Anulare act administrativ. Sentința nr. 1615/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1615/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 07-11-2014 în dosarul nr. 2870/107/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._ /201
SENTINȚA Nr. 1615/C./2014
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C. M.
Grefier R. B.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul C. A. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare și suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31.10.2014 când din lipsă de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea astăzi 7.11.2014, încheiere ce face parte din prezenta Sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul A. sub nr._ /29.05.2014 reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. - SERVICIUL RUTIER a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
1. anularea Dispoziției nr._/2014 a Șefului Serviciului Rutier A..
2. în baza art. 15 din Legea 554/2004 suspendarea Dispoziției nr._ /1 8.04.1014, de urgenta, pana la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei.
3. obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut următoarele.
A fost cercetat in dosarul penal nr. 2849/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecătoria A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata.
Prin Ordonanța din 28.03.2014 s-a dispus clasarea dosarului in temeiul art. 315 alin. 1 lit. b) raportat la 314 alin. 1 lit. a, raportat la art. 16 alin. 1 lit. d) din Noul Cod de Procedura Penala, din cercetări reiesind existenta unei cauzei cauze de neimputabilitate.
Urmare a soluției din dosarul de urmărire penala, prin Dispoziția nr._/18.04.1014 a Șefului Serviciului Rutier A. s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 90 zile în baza disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, respectiv Seful Serviciului Rutier A. a apreciat, că întrucât s-a dispus clasarea dosarului de urmărire penala, se impune a i se suspenda automat si dreptul de a conduce.
Apreciază că disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002 nu sunt incidente în cauză.
Pentru a putea fi aplicat acest text de lege trebuie sa fie îndeplinite trei condiții cumulative: fapta conducătorului sa fi fost urmărita ea infracțiune, sa se fi dispus clasarea si O.U.G. nr. 195/2002 sa prevadă acea fapta ca si contravenție sancționată cu suspendarea dreptului de a conduce.
In cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, întrucât reclamantul a fost cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis, dispunandu-se o soluție de clasare în temeiul art. 1 lit. d) din codul de procedură penală, respectiv incidența unui caz de neimputabilitate.
Solicită să se aibă în vedere că fapta pentru care a fost cercetat penal nu are nici un corespondent în O.U.G. nr. 195/2002 care sa permită suspendarea dreptului de a conduce în baza art. 103 alin. 1 lit. c), astfel că se impune admiterea acțiunii si anularea dispoziției atacate.
Menționează ca a îndeplinit procedura prealabila prevăzuta de art. 7 din Legea nr. 554 2004 si anexează răspunsul primit.
Cu privire la cererea de suspendare.
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevazute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, întrucât i se aduce o reală vătămare prin suspendarea dreptului de a conduce la acest moment, față de împrejurarea că dosarul de urmărire penală a fost soluționat favorabil, din probele administrate reieșind că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.
Susține că este prejudiciat și material, profesia pe care o exercită necesitând deplasarea în mod frecvent a acestuia pe distanțe mari, astfel că apreciază că este admisibilă cererea de suspendare.
În drept, reclamantul a invocat Legea nr. 554/2004.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: Oronanața de clasare din 28.03.2014 dată de P. de pe lângă Judecătoria A. I..
Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele motive.
În fapt, reclamantul a realizat cumul de 15 puncte de penalizare și Serviciul Rutier a emis Dispoziția nr._/05.06.2013 de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 60 de zile începând cu 06.06.2013.
La data de 15.07.2013, reclamantul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 2 din Codul Penal și anume " conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată . "
Prin Ordonanța emisă în dosarul penal nr. 2849/P/2013 de P. de pe lângă Judecătoria A. I. se arată că fapta reclamantului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. 2 din Codul Penal și s-a dispus clasarea în conformitate cu prevederile art. 315 alin. 1 lit. b) din Cod proc. pen cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a) din Cod proc. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. d) din Cod proc. pen.
Cu privire la Dispoziția Serviciului Rutier nr._/05.06.2013, din probatoriul administrat, procurorul de caz a constatat că reclamantul nu a luat cunoștință de aceasta, existând astfel o cauză de neimputabilitate.
Având în vedere soluția clasării pronunțate in dosarul penal, a fost emisă Dispoziția Șefului Serviciului Rutier nr._/18.04.2014 prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 28.04.2014, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002 republicată.
Deoarece fapta reclamantului a fost urmărită ca infracțiune la regiunii circulației pe drumurile publice, OUG nr. 195/2002 prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
Prin urmare, în mod legal și temeinic a fost emisă Dispoziția Șefului Serviciului Rutier nr._/18.04.2014.
În ce ceea ce privește cererea de suspendare a actului administrativ atacat, raportat la cele prezentate, apreciază ca nu sunt incidente prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, nefiind îndeplinite cumulative cele două condiții cerute de lege "(1) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. "
In ce privește condiția cazului bine justificat, in cauza nu s-a făcut dovada existentei unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Astfel de împrejurări de fapt/drept de natura sa producă o îndoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ, au fost reținute de Înalta Curte de Csatie si Justiție fiind: emiterea unui act administrativ de un organ necompetent sau cu depășirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispoziții legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ (Decizia civila nr. 4587/06.10.2011).
Reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiției cu privire la existenta unei pagube iminente, astfel cum e definita de lege "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public ". Sub acest aspect, reclamantul nu invoca concret niciun prejudiciu material sau un cuantum al acestuia si nici nu dovedește vreo paguba. Existenta unei pagube iminente impune aprecierea condiției dintr-o dubla perspectiva: paguba, care trebuie sa fie certa, actuala si exigibila (cunoscuta sub toate aspectele) și caracterul iminent al acesteia.
În probațiune, pârâtul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri:
- Dispoziția Șefului Serviciului Rutier nr._/ 18.04.2014
- Adresa de răspuns emisă de Serviciul Rutier nr._/ 03.07.2014
- Ordonanța de clasare pronunțată la 28.03.2014 în dosarul 2849/P/2013
- Cazierul auto al reclamantului emis de Serviciul Rutier din cadrul I.P.J. A.
- Dispoziția Șefului Serviciului Rutier nr._/ 05.06.2014
- Procesul-verbal nr._ / 10.06.2013 de afișare a invitației nr._
În drept, a invocat prevederile Legii nr. 554/2004 și ale OUG nr. 195/2002 republicată.
Examinând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele.
Reclamantul a fost cercetat în dosarul penal nr. 2849/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata.
Prin Ordonanța din 28.03.2014 s-a dispus clasarea în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b) cu referire la 314 alin. 1 lit. a), raportat la art. 16 alin. 1 lit. d) din Noul Cod de Procedura Penala, cu motivarea că din cercetări a reieși existenta unei cauze de neimputabilitate.
Prin Dispoziția nr._/18.04.1014 (f 20) dată de Șeful Serviciului Rutier A. s-a dispus suspendarea dreptului reclamantului de a conduce, pe o perioada de 90 zile începând cu data de 28.04.2014.
În motivarea dispoziției s-a menționat că a fost dată în baza Ordonanței de clasare nr. 2849/28.03.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. prin care s-a dispus clasarea, reținându-se incidența disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002.
Reclamantul a formulat plângere prealabilă conform disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 împotriva dispoziției mai sus menționate, însă prin adresa nr._/15.05.2014 emisă de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. - Serviciul Rutier i s-a comunicat un răspuns negativ, în care erau reluate textele menționate în ordonanța de clasare și argumentele din dispoziție.
Ca urmare a răspunsului nefavorabil la plângerea prealabilă, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ la data de 29.05.2014 formulând acțiunea ce face obiectul prezentului dosar.
Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse, acțiunea formulată de reclamant este întemeiată.
Potrivit disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002: suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune: pentru o perioadă de 90 de zile, când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcata prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege.
Din interpretarea logică și gramaticală a textului reiese că acesta prevede două situații premisă și două condiții sine qua non, ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule.
Situațiile premisă constau în:
1.fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai să fi fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice.
2.cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane.
Cele două condiții sine qua non constau în:
1.instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei,
2. pentru regula de circulație încălcata prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
În speță este incidentă prima situație premisă, în sensul că fapta reclamantului a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice și prima condiție, în sensul că procurorul a dispus clasarea cauzei.
Nu este îndeplinită însă și ce-a de-a doua condiție, conform căreia pentru regula de circulație încălcată, ordonanța să prevadă suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
Dealtfel, Dispoziția nr._/18.04.2014 nu este motivată sub acest aspect, nefiind indicat articolul din O.U.G. nr. 195/2002 care prevede suspendarea dreptului de a conduce în acel caz, fiind indicată doar prevederea generală, respectiv art. 103 alin. 1 lit. c).
Întreaga apărare a reclamantului se întemeiază pe acest argument, însă prin întâmpinare pârâtul nu a formulat un răspuns cu privire la acesta și nu a fost în măsură să indice dispoziția legală care prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce în cazul reclamantului .
Raportat la cele de mai sus, instanța constată că Dispoziția Șefului Serviciului Rutier nr._/18.04.2014 este nelegală și netemeinică.
Având în vedere considerentele expuse, în baza disp. art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prezenta acțiune va fi admisă și în consecință se va dispune: anularea Dispoziției nr._/18.04.2014 emisă de Șeful Serviciului Rutier A., prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului reclamantului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 18.04.2014.
În ceea ce privește cerere de suspendare a executării dispoziției atacate, ca urmare a admiterii acțiunii și anulării acesteia, se constată că a rămas fără obiect și va fi respinsă ca atare.
Întrucât acțiunea a fost admisă, pârâtul fiind în culpă procesuală, potrivit disp. art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă va fi obligat să plătească reclamantului suma de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Potrivit disp. art. 490 alin 1 raportat la art. 83 alin. 3 din N.C.P.C. recursul și motivele de recursul redactate prin avocat (pentru persoane fizice), prin avocat sau consilier juridic (pentru persoane juridice), se vor depune, sub sancțiunea nulității la instanța a cărei hotărâre se atacă, în speță la Tribunalul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. A., cu domiciliul ales în A. I., Piața I. M., nr. 16/10 – la Cabinet de Avocat C. A. D., jud. A., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. - SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE, cu sediul în A. I., ., nr. 1, jud. A..
Anulează Dispoziția nr._/18.04.2014 emisă de Șeful Serviciului Rutier A., prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului reclamantului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 18.04.2014.
Respinge cererea reclamantului de suspendare a executării dispoziției mai sus menționate.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 50 de lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul și motivele de recurs redactate prin avocat sau consilier juridic, se vor depune la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din data de 7.11.2014.
Președinte, G. C. M. | ||
Grefier, R. B. C.O. semnează prim grefier A. B. |
Red. Tehnored. G.C.M.
Ex. 4/23.12.2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 917/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 98/2014.... → |
|---|
