Obligația de a face. Decizia 348/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 348/
Ședința publică din 1 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tăbâltoc Dan Mircea
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Aurelia G -
JUDECĂTOR 3: Obreja
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 92/CA din 30.01.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru intimatul Statul Român, lipsă fiind recurentul și intimatul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule din cadrul Instituției Prefectului Județului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru intimatul Statul Român, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.
Curtea de Apel Iași,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 92/ca/30.01.2009, Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule din cadrul Instituției Prefectului Județului I, și Statul Român și a respins acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în I,-. 445,.. 1. 5, jud. I, în contradictoriu cu pârâții Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule din Cadrul Instituției Prefectului Județului I, cu sediul în I, str. - nr. 60, jud. I, și Statul Român, cu sediul ales la cel al a Jud. I, din I, str. -, nr. 26, jud.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la nr-, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule din cadrul Instituției Prefectului Județului I și Statul Român, solicitând obligarea acestora la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 3509.33 lei, achitată potrivit chitanței nr. - seria - 3, în vederea punerii în circulație a autoturismului proprietatea sa, și actualizarea acestei sume cu indicele de inflație până la data plății efective, ca urmare a recunoașterii aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunităților Europene.
Soluționând excepția, prima instanță a constatat că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a precizat că achitarea sumei de bani plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare s-a făcut prin organele fiscale de la nivel local, plângerea prealabilă obligatorie, reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, adresând-o Administrației Finanțelor Publice a Municipiului
A mai avut în vedere că, potrivit art. 3 alin. 1 și art. 6 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, competent să restituie diferența de taxă de primă înmatriculare achitată, este, în cazul persoanelor fizice, organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică își are domiciliul fiscal, ce se stabilește conform regulilor prevăzute de art. 31 din Codul d e procedură fiscală.
Pe cale de consecință, nici unul dintre pârâți nu are competență cu privire la restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
Pârâtul Instituția Prefectului I -, prin funcționarii săi, nu a încasat vreodată suma de bani reprezentând taxă de primă înmatriculare, ci, în baza chitanței doveditoare a efectuării acestei plăți, a procedat la înmatricularea vehiculelor.
În ceea ce privește Statul Român, el nu poate fi considerat direct subiect al raporturilor juridice administrative fiscale stabilite între organele fiscale din teritoriu și persoanele fizice sau juridice, acțiunea trebuind a fi exercitată împotriva oricărei autorități fiscale care, prin activitatea sa, vătămat un drept sau un interes legitim al vreunei persoane.
Împotriva sentinței indicate mai sus a declarat recurs reclamantul.
În motivarea recursului s-a susținut că l-a chemat în judecată și pe pârâtul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule din cadrul Instituției Prefectului Județului I pentru opozabilitate, iar Statul român are calitate procesuală pasivă deoarece repararea prejudiciului produs prin încălcarea normelor comunitare revine statului.
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea recursului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, sunt reglementate de Codul d e procedură fiscală.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală, pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului B, stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii.
Nu există nici un act normativ din care să rezulte că pârâții Statul Român și serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare autovehicule sunt implicați în operațiuni de calculare, evidență și vărsare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat ce privesc pe contribuabilii persoane fizice și în operațiuni de restituire, de natura celor prevăzute de art. 117 din Codul d e procedură fiscală.
Statul român poate fi chemat în judecată în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, între acestea nefiind menționate și cererile de natura celei promovate de reclamant decurgând din raporturi juridice la care Statul nu a participat nemijlocit.
Este adevărat că instanța națională are obligația de a elimina aplicarea unei norme din legislația națională prin care s-a constituit o impunere contrară dreptului comunitar fapt care duce la aprobarea cererilor de rambursare a acestei impuneri. Această restituire trebuie să fie asigurată în conformitate cu dispozițiile dreptului său național, înțelegându-se că acestea nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât acelea care privesc acțiuni asemănătoare de natură internă și nici să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite prin ordinea juridică comunitară.
Stabilirea modalităților de rambursare aplicabile și calificarea, în acest scop, a raporturilor juridice stabilite între administrația fiscală a unui stat membru și persoanele fizice sau juridice din acest stat intră sub incidența dreptului național.
Așa fiind, Curtea consideră că rambursarea integrală a sumelor de bani încasate necuvenit și a dobânzilor aferente trebuie să se facă potrivit dreptului național. Or, din această perspectivă, se constată, așa cum s-a arătat mai sus, că nu Statul Român este cel care trebuie chemat în judecată, ci organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
Având în vedere că aceste norme naționale care asigură restituirea sumelor încasate nelegal de către stat se aplică tuturor acțiunilor similare privind restituirea unor sume de bani încasate necuvenit cu titlu de taxe, impozite sau alte contribuții, și că nu fac imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică comunitară, instanța de recurs consideră că în prezenta cauză nu există elemente în baza cărora să se rețină că Statul Român are calitate procesuală pasivă.
Având în vedere, deci, că în cazul contribuabililor persoane fizice nici Statul Român și nici Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule I nu sunt implicați în operațiunea de încasare și restituire a taxei speciale pentru autovehicule, instanța de recurs constată că Tribunalul Iași în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată de în contradictoriu cu acești pârâți.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul prevederilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. nr. 92/ca/30.01.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01.06.2009.
Președinte judecător judecător
- - - G - -- -
Grefier
și tehnoredactat:, 2 ex.
Jud. fond:
Prima instanță: Tribunalul Iași
Președinte:Tăbâltoc Dan MirceaJudecători:Tăbâltoc Dan Mircea, Gheorghe Aurelia, Obreja
