Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1028/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--01.07.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1028
Ședința publică din 29 2009
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți, -, G, -, împotriva sentinței civile nr.580/CA/25.05.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu intimatul Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamanților recurenți avocat -, lipsă fiind pârâtul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar împuternicire avocațială, dovada achitării taxei de timbru în sumă de 4 lei, timbru judiciar în sumă de 0,3 lei și extras din Decizia nr. 54/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de care, consideră că reclamanții sunt lezați în mod direct și consideră că au calitatea de recurenți, întrucât în baza acestei decizii, primarul a emis decizii pe numele fiecărui reclamant în parte, aceste decizii fiind acte administrative individuale.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Întâmpinarea, formulată și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 2159/30/21.02.2008 reclamanții, G, Ofițer, Ofițer, au solicitat în procedura reglementată de Lg. nr.94/1992, modificată prin nr.77/2002, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, anularea pct.2 al dispozitivului, cuprins în Decizia nr.17/8.06.2007, emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior T din cadrul Camerei de Conturi a Jud. T, prin care s-a impus ordonatorului de credite al Primăriei comunei - Primarul comunei - luarea măsurilor de intrare în legalitate, în vederea declarării, constituirii, calculării, înregistrării și virării la bugetul asigurărilor sociale a contribuțiilor datorate pentru indemnizațiile plătite consilierilor locali începând cu 1.07.2004, în sumă de 27.099 lei, a dobânzilor și majorărilor de întârziere în cuantum de 11.453 lei și a penalităților de întârziere de 57 lei.
Prin sentința civilă nr.725/26.09.2008, Tribunalul Timișa respins întâmpinarea pârâților îndreptată împotriva deciziei nr.17/08.06.2007, emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior T, ca fiind formulată în afara termenului prev. de art.95 din nr.94/1992 rep. în 2002.
Curtea de Apel Timișoara soluționând recursul pârâților a emis Decizia civila nr.1383/11.12.2008 și a casat sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului, reținând în esență că întâmpinarea pârâților formulată împotriva deciziei nr.17/08.06.2007 este în termenul legal prev. de art.95 din nr.94/1992, rep. în 2002.
Prin sentința civilă nr.580/25.05.2009, Tribunalul Timișa respins întâmpinarea formulată de reclamanții, G, Ofițer, Ofițer, îndreptată împotriva Deciziei nr.17/08.06.2007, emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În rejudecare după casare, tribunalul având în vedere disp.art.315 pr.civ, a reținut că, reclamanții susțin că măsurile dispuse la pct.2 din decizia atacată, reprezintă o aplicare incorectă a prevederilor art.5 al.1 pct. II din nr.19/2000, conform căruia "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii .persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
Tribunalul consideră, că din analiza acestui text de lege, nu se poate trage în nici un fel concluzia că funcția de consilier local s-ar încadra în prev.pct.2 al art.5 din nr.19/2000, întrucât în conformitate cu prevederile art.23 din nr.215/2001, consilierii locali sunt aleși locali, care, pe durata mandatului, îndeplinesc o funcție de autoritate publică, iar pentru participare la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație, așa cum prevede art.52 al.5 din nr.215/2001, și care nu poate fi asimilată sub nici un chip cu indemnizația primită în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat, adică, desfășurarea activității, presupune o activitate constată cu caracter de continuitate și nu o activitate sporadică.
Textul art.5 al.1 pct. II, din nr.19/2000, se referă la funcții elective din ale căror exercitare se realizează o indemnizație lunară, cu caracter de continuitate și stabilește asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a determina stagiul de cotizare și de a se asigura plata contribuției asigurărilor sociale în vedere beneficiului imediat, respectiv, concediul medical în caz de incapacitate temporară sau ulterior pensia.
Se concluzionează cu aceea că, persoanele care își desfășoară activitatea pe baza de mandat primesc indemnizația pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază, or, în cazul consilierilor, ședința consiliului local nu este activitatea principală, deci, legiuitorul a avut în vedere activitatea de bază, ținând seama și de incompatibilitățile legale, datorită cărora nu se mai poate îndeplinii o altă funcție pentru care se încasează retribuție asupra căreia se datorează drepturi de asigurări sociale, însă, în cazul consilierilor locali nu există o astfel de incompatibilitate.
Pe fondul cauzei, tribunalul, a apreciat că acțiunea reclamațiilor astfel cum a fost ea formulată este nefondată, iar pe cale de consecință a fost respinsă pentru considerentele de fapt și de drept ce urmează:
Cu Decizia nr.17/8.06.2007, Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior T, în temeiul art.94 din nr.94/1992, rep. în 2002, dispus ordonatorului principal de credite - Primarul com. jud. T - o serie de măsuri pentru înlăturarea unor nereguli cu caracter financiar, respectiv, pct.2: "inițierea tuturor măsurilor legale în vederea declarării, constituirii, înregistrării și virării la bugetul asigurărilor sociale a contribuțiilor datorate pentru indemnizațiile plătite consilierilor locali începând cu 01.07.2004, în sumă de 27.099 lei, a dobânzilor și majorărilor de întârziere datorate de 11.453 lei și a penalităților de întârziere datorate de 57 lei".
Situația în detaliu cu privire la această abatere financiară este redată la pct.II 2.1 din Raportul de control nr./1.06.2007, întocmit de către controlorii financiari ai Direcției de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi T, la unitatea administrativ teritorială a comunei.
Pentru intrarea în legalitate organul de control a propus emiterea deciziei de către Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior
Potrivit art.94 din nr.94/1992, rep. în 2002, în baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul să decidă: lit.c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar - contabilă controlată, corectarea bilanțurilor contabile, a conturilor de profit și pierderi și a contului de execuție;
Conform art.95 din aceiași lege, măsurile prevăzute la art.94 se iau prin decizie emisă de Președintele Secției de Control Financiar Ulterior sau, după caz, de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Județene, fiind obligatorii pentru ordonatorul de credite, în speță Primarul comunei, cu atât mai mult, cu cât, împotriva Deciziei nr.17/8.06.2007, nu s-a formulat întâmpinare, potrivit al.2 al art.95 din nr.94/1992, rep. în 2002, deși, reclamanții confirmă prin acțiunea introductivă că li s-a adus la cunoștință conținutul deciziei nr.17/8.06.2007, cu adresele nr.4075 -4085/19.11.2007.
Față de disp.art.94 si art.95 din nr.94/1992, rep. în 2002, rezultă cu puterea evidenței că legiuitorul în virtutea calității de organ suprem de control financiar și atribuțiilor conferite prin lege, Curții de Conturi a României i-au fost stabilite și obligații de evaluare a activității de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate prev. la art.18, în sensul de luare a măsurilor prev. de art.94, finalitatea acestora fiind evident aceea de a înlătura aspecte ce contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, de fapt aceste măsuri constituie obligații legale, nepunerea acestora în executare putând fi imputată persoanelor în sarcina cărora s-a stabilit obligația de a înlătura neregulile constate în activitatea financiar-contabilă controlată.
În pricina de față, obligația de înlăturare a neregulilor în activitatea financiar-contabilă a unității administrativ teritoriale a fost stabilită în sarcina ordonatorului principal de credite - Primarul comunei, jud.T - iar nr.94/1992, rep. în 2002, prin art.95, reglementează o procedură specială în cadrul căreia se statuează imperativ persoanele și termenul în care acestea sunt abilitate să se îndrepte cu întâmpinare împotriva deciziei emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi
În schimb, reclamanții, se află în eroare cu privire la natura veniturilor realizate din activitatea de consilier local, deoarece, aceste venituri, sunt consacrate în disp. art.5 și art.30 din nr.19/2000, texte de lege care nu disting între salarii și alte venituri realizate de asigurați, astfel încât singura concluzie care se poate trage din analiza acestor texte de lege, constă în aceea că obligația plății contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat subzistă și pentru veniturile realizate de persoanele care au calitatea de consilieri locali, sens în care s-a pronunțat și instanța de control judiciar Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr.28/16.01.2007.
De altfel, veniturile realizate de către consilierii locali sub forma indemnizației de ședință, nu se regăsesc în sumele care sunt incluse în veniturile salariale si care nu sunt impozitate in sensul definit de art.5 al.4 lit.a-r din Lg.nr.571/2003, rep.
În concluzie, măsurile impuse prin Decizia nr.17/8.06.2007, a Directorului Direcției de Control Financiar Ulterior T au fost emise în executarea concretă a legii, motiv pentru care în temeiul art.94, art.95 din nr.94/1992, rep. în 2002, întâmpinarea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G, Ofițer, Ofițer și, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii întâmpinării formulate împotriva Deciziei nr.17/8.06.2007, emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior T din cadrul Camerei de Conturi a Jud. T, dispunând anularea în parte a acesteia în sensul anulării pct.2 al dispozitivului, prin care s-a impus ordonatorului de credite al Primăriei comunei - Primarul comunei - luarea măsurilor de intrare în legalitate, în vederea declarării, constituirii, calculării, înregistrării și virării la bugetul asigurărilor sociale a contribuțiilor datorate pentru indemnizațiile plătite consilierilor locali începând cu 1.07.2004, în sumă de 27.099 lei, a dobânzilor și majorărilor de întârziere în cuantum de 11.453 lei și a penalităților de întârziere de 57 lei.
În motivare se arată că prin sentința recurată, în mod netemeinic și nelegal s-a dispus respingerea căii de atac a întâmpinării ca fiind nefondată. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, în conformitate cu prevederile art.95 din Legea nr.94/1992, republicată, măsurile prevăzute de art.94 sunt obligatorii pentru ordonatorul de credite, în speță primarul comunei, "cu atât mai mult cu cât, împotriva Deciziei nr.17/08.06.2007 nu s-a formulat întâmpinare, potrivit alin.2 al art.95 din Legea nr.94/1992, republicată în 2002", în contextul în care această chestiune a fost soluționată cu autoritate de lucru judecat de către Curtea de Apel Timișoara. De asemenea prima instanță a reținut în mod greșit că reclamanții se află în eroare cu privire la natura veniturilor realizate din activitatea de consilier local, deoarece aceste venituri sunt consacrate în dispozițiile art.5 și 30 din Legea nr.19/2000.
Recurenții mai arată că prin Decizia nr.17/8.06.2007, emisă de Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior T din cadrul Camerei de Conturi a Jud. T s-a constatat că în perioada iulie 2004 și până la data controlului nu s-au calculat, reținut și virat la bugetul asigurărilor sociale contribuția la indemnizațiile plătite consilierilor locali în sumă de 27.099 lei. În acest sens, organul de control a reținut că au fost încălcate prevederile art.12 alin.3 din Legea nr.154/1998, art.34 din Legea nr.393/2004 și art.22 alin.1 din Legea nr.19/2000, dispunând luarea de măsuri de intrare în legalitate.
Privitor la încălcarea prevederilor art.12 alin.3 din Legea nr.154/1998, care dispun că "perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și în specialitate" recurenții arată că reținerea acesteia nu este întemeiată în contextul în care consilierii locali nu sunt considerați și nici măcar asimilați cu demnitarii, aceștia neocupând funcții de demnitate publică, ci, așa cum prevede art.23 din Legea nr.215/2001, consilierii locali sunt aleși locali, care îndeplinesc o funcție de autoritate publică.
De asemenea se arată că în mod eronat organele de control au motivat că au fost încălcate dispozițiile art.34 din Legea nr.393/2004 care statuează că "îndemnizațiile de ședință reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor și este singura formă de remunerare a activității consilierilor locali și județeni", în contextul în care baza de calcul trebuie raportată la un impozit, taxă sau contribuție stabilită în mod legal ca fiind datorată. Or, consilierul local nu are în sarcină obligația de plată a contribuției pentru asigurările sociale de stat raportat la indemnizația de ședință, fiind incident în acest caz principiul constituțional "nullum impositum sine lege". Decizia atacată are la bază, în fapt, o aplicare incorectă a prevederilor art.5 alin.1 pct. II din Legea nr.19/2000 care prevăd că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: - II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul activității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului -". Astfel că, deși este o funcție electivă, consilierul local fiind ales prin vot, funcția de consilier local nu se încadrează în aceste prevederi. Pentru participare la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație care nu poate fi asimilată cu indemnizația primită în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, activitatea consilierului fiind sporadică. Pentru consilierii locali, pe durata mandatului, contractul individual de muncă semnat cu un angajator nu se suspendă, consilierul putând exercita, pe lângă funcția de autoritate publică în care a fost ales și o altă activitate salarizată în baza unui contract individual de muncă. Indemnizația primită de consilierii locali pentru participarea la ședințele de consiliu și ale comisiilor nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei, aceasta nefiind o activitate de bază, iar contribuția se datorează pentru activitatea din funcții elective, numai pentru funcția de bază (primar, viceprimar, senator, deputat).
În drept, recurenții au invocat disp. Art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 și art. 312 alin. 5. pr. Civilă.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art. 3041Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:
Privitor la încălcarea prevederilor art.12 alin. 3 din Legea nr.154/1998, care dispun că "perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și în specialitate" recurenții arată că reținerea acesteia nu este întemeiată în contextul în care consilierii locali nu sunt considerați și nici măcar asimilați cu demnitarii, aceștia neocupând funcții de demnitate publică, ci, așa cum prevede art.23 din Legea nr.215/2001, consilierii locali sunt aleși locali, care îndeplinesc o funcție de autoritate publică, Curtea constată că reclamanții recurenți, se află în eroare cu privire la natura veniturilor realizate din activitatea de consilier local, deoarece, aceste venituri, sunt consacrate în disp. art. 5 și art.30 din nr.19/2000, texte de lege care nu disting între salarii și alte venituri realizate de asigurați, astfel încât singura concluzie care se poate trage din analiza acestor texte de lege, constă în aceea că obligația plății contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat subzistă și pentru veniturile realizate de persoanele care au calitatea de consilieri locali.
În susținerea acestei păreri sunt și disp. art. 6 alin. 1, art. 22 alin. 1, art. 23 alin. 1 lit. a, art. 24 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care stipulează că, (1) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II, denumite în continuare angajatori, sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul angajatorului.
Art. 22 alin. 1,(1) Calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori.
ART. 23 alin. 1 lit. a,(1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:a) venitul brut realizat lunar, în situația asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și.
Potrivit art. 24 alin. 1,Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale conform art. 23 alin. (1).
Aceste dispoziții legale nu disting între salariu și alte venituri realizate de către asigurat, astfel încât obligația plății contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat există și pentru veniturile realizate de persoanele ce au calitatea de consilier local, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Organele de control au reținut în mod corect faptul că au fost încălcate dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004 care statuează că "îndemnizațiile de ședință reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor și este singura formă de remunerare a activității consilierilor locali și județeni.
Împrejurarea că, contribuția încasată de către consilierii locali este sporadică și nu permanentă, nu are importanță, după cum nu este relevant nici faptul că contractul individual de muncă semnat cu un angajator nu se suspendă, consilierul putând exercita, pe lângă funcția de autoritate publică în care a fost ales și o altă activitate salarizată în baza unui contract individual de muncă.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții recurenți, -, G, -, împotriva sentinței civile nr.580/CA/25.05.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu intimatul Directorul Direcției de Control Financiar Ulterior
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.IX.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.MB-13.10.2009
Tehnored-LM -13.10.2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu, Rodica Olaru, Maria Cornelia
