Contestație act administrativ fiscal. Decizia 543/2008. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, DE

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE NR. 543

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Vasilică Pintea PREȘEDINTE SECȚIE

- -- JUDECĂTOR

- -- JUDECĂTOR

- -- GREFIER

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurent-pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.N împotriva sentinței civile nr. 29/CF/6.06.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul -, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că părțile au solicitat judecata în lipsă.

S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.

CURTEA

DELIBERÂND:

Asupra recursului contencios administrativ - fiscal de față reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului PNa solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ fiscal seria - nr.-/24.07.2007, restituirea taxei speciale pentru autoturisme în sumă de 1059,55 lei actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta arată că la 25.07.2007 a achiziționat un autoturism second-hand marca Skoda adus din Germania, fabricat în anul 2000. Pentru înmatricularea autoturismului reclamanta a fost nevoită să achite taxa de primă înmatriculare în sumă de 1.059,55 RON conform chitanței fiscale

seria - nr.-/24.07.2007. Reclamanta susține că taxa este nelegală și contravine Tratatului Comunității Europene care în art.90 interzice statelor membre să instituie taxe contrarea principiilor tratatului și este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produse interne deoarece această taxă se aplică numai pentru autoturismele înmatriculate în comunitatea Europeană și neînmatriculate în România în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.

Se susține că prevederile art. 2141- 2143din Codul Fiscal sunt contrare cu art.90(1) din Tratatul Comunității Europene.

În apărările formulate pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului PNa depus întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii. Se susține legalitatea impunerii fiscale făcute în baza art.214 A 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, text de lege în vigoare și care nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.

În dovedire au fost depuse înscrisuri: răspunsul oferit de pârâtă la solicitarea reclamantei de restituire a taxei, chitanța de plată a taxei de primă înmatriculare precum și chitanța de plată a taxei.

Prin sentința civilă nr. 29/CF/06 iunie 2008 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P

A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1059,55 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare actualizată cu rata dobânzii legale, până la data plății.

A fost obligată pârâta la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Instanța reținut următoarea situație de fapt:

Reclamanta a cumpărat un autoturism second-hand înmatriculat în Germania pentru a cărui primă-înmatriculare în România a achitat taxa de 1059,55 lei percepută în temeiul art.214 A 1 din Legea nr.571/2003. Considerând nelegală impunerea fiscală, reclamanta a cerut restituirea acesteia. Pârâta a răspuns reclamantei că nu există act normativ care să reglementeze restituirea taxei.

Pe fondul cauzei acțiunea se dovedește întemeiată în parte pentru următoarele motive:

Taxa specială de înmatriculare cunoscută sub denumirea de taxă de primă înmatriculare este prevăzută de art. 2141, 2142și 2143din Legea nr. 571/2003. Cu începere de la 01.07.2008, odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008, pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule prevederile art. 2141, 2142și 2143din Codul Fiscal urmează a fi abrogate. Textele de lege mai sus arătate au fost introduse în Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 modificată prin OUG nr. 110/2006.

Prin aceste texte de lege a fost instituită obligația de plată a obligației fiscale denumită "taxă de primă înmatriculare" care potrivit art.2142A 2 se plătește "cu ocazia primei înmatriculări în România".

În cauză au incidență în mod direct și dispozițiile dreptului comun direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.

Astfel are incidență art.90 paragraful 2 din Tratatul Constituției al Uniunii Europene potrivit cărora "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".

Un efect indirect al taxei instituite prin art.2141- 2143din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu între autovehiculele second-hand provenite din România și autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă autoturismele second-hand înmatriculate deja în România sunt exceptate potrivit art.2142din Legea nr.571/2003 de la plata taxei de primă înmatriculare, nu de același regim fiscal se bucură și autoturismele second-hand înmatriculate în alte state.

Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român( în speță Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalcă dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratat.

Deși prevederile art.2141- 2143din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstituționale și nici discriminatorii, potrivit art.148 A 2 și 4 din Constituția României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate față de dispozițiile contrare cum sunt cele ale art.2141- 2143din Codul Fiscal și potrivit art.148 A 4 autorității judecătorești îi revine obligația de a da eficiență normelor de drept comunitar.

Pentru motivele astfel arătate temeiul juridic invocat de autoritatea fiscală, are natura unei taxe cu efect echivalent și discriminatoriu fiind în contradicție cu dreptul comunitar direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.

Cu privire la cererea de anulare a "actului administrativ fiscal" seria - nr.-/24.07.2007 se constată că actul cu această serie și număr nu este un act administrativ fiscal susceptibil de anulare ci este o chitanță, motiv pentru care nu se va dispune anularea acesteia.

Ceea ce este admisibil este restituirea taxei speciale plătită de reclamantă actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Se constată că reclamanta a timbrat mai mult decât i s-a pus în vedere și decât taxa legală pentru cererea cu caracter patrimonial în contencios administrativ prin care se cere repararea pagubei prevăzută de art.3 lit."m" din Legea nr.146/1997. În temeiul art.274 Cod procedură civilă raportat la art.3 lit."m" din Legea nr.146/1997 pârâta fost obligată să suporte contravaloarea taxelor legale pe care reclamanta ar fi trebuit să le plătească.

Împotriva sentinței 29/CF/06 iunie 2008 a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI N arătând că s-au încălcat prevederile constituționale în vigoare, pornind de la principiul constituțional stabilit de art. 1 al. 5 din Constituție. Se arată că actul următor care a reglementat obligația taxei speciale este Legea 571/2003, respectiv art. 214 (1) Cap. 2 - 1, text ce era în vigoare la data plății taxei și nu a fost declarat neconstituțional. Se mai arată că taxa auto s- aplicat tuturor autoturismelor produse în România, nefiind vorba de un regim fiscal discriminatoriu, neputându-se invoca nerespectarea prevederilor art. 90 din Tratatul Uniunii Europene.

Se mai invocă faptul că a fost publicată OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ care înlocuit începând cu 01 iulie 2008, taxa de înmatriculare. De altfel, apreciază recurenta că este nelegal ca reclamantului - intimat să-i fie restituită întreaga taxă achitată, fapt ce ar genera o situație discriminatorie și injustă față de ceilalți cumpărători de autoturisme care vor fi obligați prin efectul legii la plata noii taxe de poluare.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu această instanță apreciază că este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Taxa specială pentru autoturisme fost reglementată prin art. 2141- 2143Cod fiscal, începând cu data de 01 ianuarie 2007. Astfel, persoanele care au înmatriculat autoturisme după 01 ianuarie 2007 au fost obligate la plata taxei de primă înmatriculare.

Apărările invocate de recurentă nu sunt de natură a duce la reformarea sentinței recurate, instanța de fond apreciind și interpretând corect dispozițiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.

Este adevărat că dispozițiile art. 214 Cod fiscal în temeiul cărora a perceput taxa specială nu au fost declarate neconstituționale, însă prin hotărârea pronunțată instanța de fond nu încălcat nici un principiu constituțional ci a constatat incompatibilitatea dispozițiilor naționale cu cele comunitare.

Esențială pentru rezolvarea problemei de drept deduse judecății este acceptarea aplicării în cauză a dispozițiilor art. 148 al. 2 din Constituția României care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire obligațiilor rezultate din 2 menționat.

Între principiile dreptului comunitar, obligatoriu pentru instanțele române această instanță reține supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 par. l din Tratat și conchide că prin introducerea taxei speciale pentru autoturisme legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului. Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din Tratat pentru ordinea juridică internă a României, instanța este datoare să constate că art. 2141- 2143Cod fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi aplicabile în cauză.

Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia ca taxa specială achitată de intimatul - reclamant a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea art. 90 pct. l al Tratatului.

Cât privește intrarea în vigoare a OUG50/2008 care prin art. 14 abrogă art. 2141- 2143Cod fiscal, instanța reține că art. 11 din acest act normativ care stabilește că se va restitui contribuabilului diferența rezultată între suma achitată în perioada 01.01.2007 - 30.01.2008 cu titlu de taxă judiciară pentru autoturisme, nu este aplicabil litigiilor în curs de soluționare. Astfel,încasarea taxei speciale s- făcut fără temei legal în perioada 01.01.2007 - 30.01.2008, o reglementare contrară dreptului comunitar neputând produce vreun efect juridic fără se aduce atingere chiar fundamentelor Comunității Europene. Pe de altă parte, cei ce și-au înmatriculat autoturismul până la 30 iunie 2008 au procedat astfel în temeiul reglementărilor în vigoare în această perioadă, fiind îndreptățite la restituirea integrală a unei taxe încasate cu încălcarea dreptului comunitar.

Apărarea fundamentală pe dispozițiile OUG 50/2008 este de natură a aduce atingere principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție. Noua ordonanță nu se poate aplica situațiilor juridice născute anterior, așa încât contribuabilii care și-au înmatriculat autoturismele în perioada anterioară datei de 01 iunie 2008 nu pot fi obligați să achite o altă taxă în temeiul noii reglementări.

Pentru cele ce preced, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ - fiscal promovat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P,persoană juridică subordonatăDIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 42/CF din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05 septembrie 2008.

PREȘEDINTE: Vasilică Pintea

- - JUDECĂTORI: Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan

- -

- -

GREFIER,

- -

Red.

Red.

Tehnored. 2 ex.

26/27 sept. 2008

Președinte:Vasilică Pintea
Judecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 543/2008. Curtea de Apel Bacau