Contestație act administrativ fiscal. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-- R
DECIZIA NR.613/CA/2009-
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal declarat de recurenții pârâțiDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI ÎN REPREZENTAREA Bcu sediul în O,- județul B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M cu sediul în S M, Romană, nr.3 - 5, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă- SRL SM,cu sediul în S M,- județul S M, împotriva sentințeinr.555/CA din 18.12.2008,pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiectcontestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentaDIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI ÎN REPREZENTAREA Bprin consilier juridic în baza delegației depuse la dosar lipsă fiind recurenta DGFP B și intimata reclamantă - SRL SM.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru precum și faptul că intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Instanța comunică reprezentantei recurentei un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentanta recurentei solicită amânarea cauzei pentru studiul întâmpinării.
Instanța în urma deliberării constată că, întâmpinarea a fost depusă la dosar la data de 16 noiembrie 2009, califică întâmpinarea ca și concluzii scrise.
Reprezentanta recurentei nu are alte cereri și solicită admiterea recursului pentru motivele formulate în scris.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.555 din 18 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta - SRL S M în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S în consecință:
A fost anulată Decizia nr. 22142/22.05.2008 emisă de pârâta SMp rivind modul de soluționare a contestației nr. 1529/29.02.2008 formulată de reclamantă.
A fost admisă contestația fiscală în sensul că s-a anulat Decizia pentru regularizare situație nr. 41/11.02.2008 și Procesul verbal de control nr. 42/11.02.2008 emise de DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUL cu privire la suma de 1.087 lei majorări TVA și s-a dispus refacerea actului fiscal în condițiile art. 27 din OG nr. 51/1997 republicată privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
A fost obligată pârâta de ordin I să restituie reclamantei sumele achitate în baza actelor administrativ-fiscale anulate până la concurența valorii datorate legal ce va fi stabilită prin emiterea unui nou act fiscal și să plătească reclamantei suma de 4,15 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de control nr. 42/11.02.2008 întocmit de DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C (filele 4-5 de la dosar) s-a stabilit pe seama - SRL Mod atorie vamală în cuantum total de 22.392 lei reprezentând TVA și accesorii pentru operațiunea de import în regim leasing a unui autotractor tip "Volvo FH1 242 T" uzat. Inspectorii autorității de control operațiuni vamale au reținut că termenul fixat pentru închiderea operațiunii nu a fost respectat și în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 5 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal au calculat cu titlu de datorie vamală TVA și accesorii. Împotriva acestui proces verbal reclamanta a formulat plângere, contestând modul de calcul al sumelor datorate bugetului de stat și solicitând recalcularea la valoarea reziduală a bunului.
Prin Decizia nr. 22/42/20.05.2008 emisă de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SMa fost respinsă contestația reclamantei ca neîntemeiată.
Considerentele deciziei de soluționare a contestației formulată de reclamantă sunt, în principal, identice cu apărările de fond invocate de pârâta SMp rin întâmpinarea depusă în cauză, astfel că instanța apreciază ca inutilă reiterarea acestora în acest context, făcând trimitere la acest act de procedură.
Prezenta acțiune în contencios administrativ vizează atât elemente care țin de legalitatea actelor, cât și implicit de aspectele stării de fapt.
Instanța a apreciat că prin actele administrative întocmite legea a fost aplicată greșit, cu consecința stabilirii unor obligații eronate, potrivit considerentelor ce urmează:
Potrivit contractului de leasing financiar 279/HA/SS din 15.06.2005, reclamanta în calitate de utilizator a preluat în leasing de la locatorul Volvo un tractor uzat. Valoarea contractului stabilită de părți a fost de 31.000 euro, din care s-a achitat la încheierea convenției suma de 6200 euro, iar valoarea finanțată de 24.800 euro a fost achitată prin rate de capital egale, în perioada 30.09.2005-301.2.2007.
La expirarea contractului, valoarea reziduală stabilită de părți urma să fie de 6.200 euro.
Reclamanta a afirmat că a realizat în întregime obligațiile asumate prin contract, stare de fapt necontestată în cauză.
Problema pe care o ridică speța este aceea încheierii din oficiu a operațiunii vamale și reținerea în calcul de către inspectorii Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Cav alorii integrale a contractului.
Este adevărat că termenul acordat pentru încheierea operațiunii de import în regim de leasing, stabilit prin nr. I 5004/22.06.2005 a fost fixat de autoritatea vamală pentru data de 22.12.2007.
Însă, în situația constatată cu ocazia controlului vamal ulterior -, de nerespectare a termenului pentru încheierea operațiunii -, devin aplicabile prevederile OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing -, respectiv art. 27 din acest act normativ și nu cele ale Codului Vamal.
Practic, în situația constatată cu ocazia controlului nu se putea reține că a avut loc o transformare a operațiunii de leasing în import definitiv, iar calculul TVA să fie făcut la valoarea din contract.
Singura posibilitate de a încheia operațiunea era cea prescrisă de art. 27 alin. 4 din OG nr. 51/1997, chiar și în ipoteza în care inițiativa aparține autorității vamale.
De altfel, această soluție este prevăzută de art. 155 alin. 1 și 2 din HG nr. 1114/2001, care statuează că taxele vamale datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declarației vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv, doar dacă acest regim vamal nu încetează. Ori, în cauză este evident că efectele contractului de leasing financiar nu pot fi înlăturate, art. 27 alin. 4 din OG nr. 51/1997 stabilind că utilizatorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Din perspectiva acestei interpretări Decizia pentru regularizarea situației nr. 41/11.02.2008 privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal emisă în baza Procesului verbal de control nr. 42/11.02.2008, prin care s-a stabilit obligația reclamantei - SRL de a plăti suma de 22.492 lei reprezentând TVA și majorări de întârziere este nelegală, sens în care acțiunea a fost admisă în baza art. 8, 10 și 18 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâții Direcția Județeană Pentru Accize și Operațiuni Vamale C în Nume și în Reprezentarea V B și Direcția Generală a Finanțelor Publice S
Prin recursul său, recurenta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI ÎN REPREZENTAREA VBa solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii și menținerea ca legale și temeinice a actelor administrative atacate.
În motivarea recursului a arătat că, în mod corect organul de control a procedat la încheierea din oficiu a regimului vamal acordat la data expirării termenului acordat iar societatea reclamantă nu a respectat condițiile de derulare a regimului de admitere temporară - leasing- și nu a făcut dovada plății ratelor de leasing, autoritatea vamală procedând, din oficiu, la stabilirea valorii în vamă pentru calculul drepturilor vamale, valoarea în vamă înscrisă în declarația vamală de inițiere a regimului.
Prin recursul său, recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SMa solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate și respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată, pe cale de consecință menținerea deciziei și a actelor administrative atacate ca fiind temeinice și legale.
În motivarea recursului său, arată în esență că, debitorul datoriei vamale în speță reclamanta - srl SMa vea obligația încheierii regimului vamal suspensiv până la data de 22.12.2007 așa cum rezultă și din conținutul punctului 5.4 din anexa 5 contractului de leasing, chiar și reclamanta recunoscând că acesta nu a fost încheiat la termenul la care trebuia, respectiv la 22.12.2007, astfel că, în data de 11.02.2008 VCa procedat la încheierea din oficiu a acestei operațiuni și a calculat o datorie vamală, respectiv TVA-ul datorat, accesoriile aferente acestuia prin decizia pentru regularizarea situației nr-41/11.02.2008 stabilind TVA de plată de 21.305 lei și s-au calculat majorări de întârziere aferente în sumă de 1.087 lei totalul datoriei fiind de 22.392 lei, în drept speței de față fiindu-i aplicabile disp.art.155 alin.2 din HG 1114/2001 act normativ în vigoare la data inițierii operațiunii.
Examinând hotărârea recurată,prin prisma motivelor de recurs,cât și din oficiu,având în vedere actele și lucrările dosarului se constată că recursurile sunt nefondate.
Este necontestat ca bunul ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar 279 /HA/SS/15.06.2005 încheiat între firma VOLVO SUEDIA și reclamanta intimată a fost pus sub regim vamal de admitere temporara pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligarea de plată a sumelor aferente drepturilor de import potrivit prevederilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile la leasing și societățile de leasing.
De asemenea, este necontestat ca, în urma achiziționării de către intimată a bunului ce a făcut obiectul contractului de leasing,bunul importat a primit o altă destinație, ceea ce impunea ca intimata-reclamanta sa procedeze în conformitate cu prevederile art. 93 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României și să informeze de îndată autoritatea vamală asupra modificărilor survenite care au influențat derularea operațiunii sub regimul vamal acordat.
Astfel, potrivit art. 156 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1114/2001 în vigoare la data respectivă, " în cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal respectiv, titularul acestui regim este obligat sa solicite biroului vamal în evidența căruia se află operațiunea, daca este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinații vamale", iar potrivit art.158" Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat sa prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul său, declarația vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificării mărfurilor."
In conformitate cu art. 155 alin din același act normativ "Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal, o altă destinație vamală sau un alt regim vamal.
Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condițiile alin. (1), taxele vamale și alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operațiunea se scoate din evidența biroului vamal. vamale și alte drepturi de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declarației vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.
Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează."
Din aceste dispoziții legale reiese că,în mod corect,în situația în care reclamanta nu s-a prezentat în vederea încheierii regimului vamal suspensiv la data stabilită,autoritatea vamală a procedat la închiderea din oficiu a regimului vamal suspensiv în conformitate cu dispozițiile art. 95 al.2 din Legea nr.141/1997,însă în cauză nu a fost contestat dreptul autorității vamale de a încheia din oficiu regimul suspensiv și de a încheia un act constatator,ci baza la care trebuia calculată datoria vamală,respectiv dacă aceasta trebuia calculată raportat la suma de 31.000 euro,reprezentând contravaloarea autotractorului sau raportat la suma de 6200 ce reprezenta valoarea reziduală.
Cu privire la acest aspect,în mod corect, instanța de fond a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.27al 4 din nr OG.51/1997 care prevăd că în cazul achiziționării bunurilor introduse în țară utilizatorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului,aceste dispoziții urmând a fi aplicate chiar și în situația în care regimul vamal suspensiv a fost închis din oficiu.
Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea apreciază că sentința atacată este legală și temeinică iar recursurile apar ca nefondate astfel că urmează a fi respinse ca atare,în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentele DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI ÎN REPREZENTAREA B cu sediul în O,- județul B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M cu sediul în S M, Romană, nr.3 - 5, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă- SRL SM,cu sediul în S M,- județul S M, împotriva sentințeinr.555/CA din 18.12.2008,pronunțată de Tribunalul Satu Marepe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
Sent.fond.
Tehnored. 5 ex.
08.12.2009
3 com.
- recurent pârât- DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI ÎN REPREZENTAREA B -O,- județul
- recurent pârât -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S MRomană, nr.3 - 5
- intimata reclamantă-- SRL SM, S M,-
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
