Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 539/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 539/
Ședința publică din 8 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de pârâta Consiliul Local al Municipiului P împotriva sentinței civile nr. 699/ din 12 iunie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă 699/CA/12.06.2008 a Tribunalului Iașis -a dispus:
Respinge excepțiile invocate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului P, județul I privind lipsa interesului legitim în promovarea și exercitarea dreptului la acțiune al reclamantului Prefectul Județului I și a unui drept recunoscut de lege și care să fi fost vătămat.
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Prefectul Județului I, cu sediul în municipiul I,-, județul I, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului P, cu sediul în municipiul P, strada - C M nr. 7, județul
Anulează Hotărârea nr. 162/31.10.2007 a Consiliului Local al Municipiului
A reținut instanța de fond:
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de către pârâtul Consiliul Local al Municipiului P, în conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, tribunalul a respins excepțiile pentru considerentele care vor fi expuse:
Prefectul poate solicita instanței de contencios administrativ anularea actelor administrative emise sau adoptate cu încălcarea prevederilor legale, în temeiul art. 3 alin.1 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 din Legea nr. 554/2004 "prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale", iar alin.3 al aceluiași articol prevede că "până la soluționarea cauzei, actul atacat, potrivit alin.1 este suspendat de drept". Această dispoziție legală este coroborată cu cea prevăzută la art. 1 alin.3 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, cu modificările și completările ulterioare: "prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local", iar potrivit art. 24 alin.1 lit. f din aceeași lege, "prefectul, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului".
Aceste dispoziții legale conferă prefectului legitimare procesuală activă.
Consiliul Local al Municipiului Paf ost chemat în judecată în calitate de pârât, ca emitent al actului.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că acțiunea este întemeiată.
Potrivit art. 125 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală republicat, arată că la cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritățile administrației publice locale, care administrează aceste bugete pot acorda, pentru obligațiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată:
a) eșalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevențelor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local;
b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local;
c) eșalonări la plata majorărilor de întârziere de orice fel, cu excepția majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eșalonare;
d) amânări sau/scutiri, ori amânări/sau reduceri de majorări de întârziere, cu excepția majorărilor de întârziere datorate pe perioada de amânare;
e) scutiri sau reduceri de impozite și taxe locale, în condițiile legii.
Hotărârea nr. 162/31.10.2007 a Consiliului Local al Municipiului P aprobă scutirea de plată în proporție de 75% a redevenței datorată pentru anul 2007 de "", conform contractului de concesiune nr. 10/20.08.2007, adică suma de 11.466 lei.
În art. 2 din aceeași hotărâre se aprobă scutirea la plata majorărilor de întârziere aferente redevenței datorate pentru anul 2007 conform contractului de concesiune nr. 10/20.08.1997 în proporție de 75%, adică suma de 386,26 lei.
Conform dispoziției de la art. 125 lit. a și d din nr.OG 92/2003 autoritățile publice locale pot acorda numai eșalonări la plata redevenței și nu scutirea la plata redevenței.
Fiind exceptată scutirea de plată a redevenței, evident că și majorările de întârziere aferente redevenței datorate sunt exceptate, conform dispozițiilor de la lit.
Textul de lege enunță și limitează în același timp, înlesnirile de plată. La acest text nu pot fi adăugate alte litere, așa cum susține pârâtul.
În consecință, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului P nr. 145/19.09.2007 prin care s-au hotărât prevederile art. 1 și 2 este lovită de nulitate absolută.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis acțiunea și a dispus anularea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului P nr. 145/19.09.2007.
Împotriva acestei sentințe a promovat cerere de recurs pârâta Consiliul Local al Municipiului P, considerând-o nelegală și netemeinică, întrucât eronat a soluționat excepția de procedură invocată, contrar argumentelor evocate prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond.
Astfel, hotărârile Consiliului Local au valoare de act normativ, constituindu-se ca izvor de drept, întrucât emană de la autoritatea deliberativă din cadrul administrației publice locale.
În acest context, art.125 Cod procedură fiscală prevede expres plenipotența consiliilor locale în acordarea de înlesniri la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, de debitorii persoane fizice ori juridice, intimata nejustificând vreun interes în promovarea acțiunii din cauza de față.
Și în ce privește fondul cauzei, consideră recurenta că instanța de fond a ignorat faptul că actul administrativ în litigiu a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, textul art.125 din Codul d e procedură fiscală sus-evocat având caracter enunțiativ, iar nu limitativ, astfel că recurenta poate dispune, în baza documentației legal întocmite, la acordarea de scutiri la plata oricăror obligații fiscale în categoria cărora intră atât cele către bugetul local ori către bugetul statului.
Mai mult, legalitatea și temeinicia hotărârii emisă de consiliul local în cauză derivă și din caracterul sinalagmatic-oneros al contractului de concesiune vizat de actul administrativ anulat de prima instanță, în cadrul căruia concesionarul s-a aflat în imposibilitate de folosință a bunului din cauză de forță majoră - calamități naturale -, astfel încât concedentul era în drept a acorda scutirea la plata redevenței pentru perioada respectivă, redevență ce se constituie ca o obligație fiscală la bugetul local, pentru care recurenta are plenipotență de decizie, astfel că solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimatul prin întâmpinarea depusă la dosar consideră sentința de fond ca legală și temeinică, instituția prefectului fiind îndreptățită a formula acțiunea de față în temeiul atribuțiilor conferite de art.19 al.1 lit. e) din Legea 340/2004 republicată, text ce-i justifică așadar calitatea procesuală activă.
În ce privește fondul cauzei, arată intimatul că textul art.125 din Codul d e procedură fiscală exceptează de la acordarea de scutiri, redevențele aferente contractelor de concesiune și majorările aplicate acestora, în caz de calamități naturale concesionarul având la dispoziție procedura prevăzută expres de Legea 381/2002 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamități naturale în agricultură.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, coroborat cu susținerile părților din cadrul dezbaterilor, constată recursul ca fiind nefondat, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, corect a fost soluționată în cauză excepția invocată de pârâta-recurentă, reclamantul Prefectul județului I justificându-și calitatea procesuală activă pe dispozițiile art.3 al.1 din Legea contenciosului administrativ, coroborat cu art.1 al.3 și art.24 al.1 lit. f din Legea 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, ce-i conferă acestuia calitatea de "garant al respectării legii și ordinii publice la nivel local", în virtutea căreia are ca atribuție distinctă verificarea legalității actelor administrative emise de consiliul local, recurent în cauză.
Și fondul litigios a fost corect soluționat de prima instanță, organul deliberativ al unității administrativ-teritoriale putând emite acte administrative doar în limitele expres prevăzute de legislația incidentă domeniului reglementat, iar în speță fiind vorba de o scutire la plata unei redevențe aferentă unui contract de concesiune, sediul materiei era reprezentat de prevederile din art.125 din OUG 92/2003, care la lit. a) prevede posibilitatea acordării de "eșalonări" la încasarea acestor venituri la bugetul local, iar nu de "scutiri", cum eronat susține recurenta.
De asemeni, pentru ipoteza invocată de recurentă ca temei al scutirilor în litigiu, respectiv a existenței unor calamități naturale ce au condus la imposibilitatea folosirii de concesionar a bunului ce făcea obiectul contractului de concesiune, acesta din urmă avea deschisă procedura specială de primire a unor despăgubiri în conformitate cu prevederile Legii 381/2002, procedură ce nu îl exonera însă de plata redevenței la care s-a obligat față de autoritatea administrativă locală.
Raportat celor evocate în cele ce preced, Curtea va proceda la menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile 699/CA/2008 a Tribunalului Iași, cu consecința respingerii ca nefondată a cererii de recurs promovată de pârâta Consiliul local al orașului
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de pârâta Consiliul Local P împotriva sentinței civile 699/CA/12.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
07.2009.-
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
