece nu au existat înregistrate în baza de date persoane cu handicap.
În ce privește art. 5 al. l Instrucțiunile nr- instanța reține că prevederea înserată în acest text reprezintă o adăugare la dispozițiile art. 43 din OUG102/1999.
Reținând că interpretarea instanței de fond este în acord cu scopul OUG 102/1999, ținând cont că înscrisurile depuse fac dovada solicitării încadrării persoanelor cu handicap dar și răspunsul prin care se arată ă nu s-a putut da curs solicitării intimatei, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul contencios administrativ - fiscal declarat de recurenta - pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.84/CF/03.10.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantăC P
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi23.01.2009.
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban - - | JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac - - | JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan - - |
GREFIER, - - |
Red. Red.Ch. Tehnored. 2 ex. 11 febr. 2009
Președinte:Cătălin ȘerbanJudecători:Cătălin Șerban, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan
