Contestație act administrativ fiscal. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.266/CA/2008-
Ședința publică din data de 10 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Băltărete Savina președinte secție
JUDECĂTOR 2: Toros Vig Ana Maria
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în SMs tr. P-ța - nr.3-5, contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL SMs tr. - nr. 72, intimatele pârâte AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ B- Sector 5, ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL- Serviciul Control Fiscal II- cu sediul în S M,P-ța - nr. 3-5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B-, Sector 5 împotriva sentinței nr.79/CA din 27.02.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul intimatei - SRL SMc onsilier juridic în baza delegației depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, cauza este la primul termen în recurs, după care:
Reprezentantul intimatei - SRL SMd epune la dosar concluzii scrise invocând excepția nulității recursului solicitând a se constata nulitatea recursului, fără cheltuieli de judecată. Recursul recurentei nu cuprinde motivele și dezvoltarea acestora conform art. 3021Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuție excepția tardivității recursului.
Reprezentantul intimatei - SRL S solicită admiterea excepției, fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin sentința nr.79/27 februarie 2008 Tribunalul Satu Marea admis excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, invocată de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S
A admis în parte acțiunea în contencios administrativ fiscal înaintată de reclamanta - "" SRL SMî mpotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B -AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ B și ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL - SERVICIUL CONTROL FISCAL II S
A anulat Decizia nr. 85323/28.02.2007 emisă de pârâta SMp rivind modul de soluționare a contestației nr. 85323/29.11.2006 formulată de reclamantă, admite contestația reclamantei în sensul anulării Deciziei de impunere nr. 586/03.11.2006 și Raportul de inspecție fiscală nr. 80417/03.11.2006 emise de Activitatea de Inspecție Fiscală S M, ca nelegale cu privire la suma de 406.300 lei reprezentând: 297.036 lei impozit pe profit stabilit suplimentar, 83.686 lei majorări de întârziere și 25.578 lei penalități de întârzierea și Decizia nr. 328/21.03.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente Deciziei nr. 586/07.11.2006
A respins acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâtului MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B - AGENȚIA NAȚIONALĂ ADMINISTRARE FISCALĂ.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin "Notele de ședința" din data de 30.01.2008 - filele 39-40 vol. 2 din dosar, parata S M, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a B, întrucât aceasta autoritate nu a emis în speță nici un act administrativ fiscal, iar emitenții actelor administrativ-fiscale contestate nu sunt subordonate în mod direct pârâtei.
Referitor la aceasta excepție, potrivit art. 137.proc.civ. instanța de fond a apreciat-o ca fiind întemeiată.
Potrivit art. 2 din nr.HG 1171/2007, "în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală funcționează Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, ca instituții publice cu personalitate juridică".
Prin urmare, s-a constatat că actele administrativ fiscale contestate au fost emise de către o structură din cadrul S M, respectiv de către însăși S M, autoritate publică cu personalitate juridică.
Întrucât potrivit noii structuri organizatorice a autorităților publice cu atribuții de control fiscal, serviciile de control fiscal nu mai fac parte în mod direct din, ci sunt subordonate ierarhic unei autorități județene cu personalitate juridică proprie, s-a apreciat că, în cauza B nu are calitate procesuală pasivă, neexistând vreun motiv de natură juridică care să justifice introducerea acesteia în calitate de parte în prezenta cauză.
În consecință excepția lipsei calității procesuale pasive a Bi nvocată de pârâtă a fost admisă.
Pe fondul cauzei, pentru a se verifica în fapt înscrisurile deținute de către reclamantă, modul în care înscrisurile acesteia sunt înregistrate în evidența contabilă a acesteia, consecințele juridice a operațiunilor de înregistrare efectuate, realitatea stării de fapt prezentate de către organele fiscale, aspectele tehnico-economice ale metodelor utilizate de către organul de control, față de cele legale, pentru a se putea stabili legea aplicabilă stării de fapt, respectiv pentru a se asigura corecta interpretare a acesteia, în cauza dedusă judecății a fost efectuată o expertiză contabilă complexă de către expert contabil. Raportul de expertiza se afla depus la filele 3-12, vol. 2 din dosar, iar completările la acesta efectuate în urma obiecțiunilor formulate de către parata S M, se afla la filele 34-37 vol. 2 din dosar.
Întrucât instanța de judecată nu are posibilitatea fizică de a verifica la fața locului în fapt evidențele contabile ale societăților comerciale în general, aceasta nu are decât cunoștințe minime, elementare de contabilitate, management și economie, iar în speță s-a constatat chemarea instanței de a aplica legea la o stare de fapt prezentată în mod diferit de către contribuabil, în lipsa altor probe care ar putea fi coroborate pentru a se stabili starea reală de fapt în cauză, instanța și-a întemeiat constatările de fapt și cele de specialitate contabilă și economică pe constatările expertului judiciar, membru al unui corp profesional pus în slujba justiției, în calitate de auxiliar al acesteia.
Reclamanta - "" SRL este o societate comercială care are ca obiect de activitate - "comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, iar pentru a-și realiza obiectul de activitate a încheiat trei contracte de management cu - "" SRL și două contracte de prestări servicii (monitorizare prin sistemul controlling) cu - " COM" SRL, societăți comerciale afiliate reclamantei, în privința acestora constatându-se ca existând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 alin. 3 din Legea nr. 414/2002, respectiv cele ale art. 7 pct. 21 din Legea nr. 571/2003 privind noțiunea de "persoane afiliate".
În calitate de beneficiar, reclamanta a urmărit ca serviciile angajate de celelalte două societăți să fie efectiv prestate, serviciile să fie detaliate, să se respecte termenul de execuție, tarifele percepute care au fost justificate prin situații de lucrări efectiv realizate, procese verbale de recepție, studii de fezabilitate de piață, etc.
Serviciul de management și controlling a fost efectuat de cele două societăți prestatoare, expertul afirmând că, la stabilirea tarifelor de consultanță, relevant este nu costul, ci prețul serviciilor similare de pe piață, gradul de risc și dificultățile obiectivelor de realizat, părțile prevăzând în contract clauze severe de penalizare în cazul neatingerii obiectivelor stipulate.
Indicatorii de profit ai reclamantei în perioada de derulare a contractelor de management respectiv de controlling au fost in creștere constantă.
Serviciile de management și controlling achitate de către reclamantă persoanelor juridice afiliate acesteia au fost încheiate în formă scrisă, iar necesitatea prestării acestora este justificată de rezultatele financiare ale reclamantei.
În fața acestor constatări, s-a reținut că reclamanta nu intră sub incidența dispozițiilor art. 9 alin. 7 lit. s din Legea nr. 414/2002, respectiv cele ale art. 21 alin. 4 lit. m din Legea nr. 571/2003, care prevăd aproape similar caracterul nedeductibil al acelor cheltuielilor cu consultanța, management, asistența sau alte prestări servicii pentru care nu este justificată prestarea acestora sau nu se dețin contracte în formă scrisă.
Fiind vorba de contracte încheiate între persoane afiliate, în mod legal organele fiscale au procedat la verificarea corespondenței cu valoarea de piață a tranzacțiilor încheiate între aceste persoane, fiind aplicabile prevederile art. 11 alin. 2 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, însă din expertiza judiciară întocmită în cauză, rezultă că organele fiscale au stabilit în mod eronat valoarea de piață a tranzacțiilor pe bază metodei cost-plus.
În legătură cu sumele achitate de către reclamantă cu titlu de contravaloare a prestațiilor efectuate în favoarea acesteia de cele două societăți comerciale afiliate, apreciate ca nedeductibile fiscal de către organele de control fiscal, expertul a apreciat ca acestea sunt în conformitate cu valoarea reală de piață, nefiind necesară reconsiderarea acestora, cu atât mai mult prin metoda cost-plus. În accepțiunea expertului judiciar, nu era necesară aplicarea metodei cost-plus, întrucât au existat tarife comparabile care ar fi făcut posibilă utilizarea metodei comparării prețului, iar prin aplicarea metodei cost-plus și prin aplicarea dovedită a unei marje de profit cu mult sub nivelul efectiv realizat de cele două unități prestatoare s-a realizat o impunere nedatorată.
Modalitatea prin care organul de control fiscal a stabilit obligațiile fiscale ale reclamantei este nelegală și prin prisma faptului că, nu s-au avut în vedere sumele achitate la bugetul de stat de către celelalte două societăți comerciale cu titlu de impozit pe venit microîntreprindere realizându-se practic o dubla impunere a acelorași sume o dată de către reclamantă și a doua oară de către societățile comerciale prestatoare de servicii.
Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că, organele de control fiscal prin actele administrativ fiscale contestate au constat în mod eronat caracterul nedeductibil din punct de vedere fiscal al cheltuielilor angajate de către reclamantă în legătură cu serviciile de management și controlling prestate acesteia în calitate de beneficiar de cele două societăți comerciale afiliate. Urmare a acestei erori s-a constatat că prin actele administrativ fiscale contestate s-au stabilit în mod nelegal obligațiile fiscale suplimentare în sarcina reclamantei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar, precum și accesorii calculate la zi pentru acesta.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurenta pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, însă peste termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 301 Cod procedură civilă.
Astfel, sentința civilă nr.79/CA/27 februarie 2008 împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs a fost comunicată cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M la data de 2 aprilie 2008, conform dovezii de primire și procesului verbal de predare de la fila 73 din dosarul tribunalului, iar recursul a fost depus la oficiul poștal la data de 22 aprilie 2008, conform plicului depus la dosar la fila 7 din dosarul de recurs, ultima zi pentru declararea recursului fiind însă data de 18 aprilie 2008.
Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă instanța va admite excepția tardivității și va respinge ca tardiv recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către partea intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca tardiv recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în SMs tr. P-ța - nr.3-5, contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL SMs tr. - nr. 72, intimatele pârâte AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ B- Sector 5, ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL- Serviciul Control Fiscal II- cu sediul în S M,P-ța - nr. 3-5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B-, Sector 5 împotriva sentinței nr.79/CA din 27.02.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABI LĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 10.09.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red.dec.
Jud. fond
Tehn.red./2 ex.
18.09.2008
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Toros Vig Ana Maria
