Anulare proces verbal de contravenție. Decizia 163/2009. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 163/

Ședința publică din 30 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian

JUDECĂTOR 2: Tăbâltoc Dan Mircea

Judecător -G -

Grefier -

S-a luat în examinare recursul introdus de împotriva deciziei civile nr. 12/ din 09.01.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul, lipsă fiind intimata Primăria Municipiului

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la al treilea termen de judecată și că, prin încheierea din Camera de consiliu din 11.03.2009, s-a respins cererea de recuzare a judecătorului - - - formulată de recurentul în dosarul nr- al Curții de APEL IAȘI.

Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de SC SRL

Recurentul arată că cererea de intervenție a SC SRL Iaf ăcut-o, în primul rând, ca să sprijine apărarea sa, deoarece el avea și calitatea de angajat, iar actele care au făcut obiectul dosarelor, cea mai mare parte dintre ele, aparțin SC SRL I, respectiv autorizația nr. 1551, autorizația nr. 703, acele adrese nr. 454 din 04.01.2006 și din 18.01.2006 tot în numele societății s-au făcut.

Acesta este motivul principal, iar un alt motiv, secundar, îl reprezintă faptul că, dacă se va ajunge la rejudecare, - iar el crede că trebuie să se ajungă la rejudecare -, a excepțiilor, societatea are de apărat și anumite daune pe care le-a provocat aplicarea acelor hotărâri, anume taxele puse în mod abuziv și nelegal prin nr. 588/2003 și nr. 129/2004 și, în același timp, obligarea lor la vize, iarăși abuziv și nelegal, deoarece legea nu prevedea să-i oblige la aceste vize trimestriale și anuale.

Precizează că reprezintă pe SC SRL în calitate de administrator.

Instanța acordă cuvântul recurentului cu privire la împrejurarea pusă în discuție la termenul de judecată din 26.01.2009, și anume dacă Curtea de APEL IAȘI poate cerceta o decizie dată de Tribunalul Iași ca instanță de recurs, indiferent de modul în care s-ar pronunța aceasta cu privire la excepția de nelegalitate pe care recurentul pretinde că a invocat-

Recurentul arată că a răspuns în scris la această excepție invocată de instanță.

Consideră că, în conformitate cu decizia nr. 761 din 07.03.2006 și deciziei nr. 2869 din 13.09.2006 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ei au dreptul să invoce excepții de nelegalitate a unor acte normative care au legătură cu cauza în orice fază procesuală și oricând în cadrul unui proces, inclusiv în fața instanțelor de control judiciar. Pe de altă parte, Codul d e procedură civilă prevede și posibilitatea revizuirii anumitor decizii anterioare, pronunțate greșit, dacă se constată ulterior nelegalitatea acelor acte normative.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare pe aspectele discutate la acest termen.

Curtea de Apel,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Tribunalul Iași, prin decizia nr. 12/09.01.2008, a respins recursul declarat de petentul, cu domiciliul în I, -. - nr. 11, -. 3. 1. 6, jud. I, împotriva sentinței civile nr. 5998 din 24.05.2007, pronunțată de Judecătoria Iași.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că prin procesul-verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat pentru fapta prevăzută de art. 52 lit. B, S, din Legea nr. 28/2003, constând în aceea că în data de 27.01.2006 a desfășurat activitate de transport în regim taxi fără a prezenta la control autorizația taxi valabilă pentru trimestrul I, eliberată de Primăria Municipiului

S-a reținut, sub aspectul legalității, că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

În ce privește temeinicia actului sancționator, s-a constatat că situația de fapt reținută de agentul constatator este reală, din autorizația aflată la fila 8 dosar fond rezultând împrejurarea că viza pentru anul 2006 trimestrul Iaf ost obținută la data de 28.06.2006, ulterior întocmirii procesului-verbal de contravenție, când a făcut demersurile necesare intrării în legalitate.

Tribunalul a mai reținut că petentului nu i s-a încălcat dreptul la apărare în cursul judecății în primă instanță deoarece s-a administrat proba cu înscrisuri și s-a trecut la soluționarea cauzei după ce acesta a precizat că nu mai are alte cereri de formulat.

În ce privește cererea de suspendare, s-a constatat că aceasta a fost în mod corect respinsă de instanța de fond și nu se impune a fi admisă nici de instanța de recurs deoarece nu s-a făcut dovada începerii urmăririi penale împotriva agentului constatator care a întocmit procesul-verbal, în condițiile art. 244 pct. 2 din Codul d e procedură civilă, pentru o infracțiune care să aibă legătură cu prezenta cauză.

Împotriva deciziei indicate mai sus a formulat recurs.

În motivarea recursului s-a arătat că obiectul recursului îl constituie respingerea excepțiilor de nelegalitate ale prevederilor Hotărârii Consiliului Local I nr. 588/2003 și nr. 129/2004, excepții pe care le-a invocat prin înscrisurile aflate la filele 33-35 din dosar.

A susținut recurentul că instanța de recurs trebuia să trimită cauza la un complet legal constituit, format dintr-un judecător, în vederea soluționării excepțiilor.

S-a mai invocat și faptul că decizia atacată nu i-a fost comunicată, conform prevederilor art. 261 alin. 3 și art. 266 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 26.01.2009 (fila 20), SC SRL a formulat cerere de intervenție în proces, arătând că la data la care s-a încheiat procesul-verbal contestat, recurentul avea calitatea de angajat al societății.

La același termen de judecată instanța a pus în discuția părților împrejurarea dacă o decizie pronunțată de Tribunalul Iași ca instanță de recurs poate fi cercetată de Curtea de APEL IAȘI.

Examinând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată următoarele:

În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de SC SRL, instanța constată că prin aceasta se tinde la sprijinirea apărării lui.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 49 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite în principiu cererea de intervenție formulată de SC SRL.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva deciziei nr. 12/09.01.2008, Curtea reține că prin decizia respectivă Tribunalul Iașia respins recursul declarat de petentul împotriva sentinței civile nr. 5998 din 24.05.2007, pronunțată de Judecătoria Iași.

Se mai constată că prin înscrisul de la fila 15 din dosar, a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 4, 5 și 8 din Hotărârea Consiliului Local I nr. 588/2003 și art. 2 din Hotărârea Consiliului Local I nr. 129/2004, însă Tribunalul a omis să aplice dispozițiile legale incidente în materia excepției de nelegalitate.

Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 299 din Codul d e procedură civilă, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.

Din acest text de lege reiese că dreptul de recurs există numai în cazul hotărârilor de fond, neexistând posibilitatea să se declare recurs și împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs.

Având în vedere deci, că decizia nr. 12/09.01.2008 a Tribunalului Iași este pronunțată în recurs, fiind irevocabilă, Curtea consideră că recursul declarat împotriva acesteia este inadmisibil.

Este adevărat că excepția de nelegalitate poate fi invocată, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, oricând în cadrul unui proces, atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de control judiciar, deci în orice fază procesuală, însă în situația în care este invocată în fața instanței de recurs, această instanță, nefiind ea însăși competentă să o soluționeze, are îndatorirea de a suspenda judecarea cauzei și de a sesiza, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă.

Într-o astfel de ipoteză, este supusă recursului, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, hotărârea instanței de contencios administrativ și fiscal prin care se soluționează excepția de nelegalitate.

Omisiunea Tribunalului Iași de a observa incidența prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ poate fi cercetată prin intermediul altor mijloace procedurale, nu a recursului la recurs.

Față de cele ce preced, Curtea, în baza prevederilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul declarat de împotriva deciziei nr. 12/09.01.2008 a Tribunalului Iași.

Având în vedere soluția de respingere a recursului, Curtea va respinge și cererea de intervenție formulată de SC SRL.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de SC SRL.

Respinge recursul introdus de împotriva deciziei nr. 12/09.01.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.

Respinge cererea de intervenție formulată de SC SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.03.2009.

Președinte judecător judecător

--- - - - - G -

Grefier

și tehnoredactat:, 2 ex

Instanță: Tribunalul Iași

Judecători:

Președinte:Obreja Manolache Iustinian
Judecători:Obreja Manolache Iustinian, Tăbâltoc Dan Mircea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenție. Decizia 163/2009. Curtea de Apel Iasi