Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 819/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928
Secția contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr--17.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.819
Ședința publică din 10 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Chiu Mircea Ionel
JUDECĂTOR 3: Barbă
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții recurenți și împotriva sentinței civile nr.212/16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr- în contradictoriu cu pârâții intimați, și Consiliul Local, având ca obiect excepției nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanții lipsă se prezintă avocat, lipsă fiind pârâtul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din parte pârâților intimați și, un exemplar se comunică cu reprezentanta reclamanților recurenți. Aceasta nu solicită termen pentru studierea întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocata reclamanților recurenți- solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Arad sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local reprezentat prin primar, și, solicitând constatarea nulității absolute a deciziei nr.655/1982, prin care statul român și-a înscris în foaia de proprietate a nr.7963 dreptul de proprietate asupra întregului imobil evidențiat în foaia de avere sub 1.; să se constatate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare prin care pârâții au cumpărat de la Statul Român în baza Legii nr.112/1995 imobilul din litigiu și li s-a atribuit în proprietate suprafața de 570 mp.; să se constate nulitatea absolută a actului care a stat la baza înscrierii de mențiuni operată în aceeași foaie de proprietate sub nr.8, prin care Consiliul Local a atribuit în proprietatea pârâților și diferența de teren în suprafață de 870 mp; să se constatate că imobilul înscris în nr.7963, cu nr.top. 738, constând din casă de locuit cu nr.1019, construcții anexă, curte și grădină în suprafață de 1440 mp este proprietatea tabulară a reclamanților, fiind dobândit în proprietate prin cumpărare în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2848/10.03.1967 de notariatul de Stat al Raionului A; să se dispună radierea din cartea funciară a dreptului Statului Român înscris în 7963 sub 4 și 5, radierea dreptului de proprietate a pârâților înscris în aceeași foaie de proprietate sub 6- 8 și restabilirea situației de carte funciară prin reînscrierea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului de sub 1, casă cu nr.1019, curte și grădină în suprafață de 1440 mp.
La termenul de judecată din data de 7 februarie 2008, reclamanții și au invocat excepția de nelegalitate a hotărârii nr.928/2003 emisă de Consiliul Local.
În baza dispozițiilor art.4 din Legea nr.-, instanța a sesizat Tribunalul Arad -Secția de Contencios administrativ, cu soluționarea excepției de nelegalitate a Hotărârii nr.928/2003 emisă de Consiliul Local.
Prin sentința civilă 212/16 iunie 2008, Tribunalul Arada respins excepția de nelegalitate a Adeverinței nr.928/19.06.2003 emisă de Primăria.
În motivare, instanța a constatat că actul a cărei nelegalitate se invocă de către reclamanți este Adeverința nr.928/19.06.2003 emisă de Primăria, conform căreia se adeverește că numitul și, domiciliați în comuna nr.1019, județul A, au fost împroprietăriți cu Ordinul nr.378/02.06.2003 cu suprafața de 870 mp din 7963 cu nr.top 738 comunei.
Potrivit art.4 din Legea nr.554/2004 în principiu excepția de ilegalitate poate fi invocată oricând fiind subordonată îndeplinirii a două condiții și anume: ca actul atacat să fie emis în aplicarea actului a cărui ilegalitate este invocată pe cale de excepție, legalitatea actului atacat fiind condiționată de legalitatea actului pe care se întemeiază și existența unei corespondențe între dispozițiile ilegale din actul de bază și actul atacat, deoarece doar în cazul în care actul atacat a fost emis în considerarea acelor dispoziții ilegale va putea fi anulat.
Actul a cărui nelegalitate invocă reclamanții reprezintă în fapt o adeverință și nu o hotărâre a consiliului local, adeverință prin care se atestă împroprietărirea unor persoane cu o suprafață de teren prin Ordinul Prefectului emis în baza Legii nr.112/1995.
Atâta timp cât reclamanții nu au invocat nelegalitatea Ordinului Prefectului, act în baza căruia a fost emisă adeverința atacată, cererea reclamanților este inadmisibilă, având în vedere că această adeverință prin ea însăși nu reprezintă un act administrativ cu caracter individual producător de efecte juridice.
Față de aceste considerente, instanța în baza art.18 din Legea nr.554/2004 a respins excepția de nelegalitate a adeverinței nr.928/19.06.2003 emisă de Primăria.
Împotriva acestei sentințeau declarat recurs reclamanții și, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Arad.
În motivare, reclamanții precizează faptul că la termenul din 16 iunie, care a fost primul termen de judecată, după ce în mod cu totul nejustificat a fost respinsă cererea de amânare a judecății cauzei formulate de către reprezentanta reclamanților, cerere în susținerea căreia au fost depuse dovezi privind imposibilitatea prezentării la acest termen de judecată și care din practicaua hotărârii nu reiese că ar fi fost pusă în discuția părților prezente.
Totodată, nu s-a observat faptul că, la termenul la care s-a rămas în pronunțare, nu a fost legal îndeplinită procedura de citare cu toate părțile din proces. Astfel, deși pârâții și, au fost parte în dosar, aceștia nu au fost deloc citați, încălcându-se în felul acesta prevederile art.107 Cod procedură civilă.
De asemenea, reclamanții recurenții arată că la data de 7.02.2008 au depus actul administrativ pe care au înțeles să îl conteste pe cale de excepție de nelegalitate, și anume Ordinul Prefectului Județului A nr.377 din 2.06.2003. Tot la acest termen de judecată, reclamanții au depus și o cerere de întregire a acțiunii introductive, prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât și a Instituției Prefectului Județului A, tocmai pentru a avea cadrul procesul complet în vederea soluționării capătului de cerere privind constatarea nelegalității actelor prin care s-a dispus trecerea în proprietatea pârâților a terenului. Această cerere nu a fost pusă în discuția părților la acest termen de judecată, instanța apreciind că se impune discutarea acestei cereri în fața instanței de contencios, instanță competentă să se pronunțe cu privire la legalitatea actului emis de acest pârât.
Pentru cele învederate, reclamanții consideră că hotărârea este lovită de nulitate, întrucât în procesul civil, părțile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfășurarea judecății. Aceste drepturi legale ale participanților la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialității în procesul civil, instanța având obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept pe baza cărora urma să se soluționeze litigiul.
Analizând actele dosarului, criticile recurenților prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată, Tribunalul Arada respins excepția de nelegalitate a adeverinței nr. 928/19.06.2003, emisă de Primăria, invocată de reclamanții recurenți.
Curtea constată că instanța de fond a soluționat cauza la primul termen de judecată, respingând cererea de amânare a judecății formulată de apărătoarea reclamanților și invocând din oficiu excepția inadmisibilității, motivată de împrejurarea că actul ce formează obiectul excepției de nelegalitate este "în fapt o adeverință și nu o hotărâre a consiliului local, adeverință prin care se atestă împroprietărirea unor persoane cu o suprafață de teren prin Ordinul Prefectului emis în baza Legii nr. 112/1995".
Procedând în acest mod, instanța de fond a soluționat cauza pe baza unei excepții procesuale cu privire la care reclamanții nu au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, întrucât cererea de amânare a judecății formulată de apărătoarea acestora a fost respinsă de instanță la primul termen de judecată.
Examinând temeinicia cererii de amânare a judecății formulată în fața instanței de fond, Curtea constată că apărătoarea reclamanților a arătat că nu se poate prezenta la judecarea cauzei întrucât are de susținut încă o cauză, în fața Tribunalului Timiș, în dosarul nr-, atașând un extras cu datele dosarului respectiv și o copie a împuternicirii avocațiale din care rezulta că reprezintă una din părțile din acel dosar.
În aceste condiții, Curtea reține că apărătoarea reclamanților a justificat absența sa de la dezbaterea cauzei în fața Tribunalului Arad, situație în raport cu care respingerea cererii de amânare a judecății - motivată exclusiv de caracterul urgent al pricinii - apare ca nelegală, aducând atingere dreptului la apărare al reclamanților.
Curtea admite că dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 impun o judecare urgentă a acestei cauze, însă necesitatea urgentării judecății nu poate conduce la încălcarea unor drepturi procesuale esențiale ale părților.
În acest context, Curtea remarcă și că instanța de fond - soluționând cauza pe baza unei excepții procesuale cu privire la care reclamanții nu au avut posibilitatea de a-și exprima opinia - a pronunțat o soluție cu încălcarea principiului contradictorialității, împiedicând reclamanții să se apere cu privire la excepția pe baza căreia a soluționat cauza.
Or, contradictorialitatea presupune că judecătorul trebuie să asculte deopotrivă pe cel care a sesizat instanța, cât și pe cel care se apără. Fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale.
În același sens, contradictorialitatea este garantată și de art. 6, paragraf 1, teza I din Convenția europeană a drepturilor omului, text conform căpruia "orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa".
În concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, între garanțiile dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 paragraf 1 din Convenție, se înscrie și respectarea principiului contradictorialității.
Curtea europeană a drepturilor omului a definit acest principiu în mai multe hotărâri - între care cele date în cauzele Barbera, și Jabardo contra Spaniei - din 6.12.1988, (paragraful nr. 78), în cauza Feldbrugge contra Olandei - din 29.05.1986, Reisse contra Elveției - din 21.10.1986, precum și în cauza Ruiz Mateos contra Spaniei - din 23.06.1993, subliniind că "sarcina judecătorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile să influențeze soluționarea pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri contradictorii între părți".
Or, procedând la soluționarea cauzei pe baza unei excepții care nu a fost pusă în discuția părților și în privința căreia recurenții nu au avut posibilitatea de a-și exprima opinia, instanța a încălcat nu numai dispozițiile din Codul d e procedură civilă referitoare la contradictorialitate, dar și dispozițiile art. 6, paragraf 1, teza I din Convenția europeană a drepturilor omului, obligatorii conform art. 11 și 20 din Constituția României.
În opinia Curții, obligația de a pune în discuție contra-argumentele părților nu se limitează la susținerile părților, ci vizează toate chestiunile pe care instanța le are în vedere la pronunțarea hotărârii. Potrivit art. 129 alin. 4 Cod de procedură civilă, "cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum șisă pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept,chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare". Acest articol îmbină principiul contradictorialității cu principiul rolului activ al judecătorului care, atunci când invocă din oficiu o anumită problemă, este obligat să o pună în dezbaterea contradictorie a părților.
Or, încălcarea contradictorialității a condus la lipsirea reclamanților recurenți de posibilitatea de a-și exprima opinia cu privire la excepția inadmisibilității impunându-se desființarea sentinței civile recurate și rejudecarea cauzei cu respectarea acestui principiu.
În acest sens, conform art. 304 punctul 5 Cod de procedură civilă, casarea hotărârii se poate cere când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă.
Conform art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă, "actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor."
Or, pronunțarea hotărârii cu nerespectarea regulii contradictorialității prevăzută de art. 129 alin. 4 Cod de procedură civilă constituie un act "îndeplinit cu neobservarea formelor legale", act care a adus atingere în mod direct intereselor reclamanților recurenți, care nu au avut posibilitatea recunoscută de lege de a răspunde la excepția pe baza căreia s-a soluționat cauza. De asemenea, numai prin desființarea hotărârii emise cu nerespectarea principiului contradictorialității se pot remedia consecințele nerespectării dispozițiilor art. 129 alin. 4 Cod de procedură civilă, respectiv prin punerea recurenților în situația de a putea să răspundă la excepția inadmisibilității acțiunii, în cadrul unui proces echitabil.
În al doilea rând, Curtea observă că instanța de fond nu a analizat motivele de nelegalitate invocate de reclamanți cu privire la hotărârea Consiliului Local nr. 928/2003, astfel cum au fost menționate în cererea atașată la fila nr. 35 din dosarul nr- al Judecătoriei Arad.
Instanța de fond a reținut că "actul a cărui nelegalitate o invocă reclamanții reprezintă în fapt o adeverință și nu o hotărâre a consiliului local, adeverință prin care se atestă împroprietărirea unor persoane cu o suprafață de teren prin Ordinul Prefectului emis în baza Legii nr. 112/1995".
Cu toate acestea, Curtea observă că în cererea atașată la fila nr. 35 din dosarul nr- al Judecătoriei Arad - reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a hotărârii nr. 928/2003 a Consiliului Local, iar nu o adeverință.
În măsura în care instanța de fond nu era lămurită cu privire la obiectul excepției de nelegalitate, avea obligația, conform art. 129 Cod de Procedură Civilă, să solicite reclamanților explicații cu privire la acest aspect, fără a putea modifica obiectul excepției de nelegalitate, astfel cum a fost precizat de aceștia.
În acest context, Curtea reține că instanța de fond nu a analizat motivele de nelegalitate invocate de reclamanți cu privire la hotărârea Consiliului Local nr. 928/2003, deși fusese învestită cu o asemenea cerere prin cererea reclamanților.
În consecință, inclusiv eventuala excepție de inadmisibilitate a acțiunii se impune a fi raportată la acest obiect al judecății, respectiv la hotărârea Consiliului Local nr. 928/2003, iar nu la adeverința invocată de instanța de fond, în măsura în care reclamanții nu solicită examinarea legalității altui act administrativ.
Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 304 punctul 5 și 9 Cod de Procedură Civilă, conform cărora modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2" și, respectiv "când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii."
Ținând seama de dispozițiile art. 312 alin. 3 teza I Cod de Procedură Civilă, conform cărora "modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi", Curtea - apreciind că recursul este întemeiat pentru considerentele expuse mai sus - îl va admite, va dispune casarea sentinței civile nr. 212/16.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Tribunalul Arad va pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, cu respectarea principiului contradictorialității și asigurării dreptului la apărare pentru toate părțile în litigiu.
De asemenea, Tribunalul Arad va analiza motivele de nelegalitate invocate de reclamanți cu privire la hotărârea Consiliului Local nr. 928/2003, astfel cum au fost menționate în cererea atașată la fila nr. 35 din dosarul nr- al Judecătoriei Arad.
PENTRU ACESE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 212/16.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Tribunalul Arad va pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, cu respectarea principiului contradictorialității și asigurării dreptului la apărare pentru toate părțile în litigiu.
Tribunalul Arad va analiza, totodată, motivele de nelegalitate invocate de reclamanți cu privire la hotărârea Consiliului Local nr. 928/2003, astfel cum au fost menționate în cererea atașată la fila nr. 35 din dosarul nr- al Judecătoriei Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.-6.10.2008
tehnored. - 10.10.2008; 2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Chiu Mircea Ionel, Barbă
