Contestație act administrativ fiscal. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.614/CA/2009-
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M- în nume propriu -cu sediul în S M, Romană, nr.3 - 5, jud.S M și recurenta pârâtăADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU ()cu sediul în B sector 6, nr.294 -orp A județul I, în contradictoriu cu intimata reclamantă- SRL,cu sediul procedural ales O, -.12,.1 județul S M, împotriva sentințeinr.298/CA din 6 mai 2009,pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiectcontestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru precum și faptul că, intimata reclamantă a depus întâmpinare iar recurenta DGFP SMa depus note de ședință, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Constată următoarele:
Prin sentința nr.298 din 6 mai 2009 Tribunalul Satu Marea admis acțiunea în contencios administrativ astfel cum a fost precizată înaintată de reclamanta - " " SRL O împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU B, în sensul că
Anulează Decizia nr. 61485/30.09.2008 emisă de pârâta. DGFP SMp rivind modul de soluționare a contestației depusă de reclamantă sub nr. 6148/20.08.2008, admite contestația în senul că:
A fost obligată pârâta B să restituie reclamantei sumă de 11.041 lei reprezentând plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, cu dobânda legală de la data plății până la data restituirii sumei.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 1439,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
După data de 01.01.2007, respectiv 01.07.2008, reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru UE un autoturism second hand marca "", an fabricație 2004 înmatriculat în statul de origine.
Pentru a intra în legalitate în conformitate cu dreptul intern și normele comunitare, reclamantul a solicitat autorității publice române competente, să înmatriculeze autoturismul. În acest sens, potrivit reglementărilor interne solicitantul a completat o cerere tip prin care se solicită calculul taxei de poluare pentru autovehicule în vederea primei înmatriculări în România prevăzută de OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.
Pentru stabilirea cuantumului taxei de poluare datorată organul fiscal abilitat în acest sens, respectiv Administrația Finanțelor Publice a Municipiului SMa emis Decizia privind calculul taxei de poluare pentru autovehicule nr. 49.425/09.07.2008, prin care, în sarcina solicitantului s-a stabilit obligația de plată a unei taxe de poluare în cuantum de 11.041 lei.
Potrivit dispozițiilor legale incidente, această decizie de calcul este titlu de creanță și poate fi contestată în condițiile și termenele prevăzute de Codul d e procedură fiscală.
Împotriva deciziei de calcul de mai sus contribuabilul a formulat contestație înregistrată la pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice SMs ub nr. 61485/20.08.2008. Contestația prin care se invocă caracterul discriminatoriu al taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 și se solicită restituirea taxei achitată de către contribuabil a fost soluționată de DGFP S M în sensul respingerii acesteia prin Decizia nr. 61485/30.09.2008.
În contextul celor de mai sus, instanța de contencios administrativ a apreciat că este competentă să soluționeze litigiul intervenit între reclamantă și organele fiscale privind legalitatea actului administrativ fiscal emis de către pârâte și să dispună în legătură cu legalitatea solicitării de a se dispune restituirea taxei speciale achitată de către reclamantă, motiv pentru care, în temeiul art. 137.proc.civ. a respins prin încheieri interlocutorii excepțiile lipsei competenței materiale a tribunalului, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, a lipsei calității procesuale pârâtei invocate de părți prin întâmpinările formulate în cauză.
Pe fondul cererii, instanța a apreciat că aceasta este întemeiată.
Prin art. 11 din Constituția României, "Statul Român seobligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte".
Prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 465/01.06.2005, România a ratificat tratatul privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României astfel cum aceasta a fost republicată, conform cărora:
" Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Parlamentul, Președintele României,Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultatedin actul aderării și din prevederile alineatului 2."
În cauza Administrazione delle finanze dello Stato/ nr. C 106/77 din 09.03.1978, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a statuat cu titlu de principiu că "judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional".
Din această soluție de principiu dată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene a cărei jurisprudență în interpretarea dreptului comunitar este obligatorie pentru instanțele naționale, instanța constată că instanțele române de drept comun sunt competente să procedeze, în executarea obligației de a asigura realizarea efectului deplin și direct al dreptului comunitar, la înlăturarea de la aplicare a oricărei dispoziții contrare din legislația națională, fără a fi necesară așteptarea eliminării prealabile a acesteia pe cale legislativă.
Esențial problemei deduse judecății în prezenta cauză, întemeiată de către reclamant pe dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene este stabilirea faptului dacă taxa de poluare, taxă de natură fiscală instituită de Statul Român și în lipsa plății căreia se refuză înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantei/ului este contrară sau nu dreptului comunitar, dacă da, dacă această încălcare este evidentă și suficientă pentru a îndreptăți judecătorul național să facă aplicarea principiului efectului direct al dreptului comunitar.
Potrivit articolului 90 alineat 1 din Tratatul," nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de altă natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Referitor la principiul nediscriminării, în cauza Michel, similară cazului taxei speciale din legislația românească, a arătat că " statele au libertatea să taxeze cum doresc autovehiculele ce circulă pe drumurile lor publice, însă acest sistem de taxare nu trebuie să intre sub incidența articolului 90 din Tratatul, adică să nu fie discriminatoriu".
Prevederile menționate în Tratat și cele cuprinse în jurisprudența E, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, respectiv discriminarea între produsele importate și cele provenind de pe internă și care sunt de natură similară.
În privința consecințelor aplicării dispozițiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană în prezenta cauză, instanța constată că, în interpretarea acestui articol Curtea de Justiție a Comunităților Europene a emis o serie de principii. Astfel, n Hotărârea Curții de Justiție a Comunităților Europene din 5 decembrie 2006 - dată în cauzele reunite C-290/05 și C-333/05, Nadasdi -es - Regionalis, respectiv Ntemeth -es - Regionalis - Curtea Europeană de Justiție a arătat următoarele:
Pare a rezulta, din informațiile transmise de instanțele naționale, că un autoturism de același model, vechime, cu același număr de kilometri parcurși, cumpărat într-un alt stat membru și înregistrat în Ungaria, va atrage aplicarea integrală a taxei de înmatriculare prevăzută pentru această categorie de autoturisme. Prin urmare, taxa reprezintă o sarcină mai consistentă pentru autoturismele second-hand importate decât pentru autoturismele similare deja înregistrate în Ungaria, cărora li s-a aplicat taxa de înmatriculare într-un stadiu anterior.
56. Deci, deși scopul înmatriculării este acela de protecție a mediului și nu ține cont de valoarea de piață a autoturismului, aplicarea art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană implică luarea în considerare a deprecierii autoturismelor folosite atunci când acestea sunt impozitate, din moment ce această taxă este percepută numai o dată, atunci când autoturismul este pentru prima dată înregistrat în vederea punerii în circulație în statul membru în cauză, fiind încorporată în această valoare.
57. Rezultă din considerațiile de mai sus că răspunsul la întrebările adresate Curții în cauza C-290/05, respectiv în prima parte a întrebării a treia și întrebarea a patra din cauza C-333/05 trebuie să fie acela ca art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană trebuie interpretat ca interzicând o taxă de tipul celei prevăzute de Legea privind taxele de înmatriculare, atâta timp cât:
- taxa este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru;
- valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care, sunt importate.
O comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea a Legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă".
În cauze relativ, recente -Hotărârea CJCE (Prima Camera) din 19 martie 2009 în cauza nr. C-10/08 - Comisia vs. Finlandaa statuat că, în materia importurilor autovehiculelor de ocazie, art. 90 CE urmărește sa garanteze perfecta neutralitate a impozitelor interne în ceea ce privește concurența dintre produsele importate și cele care se află deja pe națională (Hotărârea din 17 iulie 2008,?ski, C 426/07, încă nepublicată, punctul 31 și jurisprudența citata). Astfel, un sistem de taxare va putea fi considerat compatibil cu art. 90 CE doar dacă este stabilit astfel încât să excludă în toate cazurile posibilitatea ca produsele importate sa fie mai taxate decât produsele naționale și doar daca nu produce în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea?ski, menționată mai sus, punctul 32 și jurisprudența citată).
De asemenea, în cauzaComisia CE Austria (Cauza C-524/2007),E a statuat că, în calitatea sa de stat membru al Comunităților Europene, Austria este obligata să nu impună restricții cantitative la import sau să ia masuri cu efect echivalent acestora pentru produse ce provin din alte state membre, toate acestea sub rezerva prevederilor art. 30 din Tratatul CE. În ciuda acestor obligații, Austria a condiționat importul autovehiculelor de ocazie, deja înmatriculate în alt stat membru, de satisfacerea anumitor condiții de mediu și de zgomot, prevalându-se de anumite norme de drept comunitar derivat, argumentând ca măsura are în vedere protejarea cetățenilor locuitori ai Austriei de poluarea pe care ar produce-o acest tip de autoturisme. Comisia a solicitat constatarea neexecutării de către Austria a obligațiilor prevăzute de către art. 28 și 30 din Tratatul CE, argumentul principal fiind ca autoturismele identice, înmatriculate pe teritoriul Austriei, pot face obiectul transferului de proprietate, fără a exista o restricție în acest fel. De asemenea, a mai arătat Comisia, realizarea obiectivelor în materie de protecție a sănătății și a mediului prin impunerea de condiții numai vehiculelor de import nu ar fi compatibilă cu principiul liberei circulații a mărfurilor.
Începând cu 1 ianuarie 2007 România este stat membru CE, însușindu-șiacquis-ul comunitar și asumându-și, printre altele, obligațiile prevăzute de art. 28, 30 și 90 din Tratatul CE.
În privința reglementărilor interne, instanța a constatat că începând cu 1 ianuarie 2007 și până la 1 iulie 2008 au fost în vigoare dispozițiile art. 2141și următoarele din Codul Fiscal, privind taxa specială la prima înmatriculare în România a oricărui autovehicul că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule care a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit.
De la 1 iulie 2008 intrat în vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care stabilește că se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art 3).
Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand.
Taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară.
În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008 și disponibil pe site-ul Camerei Deputaților și din numeroasele luări de poziție formulate în mod public se menționează în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecința ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte M de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorita prețului foarte mic.
Potrivit OUG nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
OUG nr. 208/2008 a fost abrogată prin OUG nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art. III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrica nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonantei de urgență a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008.
În măsura în care astfel cum solicită autoritățile publice pârâte, s-ar aprecia că taxa de poluare introdusă prin OUG nr. 50/2008 este în realitate o taxă de primă înmatriculare acceptată de Uniunea Europeană, respectiv în acord cu practica E, deoarece aceasta îndeplinește exigențele prevăzute în dreptul comunitar în sensul că, cuantumul acestuia nu este discriminator pentru produsele identice/similare la care se aplică, după cum cuantumul acesteia, la prima vedere nu depășește valoarea reziduală a aceleiași taxe încorporată în valoarea de piață a vehiculelor similare înmatriculate anterior, se constată că, în legătură cu taxa de primă înmatriculare instanțele judecătorești interne au apreciat în mod constant că prin taxa de primă înmatriculare se instituie un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe și că, procedând în acest mod, legiuitorul a încălcat în mod direct și evident dispozițiile art. 90 din Tratat anterior citat.
Verificând însă taxa pe poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 cu modificările ulterioare instanța a constatat că, în mod evident această taxă este alta decât taxa specială instituită prin dispozițiile Codului fiscal abrogate prin noul act normativ, având o altă denumire, alt mod de calcul și altă destinație, fiind virat direct în contul unei autorități publice centrale autonome.
În această situație se remarcă un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior, deoarece, doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare și doar o singură dată, deși este evident că poluează și autoturismele deja înmatriculate.
Discriminarea este realizată de legiuitor prin faptul că a stabilit ca moment al plății taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul OUG nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului "poluatorul plătește".
Ca urmare a efectului direct în ordinea juridică internă a art. 90 alin. 1 din Tratat și a constatării că dispozițiile OUG nr. 50/2008 prin care se instituie obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehiculele importate din state membre sunt contrare acestei norme din dreptul comunitar, instanța apreciază că, în soluționarea prezentei cauze se impune înlăturarea dispoziției din dreptul intern, respectiv a dispozițiilor din ordonanța de urgență amintite și care stau la baza refuzului autorității publice pârâte de a restitui taxa specială achitată, în urma importului acestuia dintr-un stat membru al Comunităților Europene.
Față de cele arătate mai sus, constatând că taxa de prima înmatriculare are un vădit caracter ilicit, fiind în discordanță cu prevederile Tratatului, dar și cu principiile instituite de, în urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre, instanța a apreciat că actele administrative emise de pârât în legătură cu organizarea și executarea dispozițiilor legale care prevăd această taxă sunt nelegale, motiv pentru care se impune anularea acestora și obligarea autorității publice pârâte beneficiară a sumelor achitate în contul acesteia de către contribuabili să procedeze la restituirea taxei pe poluare achitate pentru înmatricularea autoturismului importat de către reclamantă.
Din această perspectivă se constatată că reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei pe poluare încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79I/S contre re danois des impts accisesprecum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05șiparag. 61-70).
În consecință, în temeiul art. 1,2,8,10,18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 137 raportat la art. 158.proc civ. art. 218 alin. 2.proc.fiscală și a textelor de lege anterior amintite, instanța a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantă astfel cum aceasta a fost formulată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs în termen și scutit de plata taxelor judiciare de timbru recurentele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Prin recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea cererii de recurs se arată că, în mod temeinic și legal organele de soluționare a contestației au respins ca neîntemeiată cererea reclamantului iar trezoreria a încasat suma de bani ca urmare a deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehiculul achiziționat de acesta calculată în temeiul OG 50/2008, iar chitanța eliberată nu este un act administrativ fiscal ci un simplu document care atestă încasarea unei sume de bani de la contribuabil, iar OG 50/2008 și HG 686/2008 sunt în perfectă concordanță cu art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene precum și celelalte regulamente și directive astfel cum sunt menționate în anexele 1,2,3 și 4 din OG50/2008 care a intrat în vigoare la 1.07.2008, taxă care nu este calculată exclusiv față de caracteristicile tehnice ale autovehiculului și clasificarea din punct de vedere a poluării ci și în funcție de deprecierea acestuia, potrivit cotei fixe de reducere prevăzută în anexa 4, stabilită în funcție de vechime, rulaj mediu anual, stare tehnică și nivel de dotare.
Instituirea taxei de poluare s-a făcut în scopul asigurării protecției mediului pentru realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea aerului, pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară, ținând cont inclusiv de jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Nu se confirmă împrejurarea că instituirea taxei de poluare ar fi în contradicție cu art.90 din Tratatul, deoarece plata taxei se face pentru prima înmatriculare a unui autovehicol în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări de scutiri, indiferent dacă acesta este din producția internă sau importat dintr-un stat membru, iar potrivit art.56 din Constituție, cetățenii României au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice, astfel că, statul are dreptul de a stabili taxe și impozite, inclusiv taxa stabilită prin OG 50/2008.
În speță, nu este vorba despre o discriminare, fără a se face distincția că provine din producția internă sau din import, cuantumul taxei de înmatriculare fiind stabilit de criteriile prevăzute în OUG 50/2008.
Prin recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU B se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea cererii de recurs arată în esență că, OUG 50/2008 este un act normativ acceptat de Comisia Europeană perfect compatibil, corespunde normelor comunitare, astfel că nu poate fi reținută susținerea reclamantei că taxa stabilită constituie o discriminare a regimului fiscal și că aceasta contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul, comisia europeană necontestând instituirea taxei ca atare ci a solicitat reașezarea modalității de calcul în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, cu atât mai mult cu cât taxa pentru autoturismele noi care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, este aceeași, indiferent de proveniență, respectiv din producția internă, import sau achiziții intracomunitare, iar reclamantul ar fi trebuit să producă probe din care să rezulte fără dubiu că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care și-a achiziționat autoturismul.
Intimata - SRL O, deși legal citată nu s-a prezentat în instanță.
Examinând sentința atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art.304/1 cod procedură civilă, instanța apreciază recursurile declarate de recurentele DGFP S M și B ca nefiind fondate pentru următoarele considerente:
Prin Legea nr.157/2005 România a ratificat Tratatul prin aderarea Bulgaria și României la Uniunea Europeana, efectele acestei ratificări fiind reglementată de art.148 alin.2 și4 din Constituția României, astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
În conformitate cu prevederileart.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene"nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În speță, OUG nr.50/21.04.2008stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituireataxei de poluarepentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Într-adevăr, determinarea taxei de poluare se realizează conform art.6 din OUG nr.50/2008 pe baza unor criterii obiective(tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4.
Această taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceputaexclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor in țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare si este otaxă cu echivalent taxelor vamale la import.
Potrivit normelor comunitare:
-art.25 E "între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică, de asemenea, taxelor vamale cu caracter fiscal".
-art.28 E "între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent".
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art.90 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Practic, prin instituirea taxei de poluare,indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art.6 din OUG nr.50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu.
Sunt astfel nefondate susținerile recurentei Administrația Fondului Pentru Mediu B din întâmpinare, în sensul că taxa de poluare este neutră din punct de vedere fiscal și că este necesar pentru aplicabilitatea art.90 Tratatul E să se ia în considerarea nu numai valoare impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor naționale și produselor importate ci și baza de impozitare și modalitățile de percepere a impozitului în cauză.
Nu se impune ca reclamantul să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică Statul Român sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziționat autoturismul,deoarece după cum s-a menționat mai sus,taxa de poluare se aplică discriminatoriu, exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea lor în țară.
Textul art.90 din Tratatul E se referă laprodusele provenind din alte state membreși supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România(second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
De asemenea, se reține și că prin avizul motivat din data de 28.11.2007, Comisia Europeană a solicitat reașezarea modalității de calcul a taxei auto ( de primă înmatriculare), în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, iar afirmația recurentei Administrația Fondului pentru Mediu B cum că s-a recunoscut de către Comunitatea Europeană că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, este neîntemeiată.
Comisia Europeană (E) a solicitat în iunie 2009, României, informații în legătură cu legislația privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, suspectând că actuala legislație românească (OUG nr.50/2008) are efecte protecționiste asupra industriei auto naționale.
Această solicitare a fost transmisă sub forma unei "scrisori de somare", prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzut de art.226 din Tratatul
În consecință, în baza considerentelor expuse apreciind soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică în temeiul prev.art.312 cod proc. Civilă rap.la art.90 din Tratatul Comunității Europene, instanța de recurs va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentele S M și B ca fiind nefondate.
În baza prevederilor art.274 Cod procedură civilă, instanța va obliga recurentele în solidar, la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei în recurs, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M- în nume propriu - cu sediul în S M, Romană, nr.3 - 5, jud.S M șiADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU ()cu sediul în B sector 6, nr.294 -orp A județul în contradictoriu cu intimata reclamantă- SRL,cu sediul procedural ales O, -.12,.1 județul S M, împotriva sentințeinr.298/CA din 6 mai 2009,pronunțată de Tribunalul Satu Marepe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
pronunțată în ședință publică azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 2.12.2009
Sent.fond.
Tehnored.5 ex.
În 2.12.2009.
3 com.
- recurenta pârâtă -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M-în nume propriu- S M, Romană, nr.3 - 5
- recurenta pârâtă -ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU ()sector 6, nr.294 -orp A
- intimata reclamantă-- SRL,cu sediul procedural ales O, -.12,.1 județul S
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
