Contestație act administrativ fiscal. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ și de

CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL

DOSAR NR.- -

DECIZIA nr.71/CA/2009 -

Ședința publică

din 11 februarie 2009

PREȘEDINTE: Sotoc Daniela Judecător

- - - Președinte secție

- - - JUDECĂTOR 2: Băltărete Savina

- - - Grefier

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI O, cu sediul în O, str. - - nr. 2 împotriva Sentinței nr.414/CA/2008 din data de 06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 1882/CA/111/2008 în contradictoriu cu intimata reclamantă - & SRL, cu sediul în O-, - 142,. C,. 11, având ca obiect CONTESTAȚIE ADMINISTRATIV FISCAL.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimata - & SRL reprezentantul acesteia avocat, în substituirea avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 01 din 10.02.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat, lipsă fiind recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că, recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, conform prevederilor art.242 Cod Procedură Civilă, recurenta a depus la dosar Decizia de restituire nr.- /29.09.2008 și Nota de restituire din 07.10.2008, după care:

Reprezentantul intimatei depune la dosar copia chitanței privind achitarea onorariului de avocat și întâmpinare, care este calificată de instanță ca fiind concluzii scrise.

INSTANȚA, nefiind excepții sau chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită, închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul intimatei, față de actul depus la dosar de

recurentă, solicită admiterea doar în parte a recursului, în sensul obligării recurentei la plata sumei de 12.791 RON. Apreciază că taxa de primă înmatriculare prevăzută la art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal sunt contrare art.90 din TRATATUL COMUNITĂȚII EUROPENE.

De asemenea, față de poziția recurentei, apreciază că sunt îndreptățiți la plata cheltuielilor de judecată.

Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului, constată că prin Sentința nr.414/CA/2008 din data de 06.10.2008, Tribunalul Bihora admis acțiunea formulată de reclamanta - și SRL în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O și în consecință a anulat actele administrativ fiscale cu nr.47067/17.03.2008 și 59391/FI/14.04.2008 și a obligat pârâta să restituie reclamantei taxa specială de primă înmatriculare în cuantum de 17.283 lei achitată de reclamantă cu chitanța seria - nr.-/07.02.2008 sumă care va fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective.

Pentru a pronunța această hotărâre, examinând actele și lucrările aflate la dosar, raportat la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, în baza art. 137 Cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta a solicitat anularea actelor administrativ fiscale cu nr.47067/17.03.2008 și 59391/FI/14.04.2008 emise de pârâtă.

În conformitate cu art. 7 din Legea 554/2004 republicată, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia, iar în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin.2 cod proc. civilă, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege, dovada îndeplinirii procedurii prealabile anexându-se la cererea de chemare în judecată.

Din înscrisul aflat la fila 6 din dosar rezultă că reclamanta a întreprins demersuri pentru restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de primă înmatriculare, iar pârâta prin actelor administrativ fiscale cu nr.47067/17.03.2008 și 59391/FI/14.04.2008 emise de pârâtă a înștiințat-o cu privire la refuzul restituirii, împrejurări față de care instanța a constatat că procedura prealabilă a fost îndeplinită, astfel că excepția inadmisibilității invocate de pârâtă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la restituirea sumei de bani achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare, instanța a reținut că prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr. -, la data de 07.02.2008 reclamantul a achitat suma de 17.283 lei.

Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit iar cuantumul său se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 cod fiscal după criteriile și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei prevăzute în anexele speciale ale legii. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și importate spre înmatriculare în România, după aducerea acestora în țară.

Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.

Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța a constatat că acesta stipulează faptul că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.

Ca urmare a efectului direct al art. 90 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare normelor comunitare, iar taxa pentru înmatricularea autoturismului de către reclamantă, în cuantum, de 17.283 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea disp. art. 90 alin.1 din Tratat, considerente față de care apreciază că cererea formulată este întemeiată și pe cale de consecință va anula actele administrativ fiscale cu nr.47067/17.03.2008 și 59391/FI/14.04.2008 emise de pârâtă și va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 17.283 RON achitată cu chitanța seria - nr.- din data de 07.02.2008 reprezentând taxă specială auto prima înmatriculare.

Susținerile pârâtei conform cărora în conformitate cu art.11 din OUG nr.50/21.04.2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule se impune compensarea între taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare nu pot fi reținute întrucât OUG nr.50/2008 a intrat în vigoare ulterior încasării de către pârâtă a taxei de primă înmatriculare a cărei restituire se solicită prin prezenta acțiune. Ori, în conformitate cu art.15 din Constituția României și art.1 din Codul Civil, legea civilă nu retroactivează, ea are putere numai pentru viitor. Prin urmare, instanța va constata că pârâta a reținut în mod nelegal taxă de primă înmatriculare, va obliga pârâta să restituie această taxă fără a face aplicare dispozițiilor OUG nr.50/2008.

Față de opunerea pârâtei la cererea reclamantului, în baza art. 274 Cod proc. Civilă, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 545,99 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu de avocat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen și scutit de plata taxei de timbru, a formulat recurs pârâta, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

În motivarea recursului se arată în esență că dispozițiile art.90 din TRATATUL COMUNITĂȚII EUROPENE nu sunt incidente în cauză deoarece nu suntem în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, iar pe de altă parte nu ne aflăm în prezența unui regim fiscal discriminatoriu, deoarece obligația plății taxei de primă înmatriculare există pentru toate autoturismele indiferent de țara de proveniență.

Se mai arată că prin OUG nr.50/2008 a fost introdusă taxa de poluare, iar potrivit art.11 din acest act normativ taxa rezultată dintre diferența achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi, se restituie pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice. Mai mult chiar, prin Decizia de restituire nr.- din 29.09.2008, recurenta a restituit reclamantei suma 4492 lei.

Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, avânt în vedere actele și lucrările dosarului, se constată următoarele:

Potrivit art.90 paragraful 1 din TRATATUL COMUNITĂȚII EUROPENE " nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare ". Prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

Motivul de recurs invocat, în sensul că nu ne aflăm în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare și nici în prezența unui regim fiscal discriminatoriu, întrucât taxa de primă înmatriculare se aplică tuturor autoturismelor/autovehiculelor indiferent de țara de proveniență este nefondat, câtă vreme această taxă nu este aplicată autoturismelor naționale similare, cum este cazul în speță.

Neîntemeiat este și motivul de recurs privind incidența în speță a prevederilor OUG nr. 50/2008, instanța de fond reținând corect că prevederile acesteia nu pot fi aplicate reclamantului, câtă vreme au intrat în vigoare ulterior plății taxei ce face obiectul litigiului.

Având în vedere că prin Decizia de restituire nr.- din 29.09.2008 recurenta a dispus restituirea către intimată a sumei de 4492 lei, reprezentând diferența dintre taxa specială și taxa de poluare, curtea urmează să admită recursul, în sensul că va modifica în parte sentința și va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 12.791 lei, care va fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective.

Deoarece recursul a fost admis, intimata nu este îndreptățită la plata cheltuielilor de judecată, iar recurenta nu a solicitat plata acestora, astfel că instanța nu va acorda cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI, cu sediul în O,--4, cod poștal -, județul B, împotrivaSentinței nr. 414/CA/2008 pronunțată la 06.10.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Bihorîn contradictoriu cu intimata reclamantă - & SRL, cu sediul în O-, - 142,. C,. 11, pe care o modifică în parte în sensul că:

OBLIGĂ pârâta să restituie reclamantei suma de 12.791 lei, care va fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective, în loc de 17.283 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi 11 februarie 2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - -

red. dec în D - 12.03.2009

Jud. Fond

Tehnored. - 12.03.2009 - 2 exemplare

Președinte:Sotoc Daniela
Judecători:Sotoc Daniela, Băltărete Savina, Marinescu Simona

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Oradea