Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1196
Ședința publică din data de 07 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,--24, Sector 1, cod poștal -, împotriva sentinței nr.258 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimați pârâți - comuna de, sat de, nr. 194, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 128, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 12, Cod poștal -, Județ, - comuna de, sat de, nr. 582, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 262, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 86, Cod poștal -, Județ P, - - comuna de, sat de, nr. 60, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 259, Cod poștal -, Județ, - comuna de, sat de, nr. 262, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 634, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 374, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 387, Cod poștal -, Județ P, C - Câmpina, str. -. - Erou, nr. 3,. 3.. A,. 18, Cod poștal -, Județ P, PRIMARIA COMUNEI DE - comuna de, Cod poștal -, Județ
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații pârâți, Pipera, C, Primăria comunei dereprezentați de avocatîn substituirea avocatului, din Baroul Prahova, potrivit delegației de substituire nr. 122/07.10.2009, lipsă fiind recurenta reclamantă Curtea de Conturi a României.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la al doilea termen de judecată, este motivat, scutit de plata taxei de timbru.
Avocat depune la dosar un tabel cu intimați pârâți prin care împuternicesc pe d-nul avocat să-i reprezinte, împuternicirea avocațială a acestuia și delegația de substituire nr. 122/07.10.2009.
Totodată, având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea, ia act de declarația intimaților pârâți prin apărător, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimații pârâți, Pipera, C, Primăria comunei de solicită respingerea recursului declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României, menținerea sentinței pronunțată ca legală și temeinică întrucât prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 217/2008.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 75/30.01.2009 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi P, s-a dispus sesizarea Tribunalului Prahova în vederea stabilirii răspunderii juridice pentru prejudiciile constatate prin raportul de control, cauza fiind înregistrată sub nr-, astfel:
1. Plăți nelegale, reprezentând drepturi salariale acordate în suma de 59.860 lei și dobânzi în sumă de 7.824,80 lei.
Răspunderea pentru sumele plătite nelegal reprezentând ajutoare de sărbători (Paște și C), contravaloarea masă caldă acordate funcționarilor publici și personalului contractual, revine numiților - consilier in cadrul Consiliului Local de, - consilier, - consilier, - consilier, - consilier, Pipera - consilier, - consilier, - consilier, - consilier, - consilier și - consilier.
2. Plata nelegala către prestatorul SC SRL a sumei de 26.838,59 lei și a dobânzilor aferente de 2963,94 lei, răspunderea revenind numiților - primar si Constanta - referent contabil cheltuieli.
La termenul de judecată din data de 28.04.2009, instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității sesizării, rămânând în pronunțare asupra acestei excepții.
Prin sentința nr. 258 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II a admis excepția inadmisibilității sesizării invocate din oficiu, a respins sesizarea formulată de reclamanta Curtea de Conturi a României, împotriva pârâților, Pipera, C și Primaria Comunei de, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prin prisma excepției invocate, tribunalul a reținut următoarele:
Anterior intrării in vigoare a Legii nr.217/2008, dispozițiile art.31 al.2 din Legea nr.94/1992 act. prevedeau ca in situația in care, cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi se constata existenta unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) pronunța încheieri prin care dispune sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale si a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluata de către instanțele judecătorești, încheierile Curții de Conturi, prin care se solicita repararea pagubelor și stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, se soluționau de către completele specializate de contencios administrativ.
Tribunalul a reținut că Legea nr.217/2008 a abrogat dispozițiile legale menționate anterior, reglementând o altă procedură de valorificare și reparare a prejudiciilor constatate cu ocazia controalelor Curții de Conturi, în sensul că "in situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității audiate".
Ca urmare, tribunalul a constatat ca, după intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008, nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și a angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, ci rapoartele se înaintează conducătorilor autorităților publice controlate, care sunt obligați prin lege să ia masurile necesare în acest sens.
Tribunalul mai a reținut că Legea nr.217/2008 a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că din acel moment instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi prin care se solicita repararea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora.
Or, instanța a fost sesizata cu prezenta încheiere la data de 06.02.2009, deci ulterior intrării in vigoare a Legii nr.217/2008, astfel ca excepția inadmisibilității acțiunii este întemeiata, instanța de judecată neputând sa judece, conform noilor dispoziții legale, menționate anterior, astfel de acțiuni.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, tribunalul a admis excepția inadmisibilității, invocata din oficiu, si a respins sesizarea Curții de Conturi, ca inadmisibila.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României, criticând-o pentru nelegalite în baza art. 3041rap.la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
Susține recurenta că un prim motivul de recurs pe care își întemeiată cererea este cel prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civ. "când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
Arată că sentința instanței de fond prin care s-a respins acțiunea introductivă ca inadmisibilă, este dată cu încălcarea dispozițiilor art.l și art.4 din OUG nr.l 17/203, aprobată prin Legea nr.49/2004, coroborat cu art.140 din Constituția României, revizuită, aplicarea greșită a dispozițiilor art. pct.12 raportat la pct. 39. pct.45 și 46 din Legea nr.217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel: 1. Instanța de fond prin sentința pronunțată a admis excepția inadmisibilității cererii introductive, ceea ce echivalează cu a admite situația în care Curtea de Conturi a României să constate că s-au săvârșit anumite nereguli și abateri financiar - contabile, că există persoane ce se fac vinovate de comiterea lor, însă să nu fie antrenată răspunderea acestora și prejudiciul să nu fie recuperat.
Apreciază că o asemenea soluție nu este corectă nici din punct de vedere juridic și nici moral.
În cauză este vorba despre bani publici din resursele financiare ale statului iar controlul legalității modului în care aceste resurse sunt folosite reprezintă o obligație atât pentru Curtea de Conturi a României, cât și pentru instanțele de judecată.
Consideră că în cauză avem de a face cu un caz de ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare instituita o va înlocui. De altfel, "Ratio legis est anima Legis", ceea ce presupune ca o lege veche să-și înceteze aplicabilitatea în momentul în care nu mai există ratio Legis, condiție ce nu este îndeplinită în prezenta cauză:
Mai susține că aspectul de ultraactivitate a legii ține atât de prelungirea efectelor prevederilor din Legea nr.94/1992, republicată, care între timp au fost modificate, cât și a efectelor dispozițiilor art.4 din OUG nr. 117/2003, aprobat de Legea nr.49/2004, până la înlocuirea lor cu alte norme adoptate potrivit procedurii instituite de lege, în speță adoptarea regulamentului de valorificare a actelor rezultate din activitatea instituției, în conformitate cu art. 12 din Legea nr.217/2008.
Se poate constata, așadar, că este o sesizare procedurală făcută în strictă corelare cu prevederile legale și solicităm instanței să o califice ca atare.
Recurenta mai critică hotărârea instanței de fond prin aceea că în mod greșit nu a reținut susținerile sale privind legalitatea actului de sesizare, prin care a invocat dispozițiile cuprinse în Instrucțiunile aprobate prin Hotărârea Plenului nr.22/19.11.2008, raportat la faptul că prin Legea nr.217/2008 nu s-au aprobat și soluții pentru situațiile tranzitorii, conform art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Astfel, consideră că prin noua reglementare au fost afectate raporturi și situații juridice născute sub vechea reglementare, care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări.
Mai arată recurenta că activitatea de control s-a efectuat în tot cursul anului 2008, conform Planului anual de control aprobat la începutul anului 2008, în baza reglementărilor legale și de organizare internă privind valorificarea actelor de control, în vigoare până la data de 27.10.2008, iar aceasta prin organul său de conducere a fost nevoită să suplinească lipsa soluțiilor tranzitorii din actul normativ mai sus menționat, privind modificarea Legii nr.94/1992.
Mai mult, menționează că potrivit art.12 din Legea nr.94/1992 privind organizare și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.217/2008, valorificarea actelor de control se efectuează potrivit Regulamentului aprobat prin hotărâre de către Plenul Curții de Conturi a României.
Însă procesul necesar elaborării unui astfel de regulament a fost anevoios și de durată, până la aprobarea și publicare acestuia în Monitorul Oficial, drept pentru care Planul Curții de Conturi a României a adoptat Hotărârea nr.22/19.11.2008, depusă la dosarul cauzei, prin care s-a stabilit ca soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, instrucțiuni comunicate în țară tuturor Camerelor de Conturi teritoriale și în temeiul căreia s-a efectuat și încheierea de sesizare ce face obiectul prezentei cauze.
Arată că Plenul Curții de Conturi a României era singurul organ abilitat să hotărască asupra modului de valorificare a actelor de control, ceea ce a și făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
Având în vedere faptul că textul de lege, respectiv art.12 alin.(3) din Legea 94/1992, republicată, cu modificările aduse prin Legea nr.217/2008, în economia sa prevede obligativitatea de publica în Monitorul Oficial, doar pentru Regulamentul de organizare și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, motiv pentru care consideră că nu se pot reține susținerile instanței privind obligativitatea publicării Hotărârii Plenului.22/19.11.2008 pentru a asigura opozabilitatea acestor reglementări față de terți.
Faptul că încheierea de sesizare a fost emisă și înregistrată ulterior datei de 7.10.2008, consideră că nu constituie un temei fundamentat pentru respingerea ca inadmisibilă a acțiunii introductive, ținând cont de faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008, toate aceste acte de control au fost încheiate în baza unor regulamente interne care nu au fost niciodată publicate, întrucât acestea nu erau supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României.
Recurenta mai critică hotărârea instanței de fond întrucât nu a reținut un alt aspect pe care îl consideră important, astfel, prin abrogarea de către Legea nr.217/2008 a dispozițiilor art.40 - 88 din Legea nr.94/1992, deci și a dispozițiilor art.44, competența materială ce fusese atribuită instanțelor judecătorești ordinare nu fost înlăturată de legiuitor, raportat la dispozițiile OUG nr. 117/2003.
Sub acest aspect recurenta arată că legiuitorul prin abrogarea dispozițiilor ce reglementau competența materială și teritorială instanțelor Curții de Conturi, respectiv colegiilor jurisdicționale, nu a avut în vedere și competență materială pentru soluționarea cauzelor de natura celei deduse judecății, transferată instanțelor judecătorești prin OUG nr. 117/2003.
Precizează că, la data de 29.10.2003 au intrat în vigoare dispozițiile Legii de Revizuire a Constituției, Legea nr.429/2003, precum și cele ale OUG nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești. Astfel, art.2 alin. 1 lit.a din OUG nr. 117/2003 stabilește faptul că dosarele aflate pe rolul colegiilor jurisdicționale de pe lângă camerele de conturi se preiau de către tribunale, urmând a fi soluționate de secțiile sau, după caz completele de contencios administrativ. Menționează că în temeiul prevederilor art.140 din Constituția României, revizuită, coroborate cu cele ale art.l din OUG nr. 117/2003, până la înființarea instanțelor judecătorești specializate, litigiile născute din activitatea Curții de Conturi au fost preluate spre competentă soluționare de instanțele judecătorești ordinare, iar potrivit art.2 din același text de lege, aceste instanțe ordinare sunt tribunalele și Curtea de Apel București pentru litigiile de competența colegiilor jurisdicționale județene.
Precizează că dispozițiile art.l și art.4 din OUG nr. 117/2003 nu au fost abrogate expres prin Legea nr.217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, constituind fundamentul legal al investirii instanțelor de judecată de către completul constituit în cadrul Camerei de Conturi a Județului P, pentru stabilirea răspunderii juridice, în condițiile legii.
Conform dispozițiilor art.63 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, condițiile de formă și de fond ale abrogării sunt:
"(1) Abrogarea poate fi dispusă, de regulă, printr-o dispoziție distinctă în finalul unui act normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. -
(3) In vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora."
În drept, recurenta își întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art.304 alin.l pct.9 și art.304 indice 1 Cod pr. civ. dispozițiile art.304 alin.l pct.9, art.312 indice 5 Cod pr. civ,dispozițiile art.140 din Constituția României, revizuită, art.l- 4 din nr.OUG 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, art 12, art.31 raportat la art.71 alin.(2) din Legea nr.94/1992 privind [organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Se solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere faptul că instanța investită a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041.pr. civ. Curtea reține următoarele:
Prin Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, au fost abrogate disp. art. 31 al. 2 din Legea nr. 94/1992, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de Curtea de Conturi au fost abrogate disp. art.31 al.2 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi s-a constatat existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) se pronunța încheieri prin care se dispunea sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale si a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, aceste încheieri se soluționau de către completele specializate de contencios administrative din cadrul tribunalului.
Dispozițiile Legii nr. 217/2008 au intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că după această dată,nu mai poate fi sesizată instanța de judecată cu încheierile Curții de Conturi, în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, considerente pentru care criticile aduse sentinței de către recurentă că în mod greșit s-a admis excepția inadmisibilității sesizării și respinsă sesizarea ca inadmisibilă, sunt nefondate, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheierile Curții de Conturi.
Dispozițiile privind competența materială a instanțelor judecătorești, sunt de strictă interpretare și cum potrivit dispozițiilor legale imperative mai sus arătate nu mai este de competența instanței de contencios administrativ sesizările Curții de Conturi, criticile recurentei aduse sentinței sunt total nefondate.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la principiul neretroactivității legii civile noi și principiul aplicării imediate a legii civile noi, potrivit cărora, de îndată ce a fost adoptată, legea nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea în vigoare, excluzând aplicarea legii vechi.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la cele două principii enumerate mai sus, care înseamnă aplicarea, un timp oarecare, a legii vechi, deși a intrat în vigoare legea nouă, însă pentru a-și găsi aplicabilitatea această excepție, ea trebuie să fie stipulată în mod expres în lege. Ori Legea nr. 217/2008 nu face referire în niciun articol la aplicarea în continuare a art. 31 din Legea nr. 94/1992 în forma inițială, nemodificată, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.
Nu pot fi reținute nici celelalte aspecte, invocate de recurentă, în sensul că o hotărâre a Curții de Conturi a stabilit o soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, în baza cărora camerele de conturi au sesizat instanța de judecată cu privire la prejudiciile constatate în timpul controlului.
Forța juridică a unei legi, impune ca aceasta să poată fi modificată sau completată printr-un act normativ de aceeași forță juridică precum legea, nu o hotărâre a Curții de Conturi să modifice o lege.
În nici un caz, actele emise de organisme ale statului (instrucțiuni, regulamente), date în aplicarea legii, nu pot modifica sau completa norme instituite în cuprinsul legii și normele de tehnică legislativă instituie obligativitatea respectării legii în forma în care a fost adoptată, așa cum prevăd dispozițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel că pentru toate aceste considerente criticile recurentei sunt nefondate.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,--24, Sector 1, cod poștal -, împotriva sentinței nr.258 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimați pârâți - comuna de, sat de, nr. 194, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 128, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 12, Cod poștal -, Județ, - comuna de, sat de, nr. 582, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 262, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 86, Cod poștal -, Județ P, - - comuna de, sat de, nr. 60, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 259, Cod poștal -, Județ, - comuna de, sat de, nr. 262, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat de, nr. 634, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 374, Cod poștal -, Județ P, - comuna de, sat, nr. 387, Cod poștal -, Județ P, C - Câmpina, str. -. - Erou, nr. 3,. 3.. A,. 18, Cod poștal -, Județ P, PRIMARIA COMUNEI DE - comuna de, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
Fiind plecată din instanță,
Semnează Președintele instanței.
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. DF/CMF
17 ex./16.10.2009
f- Tribunal P
-
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
