Vânzări spații comerciale (legea nr.550/2002). Decizia 612/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 15.01.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 612
Ședința publică din 23 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia Dascălu
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă SC de Vest SRL T împotriva sentinței civile nr.930/CA/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de Aplicare a Legii nr.550/2002 din cadrul Primăriei T, având ca obiect vânzări spații comerciale (Legea Nr.550/2002)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantei recurente avocat iar în reprezentarea pârâților intimați se prezintă consilie juridic
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar prin serviciul de registratură al instanței Note de ședință din partea pârâtului intimat T și concluzii scrise din partea reclamantei recurente.
Nemaifiind alte cereri instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității recursului și asupra fondului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, în raport cu dispozițiile Legii nr.550/2002, iar pe fond admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată în scris, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților intimați solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului iar pe fond respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr.3003/30 din data de 26.03.2008, reclamanta EDITURA DE VEST a chemat în judecată în calitate de pârâți Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de Aplicare a Legii nr. 550/2002 din cadrul Primăriei T, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța: să constate refuzul nejustificat al vânzătorului Consiliul Local al Municipiului T, cu privire la vânzarea spațiului comercial înscris în CF nr.- cu nr.. 332/1 conform Procesului verbal de negociere din 25 oct. 2006 în baza Legii nr. 550/2002; sa oblige pârâții să vândă reclamantei spațiul comercial mai sus indicat compus din 10 încăperi, în suprafață de 173.77 mp deținut de societatea reclamanta în baza contractului de închiriere nr. 753/1999, cu prețul de 36.000 conform Procesului verbal de negociere din 25.oct.2006 cu ocazia ședinței Comisiei de aplicare a Legii 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietatea private a statului și a celor de prestări servicii, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 500 lei/ zi de întârziere cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la vânzarea spațiului, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție la admiterea acțiunii.
In motivarea acțiunii sale reclamanta arată că este titulara Contractului de închiriere nr.753/1999 încheiat cu pârâtul T, având obiect spațiul comercial 2 din prezentul litigiu și că în baza Legii nr.550/2002 a depus cerere de cumpărare a spațiului la comisia de aplicare a legii din cadrul Primăriei T, însă negocierile au existat și anterior depunerii cererii.
Datorita divergentelor ivite pe parcurs, reclamanta s-a adresat instanței, prin sentința civilă nr.259/CA/21.03.2007 definitivă și irevocabilă la data de 21.09.2007, Tribunalul Timiș obligând pârâții în cauză să vândă reclamantei spațiul comercial cu denumirea 2 situat la parter cu o încăpere de 6,33mp, la prețul de 10.000 lei negociat în baza procesului verbal din data de 25.10.2006. Cu această ocazie a fost negociată și cumpărarea spațiului mare, cu suma de 236.000 lei, pe care reclamanta urma să-l cumpere la o data ulterioara.
Pentru aprobarea prețului de vânzare a spațiului comercial în litigiu, reclamanta a fost reconvocată la sediul comisiei de aplicare a Legii nr. 550/2002 in data de 28.01.2008.
In cadrul ședinței s-a discutat actualizarea spațiului de vânzare cu rata inflației, cu începere în luna octombrie 2006 când prețul a fost negociat.
Considerând că actualizarea prețului nu îi este imputabilă, deoarece în momentul negocierii i s-a comunicat refuzul de vânzare a spațiului cu motivarea ca "cele doua spații închiriate societății sunt unite sub denumirea de 2 și acestea nu pot fi vândute separat," reclamanta s-a adresat instanței promovând prezenta acțiune, apreciind că nerespectarea prețului negociat se constituie într-un refuz de aprobare a vânzării spațiului în litigiu, în condițiile prevăzute de lege, fapt supus competentei verificări a instanței de judecată.
La dosar au fost depuse Procesul verbal din data de 25.10.2006, Sentința civilă nr. 259/CA/21.03.2007, Contractul de vânzare - cumpărare nr. 404/19.02.2008, Ordine de plata nr. 175,176 reprezentând avans cumpărare spațiu editura și a terenului aferent, din procesul verbal din 28.01.2008, dovada plății taxei de timbru și timbru judiciar.
Ulterior, la data de 05.06.2008, reclamanta a formulat precizare de acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat modificarea cadrului procesual, în sensul introducerii în cauză a Municipiului T, solicitând instanței să: constate că prețul de vânzare negociat conform procesului verbal încheiat la 25.10.2006 cu ocazia ședinței Comisiei de aplicare a Legii nr. 550/2002, pentru vânzarea spațiului comercial 2 în litigiu, este de 236.000 lei; să dispună modificarea contractului de vânzare cumpărare nr. 411/12.05.2008 în partea referitoare la prețul de vânzare al spațiului comercial în litigiu ca fiind de 236.000 lei și să fie obligat pârâtul Municipiul T la încheierea actului adițional de modificarea contractului cu privire la preț, corespunzător negocierilor statuate prin procesul verbal de negociere din 25.10.2006, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 500 lei/zi de întârziere, cu începere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea efectivă a obligației.
In motivarea precizării, reclamanta învederează instanței faptul ca după declanșarea litigiului, între ea și Municipiul Tai ntervenit contractul de vânzare cumpărare nr. 411/12.05.2008, prin care i-a fost vândut spațiul comercial în litigiu și spațiul aferent, cu prețul de 322.126 lei. Contractul a fost încheiat în condițiile stabilite în cuprinsul său, dar cu obiecțiunile legate de preț redate în cuprinsul notelor de înștiințare remise anterior încheierii acestuia, vânzătorului.
Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de aplicare a Legii nr. 550/2002, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat instanței să constate că acțiunea formulată de către reclamanta a rămas fără obiect, față de faptul că aceasta a achitat suma solicitata de Comisia de negociere și a semnat contractul de vânzare cumpărare pentru cel de-al doilea spațiu.
Prin sentința civilă nr. 930/17.11.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta EDITURA DE VEST în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de Aplicare a Legii nr. 550/2002 din cadrul Primăriei T și Municipiul T, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 25.10.2006, cu ocazia ședinței Comisiei de aplicare a legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate private a statului și a celor de prestări servicii, a fost încheiat Proces verbal, pe ordinea de zi a ședinței, la punctual 1 fiind negocierea prețului de vânzare pentru spațiul comercial prestări servicii, situate în T,-, deținut de SC " de Vest" A, pentru sume de 53.100 RON valoarea terenului, 10.000 RON spațiul mic și 236.900 RON spațiul mare. Cu aceasta ocazie, reprezentanta reclamantei, în persona d-nei, a solicitat o amânare, Comisia a fost de acord cu amânarea și s-a consemnat ca în cazul în care SC de Vest SA este de acord cu prețul propus de comisie, se vor încheia contractele de vânzare cumpărare.
Față de faptul ca ulterior pârâta a refuzat să vândă spațiile separat, iar reclamanta a dorit să cumpere doar spațiul mic, aceasta din urmă s-a adresat instanței de judecată, iar Tribunalul Timiș prin sentința civilă nr. 259/CA/21.03.2007, pronunțată în dosar nr- a dispus admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și a obligat pârâții să vândă spațiul 2 înscris în CF nr. - nr.. 332/1, spațiul de la parter de 6,33mp cu părți comune indivize, cu prețul de 10.000 lei RON.
Ca urmare, a fost încheiat Contractul de vânzare cumpărare nr. 404/19.02.2008.
Cu adresa înregistrată sub nr. D 82007-- din 14.12.2007, reclamanta a solicitat cumpărarea spațiului 2, deținut în baza Contractului de închiriere nr. 753/1999, înscris în CF nr. - nr.. 332/1 T, compus din 10 spații la etajul 1 cu parți comune indivize, menționând ca va achita pentru spațiul de la parter, suma integrală ( fila 12 dos).
La data de 28.01.2008 cu ocazia ședinței Comisiei de aplicare a Legii nr. 550/2002, aceasta a hotărât aprobarea prețului de vânzare a spațiului din T,-, în suprafața construită de 213,153 mp, la valoarea de 236.900 lei, valoare ce va fi actualizată cu rata inflației din anul 2006 pana la zi, făcându-se precizarea că dacă de vest este de acord cu plata sumei de 236.900lei actualizata cu rata inflației din 2006 pana la zi ( 2007- 236.900x6,56=252.441 lei; 2008 - 252.441x6,57=269.026 lei) se va întocmi contractul de vânzare cumpărare cu aceasta.
A mai reținut Tribunalul Timiș că în mod greșit reclamanta in Precizarea de acțiune de la fila 28 solicita instanței să constate ca prețul de vânzare negociat conform procesului verbal din 25.10.2006 este de 236.000 lei, căci din lectura acestuia, aflat la fila 7 dos. rezultă că spațiul mare a fost stabilit la vânzare pentru suma de 236.900 lei.
Față de faptul ca reclamanta nu a dorit la data stabilirii prețului să cumpere spațiul mare, chemând în instanța pârâții pentru a fi obligați să-i vândă doar spațiul mic și apoi în decembrie 2007 cu adresa D 82007-- își manifesta intenția de a cumpăra și spațiul mare, îndreptățesc pârâții să actualizeze prețul la data la care se face vânzarea efectivă.
De altfel, contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta purtând nr. 411/12.05.2008, având ca obiect spațiul în litigiu și terenul aferent.
Pentru considerentele mai sus invocate tribunalul, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins acțiunea, așa cum a fost formulată și apoi precizată de reclamanta EDITURA DE VEST L, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T, Comisia de Aplicare a Legii nr. 550/2002 din cadrul Primăriei T si Municipiul T, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta recurentă SC de Vest SRL T, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost precizată.
La termenul din 12.02.2009, Curtea a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului, raportat la dispozițiile art. 10 alin. 2, coroborate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 550/2002.
Cu privire la această excepție, recurenta reclamantă a solicitat, prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 20.02.2009, respingerea pe considerentul că atribuțiile instanței de contencios administrativ includ nu numai verificarea legalității refuzului practicat de autoritatea administrativă investită cu vânzarea spațiilor comerciale, dar și a condițiilor vânzării, din conținutul art. 6(1), art. 7(1) lit. a) -f) și art. 7(2), art.8(3), art. 9 și 10 din Legea nr. 550/2002 rezultând că procedurile de vânzare a spațiilor comerciale sunt supuse controlului judiciar în condițiile Legii nr. 554/2004.
A mai arătat recurenta reclamantă că, și dacă procedura de vânzare este finalizată, contestațiile asupra modului de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare cad în competența instanței de contencios administrativ, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 550/2002, litigiul de față neputând fi încadrat în cazurile prevăzute de art. 5(3), art.6(7) și art.8(3), care se soluționează irevocabil în primă instanță.
Recurenta invocă totodată și principiul dublului grad de jurisdicție, făcând trimitere la dispozițiile art. 129, 24 și 15 din Constituția României, precum și la art. 6 pct.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului în conformitate cu dispozițiile art.137 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, Curtea apreciază că această excepție este întemeiată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Potrivit dispozițiilor art.8 alin. 3 din Legea nr. 550/2002, Raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate la secția de contencios administrativ a tribunalului, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă.
Tot astfel, art. 10 alin. 2 din legea nr. 550/2002, refuzul vânzătorului de a încheia contractul de vânzare-cumpărare poate fi atacat în justiție în condițiile art. 8 alin. 3.
Acțiunea reclamantei recurente a fost pornită ca urmare a pretinsului refuz al pârâților Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de Aplicare a Legii nr.550/2002 din cadrul Primăriei T, de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în baza normei speciale reprezentate de Legea nr.550/2002. Este adevărat că, ulterior înregistrării acțiunii, pe parcursul desfășurării litigiului, ca efect al încheierii contractului de vânzare-cumpărare, reclamanta și-a precizat acțiunea, contestând prețul stabilit prin contractul asumat de părți, inclusiv de reclamantă (fila 28 dosar fond).
O atare precizare a acțiunii nu înlătură însă incidența dispozițiilor art. 8 alin.3 din Legea nr. 550/2002, dispoziții care prevăd irevocabilitatea hotărârilor tribunalului în cauzele având ca obiect contestarea prețului de vânzare. Or, prin acțiunea precizată, reclamanta contestă tocmai prețul stabilit, neavând nicio relevanță, în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac, împrejurarea că în cauză s-a ajuns deja la un acord de voință prin asumarea contractului de vânzare-cumpărare.
Invocarea textelor constituționale și a art. 6 alin. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, este nejustificată în speța de față, pe de o parte întrucât reclamanta a avut acces la justiție, fiindu-i analizată cererea de către Tribunalul Timiș, și, pe de altă parte, întrucât însăși Curtea Constituțională a motivat în considerentele Deciziei Plenului nr.1/08.02.1994 ca accesul liber la justiție nu presupune asigurarea accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, procedura de judecată fiind de competența exclusivă a legiuitorului care poate stabili reguli deosebite, inclusiv excluderea folosirii unor căi de atac.
Tot astfel, Curtea reține că art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează dublul grad de jurisdicție doar în materie penală, iar nu în materie civilă, comercială ori contencios - administrativă.
Întrucât dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea nr.550/2002 sunt încă în vigoare și întrucât acestea exclud de la calea de atac hotărârea pronunțată de Tribunalul Timiș, Curtea, apreciind întemeiată excepția inadmisibilității recursului de față, urmează aoa dmite, cu consecința respingerii recursului ca inadmisibil.
Totodată, Curtea va lua act că intimații pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta recurentă SC de Vest SRL T împotriva sentinței civile nr.930/CA/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Comisia de Aplicare a Legii nr.550/2002 din cadrul Primăriei
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
Red./18.05.2009-
Tehnodact LM/18.05.2009
2expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Claudia, Maria Cornelia Dascălu