Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 8/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 4647/176/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIA Nr. 8/R/2014
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător B. A. A.
Judecător C. F.
Grefier G. M. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul I. T. DE MUNCĂ A. împotriva sentinței civile nr. 3358/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata S.C. N. C. CAFE SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă jr. B. A. M. cu delegație la dosar pentru recurent și av. P. C. cu împuternicire avocațială la dosar pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocatul intimatei depune la dosar dovada deschiderii procedurii insolvenței petentei și întâmpinare pe care o comunică cu mandatara recurentului care nu solicită termen pentru studiul acesteia.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Mandatara recurentului solicită admiterea recursului pentru motivele dezvoltate pe larg în cererea de recurs.
Avocatul intimatei solicită respingerea recursului. Susține că în această cauza au fost pronunțate două sentințe (în primul ciclu procesual și în rejudecare), ambele fiind legale și solicită să se aibă în vedere prevederile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Mai susține că, două zile anterior efectuarii controlului, s-a realizat înregistrarea în sistem Revisal a modificarilor in legatura cu care a fost incheiat procesul verbal de contraventie. Fără cheltuieli de judecată.
Față de actele depuse la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin decizia civilă nr. 641/R/2013 a Tribunalului A. pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus admiterea recursului formulat de intimata ITM A. împotriva sentinței civile nr. 4810/2012 pronunțată de Judecătoria A. I., a fost casată sentința atacată și cauza a fost trimisă spre rejudecare Judecătoriei Alba Iulia, in vederea analizarii legalitatii, temeiniciei si individualizarii sanctiunii.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei A. I., în dosarul nr._, petenta . SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în principal, să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/28.06.2012 încheiat de intimata I. T. de Muncă al Județului A. și exonerarea de plata amenzii aplicate și, în subsidiar, să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, se arată că în procesul verbal susmenționat intimata a reținut că la data efectuării controlului a fost depistată din data de 18.06.2012 prestând activitate de barman numita J. D. I., care nu a semnat contractul individual de muncă.
Petenta susține că aspectele reținute de intimată nu corespund realității, numita J. D. I., având contract individual de muncă semnat. De asemenea, petenta arată că nu a semnat procesul verbal și că acesta nu cuprinde datele personale din actul de identitate și semnătura martorului, fiind astfel încălcate prevederile art. 19 din OUG 2/2001. Totodată învederează că nu a fost prezent nici un martor cu ocazia încheierii procesului verbal.
În drept a invocat prev. art. 34 din OUG 2/2001.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei testimoniale și a probei cu înscrisuri.
A fost anexat plângerii copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._( filele 3-5).
La termenul de judecată din data de 25.09.2012, petenta a depus la dosar o completare a motivelor plângerii prin care solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul.
În motivare, petenta învederează că a transcris în Registrul General de Evidență, REVISAL, datele referitoare la încadrarea în muncă a numitei J. D. I. în data de 26.06.2012, anterior efectuării controlului de către intimat. De asemenea arată că s-a conformat planului de măsuri întocmit de intimat cu ocazia efectuării controlului, achitându-i susnumitei și drepturile salariale aferente perioadei 18.06.-26.06.2012. Petenta apreciază că nu mai există pericolul social al faptei de a primi în muncă o persoană fără a avea încheiat un contract de muncă în formă scrisă. Astfel, la data efectuării controlului aceasta avea încheiat un contract de muncă care era înregistrat în registrul general de evidență în format electronic din data de 26.06.2012, i-au fost achitate drepturile salariale începând cu data de 18.06.2012 de când prestează muncă, inclusiv contribuțiile aferente reprezentând șomaj, asigurările de sănătate, asigurări sociale.
Petenta precizează că nu a avut intenția de a primi oameni să lucreze” la negru”, întrucât a înregistrat-o pe angajată în registrul de evidență, anterior efectuării controlului. Mai mult cuantumul amenzii aplicate este împovărător, urmarea fiind închiderea activității, concedierea angajaților, falimentul.
În drept a invocat prev. art. 7, art. 21 alin. 3, art. 34 din OG 2/2001.
A anexat completării un set de înscrisuri reprezentând stat de plată salarii luna iunie, registru salariați, raport per salarii, fișă de aptitudine, chitanțe pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții, contractul individual de muncă nr. 5/26.06.2012, Actul adițional nr.1 la contractul individual de muncă nr. 5/26.06.2012proces verbal de control și anexe, plan de măsuri.( filele 18-35)
La data de 25.09.2012, intimatul a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea plângerii petentei, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea tuturor prevederilor OG 2/2001.În privința existenței faptei contravenționale apreciază că nu există dubii, la momentul efectuării controlului numita J. D. presta activitate din data de 18.06.2012 fără a fi semnat anterior un contract de muncă.
A anexat întâmpinării fișă de identificare și declarația numitului Fălcășan S. I. administrator al petentei(filele 36-38).
Prin sentinta recurata, prima instanta a dispus in rejudecare, admiterea in parte a plangerii si inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate, retinand urmatoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/28.06.2012 petenta . SRL a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
În fapt, în urma controlului operativ desfășurat în data de 28.06.2012 de către personalul din cadrul Inspectoratului T. de Muncă A., s-a reținut că societatea petentă a primit la muncă pe numita J. D. I., fără a încheia un contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003: „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”. Pentru această faptă petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii în valoare de 10.000 lei.
Potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța are obligația legală să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal atacat și să hotărască asupra sancțiunii aplicate.
Analizând legalitatea procesului verbal prin prisma dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, prima instanța constată că acesta este legal întocmit, cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. Deși în plângerea inițială formulată, petenta critică procesul verbal de contravenție și prin prisma lipsei mențiunilor privind datele personale și semnătura martorului, aceste argumente nu pot fi primite, având în vedere motivele arătate de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal, potrivit cărora acesta a fost întocmit la punctul de lucru al petentei iar de față nu au mai fost alte persoane care să poată semna în calitate de martor. Astfel, potrivit art. 19 alin 3 din OG 2/2001, procesul verbal este legal întocmit din acest punct de vedere.
Cu privire la temeinicia procesului verbal instanța reține că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenție face dovada deplină a stării de fapt până la proba contrară.
Prima instanța reține că atât la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, cât și cu ocazia plângerii împotriva acestuia, petenta contestă săvârșirea faptei reținute în sarcina acesteia, susținând că J. D. I. fusese înregistrată în Registrul general de evidență în format electronic (REVISAL) încă din 26.06.2012. Cu toate acestea, contractul individual de muncă nu fusese încheiat până la data controlului ITM în formă scrisă, exigență impusă de art. 16 alin 1 Legea 53/2003, fapt ce rezultă atât din imposibilitatea prezentării acestuia cu ocazia controlului efectuat de către inspectorii ITM, cât și din Declarația administratorului petentei, Fălcusan S. I. (fila 38).
Starea de fapt reținută în actul de constatare nu a putut fi răsturnata de petent. Potrivit art.1169 C.civ. cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Dispozițiile speciale cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv cele cuprinse în OG nr. 2/2001 nu conțin reglementări exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ (fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii), supus unei proceduri speciale de contestare și de act procedural – instanța apreciază că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbalîncheiat în urma unor constatări ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică. Din această perspectivă, așa cum s-a evocat anterior, îi sunt aplicabile în ceea ce privește regimul nulității actului (în virtutea dispozițiilor art.47 din OG nr.2/2001) prevederile art. 105 C.proc.civ.
Instanța reține că, sub aspectul sarcinii probei, însăși jurisprudența CEDO (cauza Salabiaku împotriva Franței par.28) recunoaște dreptul statelor semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de a permite existența unor prezumții de fapt sau de drept, cu cerința de a respecta cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit pe de o parte și respectarea dreptului la apărare și prezumția de nevinovăție pe de altă parte.
Astfel fiind, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumția de nevinovăție ce îi este garantată de dispozițiile convenționale anterior evocate și dreptul la apărare garantat de par.1 al art.6 și pe de altă parte prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat.
Plecând de la premisa enunțată, prima instanța apreciază că prezumția de nevinovăție ce îi este garantată petentei de art.6 par.2 din CEDO, aplicabil prin prisma dispozițiilor art.11 și ale art.20 din Constituția României, nu este absolută, iar petenta nu a reușit să probeze că ceea ce a fost consemnat în procesul verbal nu ar corespunde realității.
În lipsa unui minim suport probator, apt să inducă un dubiu cu privire la situația de fapt reținută în actul încheiat de agentul constatator ca urmare a constatărilor ex propriis sensibus (prin propriile simțuri), instanța nu poate constata că situația de fapt din procesul verbal a fost greșit reținută. În atare condiții, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție supus controlului judecătoresc sub aspectul temeiniciei sale nu poate fi invalidat.
Cercetând în continuare proporționalitatea sancțiunii aplicate petentului prin procesul verbal de contravenție (amendă în valoare de 10.000 lei), instanța apreciază următoarele:
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientei trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petentă, dispozițiile legale oferind o . criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
Având în vedere faptul că prin obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă se urmărește protecția angajatului prin garantarea existenței raportului de muncă și acordarea drepturilor ce i se cuvin în urma prestării muncii, precum: salariu, concediu de odihnă, vechime în muncă, precum și faptul că angajata petentei a fost înregistrată în registrul general de evidență în format electronic cu două zile înaintea controlului efectuat de inspectorii ITM (fl. 20), prima instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor care îi revin în calitate de angajator.
În concluzie prima instanța admite în parte plângerea formulată de petenta . SRL împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/28.06.2012 și dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 10.000 lei cu aceea a avertismentului.
Impotriva sentintei pronuntata de prima instanta a declarat recurs intimatul ITM A., solicitand modificarea acesteia in sensul respingerii plangerii formulate impotriva procesului verbal de contraventie.
In sustinerea recursului, fundamentat in drept pe dispozitiile art.304 ind.l și 304 pct. 9, Cod Proc. Civ., intimatul a invederat urmatoarele:
Sentința instanței de fond este nelegală, datorită faptului că a fost dată cu aplicarea greșită a legii, raportat la starea de faptă existentă la momentul controlului și la probele administrate în cauză, astfel:
In urma controlului inopinat efectuat de către inspectorii de muncă ai ITM A. la punctul de lucru al . SRL, din A.-I., în data de 28.06.2012, aceștia au depistat-o prestând activitate pentru societate, pe numita J. D., care, în deplină cunoștință cu prevederile Codului Penal privind falsul în declarații, a dat declarație pe propria răspundere în care a consemnat faptul că prestează activitate în cadrul societății din data de 18.06.2012, precum și faptul că nu a semnat contracte individuale de muncă, de la această dată.
Această stare de fapt a fost confirmată și de către administratorul societății, care a declarat în scris faptul că susnumita a început să presteze activitate din data de 18.06.2012 și că nu i-a întocmit în formă scrisă contract individual de muncă.
Verificând baza de date, inspectorii de muncă au constatat că angajatorul a transmis în data de 25.06.2012 contractul de muncă, având ca dată de începere a activității 26.06.2012.
Astfel, din data de 18.06.2012, de când susnumita a prestat efectiv activitate și pana în data de 26.06.2012, aceasta a prestat activitate fară forme legale, fiind încălcate astfel prevederile art.260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 R.
Nici la momentul controlului părțile nu semnaseră contractul de muncă, cu toate că potrivit art. 16 alin. 1 din Codul Muncii (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului pârtilor în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
In urma administrării probelor s-a constatat de către instanța de fond că starea de fapt a fost corect reținută de organul de control, însă a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment apreciind că fapta nu prezintă pericol social,.
Instanța de fond nu a apreciat corect gravitatea faptei contravenționale și nu a avut în vedere faptul că „ munca la negru " este fapta cu gradul cel mai ridicat de pericol social în domeniul relațiilor de muncă, tocmai pentru aceasta cuantumul amenzii prevazut de legiuitor este mare, respectiv_-_ lei pentru fiecare persoană depistată, iar acest fenomen se dorește a fi eradicat la nivel național.
Organul de control a stabilit cuantumul amenzii la minimul prevăzut de lege, astfel că nu se poate reține că amenda este „ exagerată ".
Prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel care prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime în muncă, și de beneficiul altor drepturi cum ar fi concediul de odihnă, uneori chiar și de primirea salariului cuvenit, iar angajatorul se sustrage de la plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, a. celei de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu, și nu angajatorului cum ar fi firesc, ca o consecință a obligațiilor asumate prin contractul individual muncă), iar angajatorul are obligația de a nu primi la muncă nici o persoană Iară întocmirea formelor legale de angajare, aceasta fiind o condiție care trebuie îndeplinită anterior primirii la muncă a persoanei.
Luând în considerare cele susmenționate, solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței civile pronunțate de către Judecătoria A.-lulia în dosarul mai sus menționat și în consecință, respingerea plângerii formulate de către . SRL.
In drept: Legea 53/2003, LIG nr.500/2011, C. proc. civ..
Prin intampinarea formulata, intimata petenta a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invederand urmatoarele:
Cauza este in rejudecare. Judecătoria A. I. a stabilit atat in primul ciclu procesual cat si in rejudecare, pentru aceleași considerente, ca se impune inlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Prin sentința civila pronuntata in dosarul sus-mentionat instanța a făcut o corecta aplicare a prevederilor art 21 alin 3 din OG nr 2/2001, ale art 7 alin 3 raportat la art 16 alin 1 din Legea nr 53/2003. In mod corect a apreciat ca sancțiunea avertismentului este suficienta pentru a i se atrage atenția asupra obligației de a incheia contract individual de munca.
Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr_ a fost intocmit ca urmare a controlului efectuat de către intimata la petenta in data de 28.06.2012. Cu aceasta ocazie s-a intocmit procesul-verbal de control . nr_. S-a constatat ca numita J. D. I. prestează activitate la subscrisa din data de 18.06.2012 fara a semna contract individual de munca.
Petenta a transcris in Registrul general de Evidenta (REVISAL) datele referitoare la încadrarea in munca a sus-numitei in data de 26.06.2012, deci anterior efectuării controlului de către intimata.
In urma controlului intimata a intocmit un plan de masuri pe care petenta sa il aplice si asupra căruia ulterior s-a conformat. Si anume:
-Intocmirea in forma scrisa a contractului de munca cu numita J. D. I., aspect care l-a reglementat, aceasta semnând contract individual de munca.
-Corectarea datelor din registrul de general de evidenta a salariaților in format electronic (REVISAL) in ceea ce privește inceperea activității numitei J. D. I. in data de 26.06.2012 in 18.06.2012; si acest aspect s-a reglementat, asa cum rezulta din extrasul REVISAL denumit Raport per salariat pentru numita J. D. I.; din acesta rezulta ca data inceperii activității este 18.06.2012.
- Obținerea unei fise de aptitudini, respectiv certificat medical care sa ateste ca angajata este apta medical; a făcut petenta si acest demers, angajata fiind apta medical, asa cum rezulta din fisa medicala anexata.
Astfel, s-a conformat celor impuse de către intimata in urma controlului efectuat achitandu-i sus-numitei si drepturile salariale aferente perioadei 18.06-26.06.2012, asa cum rezulta din statul de plata pentru luna iunie 2012 referitor la activitatea angajatei .
Astfel, in mod corect instanța de fond a apreciat ca pericolul social al faptei este redus si a dispus inlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului facand aplicarea corecta a principiului proportionalitatii dintre fapta si sancțiune.
In primul rand, la data la care s-a efectuat controlul (28.06.2012) J. D. I. avea incheiat contract individual de munca si era înregistrata in Registrul general de evidenta in format electronic (REVISAL) inca din data de 26.06.2012.
In al doilea rand, acesteia i-au fost achitate toate drepturile salariale incepand cu data de 18.06.2012 de cand aceasta prestează munca pentru petenta, inclusiv contribuțiile aferente reprezentând șomaj, asigurările de sănătate, asigurări sociale. Aceasta rezulta din statele de plata depuse, fiindu-i reținute din salariu.
Apoi, conformandu-se celor impuse de intimata, petenta intimata beneficiază de vechime in munca incepand cu data de 18.06.2012, având si dreptul la concediul de odihna tot raportat la aceasta data si nu la 26.06.2012.
Scopul art 16 din Legea nr 53/2003 republicata este de a se garanta angajatului existenta raportului de munca si de a nu fi privat de drepturile care i se cuvin in urma prestării muncii pentru angajator: salariu, concediu de odihna, vechime in munca, contribuțiile către bugetul de stat, impozit, șomaj, CAS si CASS.
Or, intimata petenta nu a avut intenția de a primi oameni sa lucreze "la negru" intrucat a inregistrat-o pe angajata in registrul de evidenta anterior efectuării controlului, neavand un astfel de scop in desfășurarea activității comerciale a petentei.
Prin incheierea chiar ulterioara a contractului individual de munca si inregistrarea acestuia in Registrul general de Evidenta a salariaților in forma electronica (REVISAL) cu data la care a inceput munca, angajata sa a beneficiat de toate drepturile cuvenite.
F. de aceste motive, instanța de fond a apreciat in mod corect in considerentele hotărârii ca se impune inlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, fiind exonerați de la plata amenzii de 10 000 de lei aplicata. In drept: art 115 din Codul de procedura civila.
Verificand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, potrivit art. 304/1 din Codul de Procedura Civila, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:
In speta, petenta intimata a fost sanctionata contraventional pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 260 alin.1 litera e din Legea 53/2003 Republicata, retinandu-se ca, a primit-o la munca pe numita J. D. I., incepand cu data de 18.06.2012, fara ca acesteia sa-i fie incheiat contract individual de munca incepand cu acea data.
In ceea ce priveste existenta faptei si a vinovatiei petentei, sentinta prin care prima instanta a retinut in rejudecare, savarsirea contraventiei prevazute de art. 260 alin.1 litera e din Legea 53/2003, a intrat in puterea lucrului judecat, nefiind recurata de petenta.
Ramane asadar de apreciat asupra gradului de pericol social concret al acesteia, respectiv asupra posibilitatii inlocuirii cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate, raportat la prevederile art. 21 alin.3 din OG nr. 2/200, sub acest aspect fiind recurata sentinta de catre ITM.
Instanta de control judiciar retine ca, sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o . criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Analizand circumstantele intimatei petente, instanta de control judiciar, retine ca, din chiar Procesul Verbal de Control al intimatei, rezulta ca, in cazul numitei J. D., incheierea contractului de munca fusese mentionata in REVISAL, incepand cu data de 26.06.2012, in conditiile in care, atat procesul verbal de control, cat si procesul verbal de contraventie, fusesera incheiate in data de 28.06.2012, astfel ca, chiar daca eronata din punctul de vedere al datei de la care au inceput raporturile de munca ale numitei J. D., mentionarea contractului de munca in REVISAL, a fost anterioara controlului si nu determinata de acesta.
Asa fiind, in speta, nu poate fi ignorata buna credinta a petentei intimate si aceasta intrucat, este o chestiune subiectiva, ce caracterizeaza persoana contravenientului ce nu poate fi ignorata in aplicarea criteriilor de individualizare, oferite de legiuitor in art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001.
Astfel, este adevarat ca in speta, nerespectarea legii, chiar si a celei in materie contraventionala nu absolva de raspundere, in considerarea faptului ca nimeni nu se poate prevala de propria culpa, pentru a obtine exonerarea de raspunderea ce poate fi antrenata urmare eludarii dispozitiilor legale.
Insa, chiar daca fapta contraventionala retinuta in sarcina petentei intimate este una de pericol, iar prin sanctionarea ei s-a dorit in primul rand asigurarea unei protectii efective a drepturilor angajatilor, totusi, in speta, nu pot fi ignorate toate circumstantele mai sus expuse, care, coroborate cu faptul ca petenta a remediat mentiunile din REVISAL in ceea ce priveste data inceperii raporturilor de munca ale numitei J., ca fiind 18.06.2012, imprejurare de natura a-i asigura angajatei drepturile derivand din contractul de munca si pentru perioada 18.06._12, (fl.19,28-dosar fond) justifica inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate petentei intimate.
Pentru cele ce preced, retinand ca solutia primei instante, este rezultatul corectei aplicari a legii in ceea ce priveste individualizarea sanctiuniii contraventionale aplicate in speta,
Va respinge recursul declarat de intimatul recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul ITM A., împotriva sentinței civile nr. 3358/2013 a Judecătoriei Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 09.01.2014.
Președinte, M. P. | Judecător, B. A. A. | Judecător, C. F. |
Grefier, G. M. P. |
Red.ABA/27.01.2014/Tehnored. ABA/2ex/27.01.2014
Jud. fond. H.D.C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Pretentii. Sentința nr. 2014/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
