Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 54/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 54/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 13-02-2014 în dosarul nr. 7117/176/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE NR. 54/R/2014
Ședința publică de la 13 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Judecător A. C. P. - președinte Secția a II-a Civilă
Judecător C. C.
Grefier M. P.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate intimatul I. T. DE MUNCĂ A. împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ și de petenta . împotriva aceleeași sentințe, având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în fața instanței avocat B. R. cu împuternicire avocațială la dosar pentru petenta . și consilier juridic B. A. M. cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța din oficiu, în baza art. 159/1 (4) Codul de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
Reprezentanta intimatului recurent depune la dosar motivele de recurs la care atașează un extras din contract.
Instanța procedează la comunicarea unui exemplar din motivele de recurs cu mandatara petentei intimate.
De asemenea, comunică un exemplar din apelul declarat de petenta . cu reprezentanta intimatului I.T.M. A. .
Părțile arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul înscrisurilor .
Mandatara petentei . solicită a se pune în discuție calea de atac.
Instanța pune în discuția părților calificarea căii de atac împotriva hotărârii instanței de fond având în vedere solicitarea avocatei petentei și faptul că aceasta a depus apel deși în hotărârea instanței de fond se arată că se poate ataca cu recurs.
Instanța acordă cuvântul asupra calificării căii de atac.
Mandatara petentei apreciază în conformitate cu art. 466 din N.C.P.C. că această hotărâre este susceptibilă a fi atacată doar cu drept apel în termen de 30 de zile de la comunicare . Dispozițiile sunt în vigoare de la data de 1 septembrie 2013, arătând că există și o practică în acest sens.
Reprezentanta intimatului recurent apreciază calea legală de atac ca fiind recursul având în vedere data când plângerea contravențională a fost introdusă la instanța de fond – în speță 30.10.2012 .
Instanța față de împrejurarea că plângerea contravențională a fost introdusă la instanța de fond la data de 30.10.2012, și că potrivit art. 34 al. 2 din Ord. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în forma în vigoare la data introducerii plângerii contravenționale – 30.10.2012 - calea legală de atac este recursul având în vedere că susținerile petentei pornesc de la premisa greșită că se aplică cauzei N.C.P.C. respectiv art. 34 al. 2 din Ord. 2/2001 în forma în vigoare modif. prin Legea 76/2012 în aplicarea N.C.P.C. – califică calea de atac împotriva hotărârii ca fiind recursul .
Califică apelul formulat de petentă ca fiind recurs și din oficiu instanța invocă tardivitatea recursului petentei având în vedere că hotărârea i s-a comunicat la data de 12.11.2013 iar termenul de recurs era de 15 zile de la data comunicării - termen care s-a împlinit la data de 28.11.2013, iar recursul intitulat greșit apel de petentă a fost introdus la data de 11.12.2013.
Reprezentanta intimatului solicită admiterea excepției tardivității introducerii recursului petentei.
Instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția tardivității invocată din oficiu și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului formulat de intimatul I.T.M. A. .
Reprezentanta intimatului I.T.M. A. apreciază sentința instanței de fond ca fiind nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii raportată la starea de fapt existentă la momentul controlului și la probele administrate în cauză.
Susține că în urma controlului efectuat de inspectorii de muncă s-au constatat foarte multe deficiențe care au fost reținute în procesul verbal întocmit de către aceștia .
La momentul controlului prestau activitate pentru societate numitele L. E. D. și O. V.- ambele neavând încheiat contract individual de muncă .Aceasta din urmă presta activitate pentru societate în funcția de contabil .
Arată că s-a verificat în baza de date a Inspecției Muncii și s-a constatat că aceste două persoane nu sunt angajate ale S.C. F. L. SRL și nu a avut niciodată angajați cu toate că desfășura activitate din anul 2010.
Arată de asemenea că au fost transmise în Revisal la o dată ulterioară contractele de muncă pentru cele două persoane .
Pentru aceste considerente dar și pentru cele expuse pe larg prin motivele de recurs și față de probele administrate, solicită admiterea recursului .
Mandatara petentei apreciază că recursul formulat de intimat este lovit de nulitate întrucât motivele recursului au fost depuse doar la acest termen de judecată și nu înăuntrul celor 15 zile de la comunicare, constatând că recursul este tardiv formulat .
În subsidiar, solicită ca cele susținute în apel să fie considerate ca o întâmpinare, în apel în cele susținute nu au corespondent .
Instanța acordă cuvântul asupra excepției invocate de mandatara petentei la acest termen de judecată respectiv asupra tardivității depunerii motivelor de recurs .
Reprezentanta intimatului solicită respingerea excepției tardivității având în vedere că declararea recursului a avut loc la data de 21 .11.2013 iar conform OG. 2/2001 la art. 34 al. 2 se prevede că motivarea recursului nu este obligatoriu a se depune în scris acesta se poate motiva și oral în fața instanței de judecată, motiv pentru care solicită respingerea acestei excepții .
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității recursului petentei ridicată din oficiu de instanță, asupra excepției recursului pentru depunerea tardivă a motivelor de recurs ridicată de petentă și asupra recursului intimatului .
INSTANȚA
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la 18.10.2012 de ITM A. a fost sancționat contravențional petenta . CUGIR cu 20.000 lei amendă, potrivit art.260 al.1 lit.e din Legea nr.53/2003.
S-a reținut în procesul verbal că în data de 17.10.2012 urmare unui control a fost găsită la punctul de lucru al societății din Cugir numita L. E. D. care presta activități de comercializare a mărfurilor cu amănuntul fără a avea încheiat un contract individual de muncă, iar în data de 18.10.2012 cu ocazia prezentării reprezentantului legal al societății pentru finalizarea controlului a pus la dispoziție fișa de aptitudini pentru numita O. V. fără ca aceasta să aibă încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă
Împotriva procesului verbal a formulat plângere petenta . CUGIR, solicitând în principal nulitatea procesului verbal mai sus menționat și implicit exonerarea de la plata amenzii aplicate în cuantum de 20.000 lei, în baza art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată. În subsidiar solicită anularea procesului verbal mai sus menționat și exonerarea de plata amenzii aplicate în cuantum de 20.000 lei, în baza art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată. În subsidiar II solicită reindividualizarea sancțiunii aplicate în sensul înlocuirii sancțiunii pecuniare cu sancțiunea „Avertisment” conf. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, art. 34 și art. 38 alin. 3 din OG 2/2001. Solicită cheltuieli de judecată.
A arătat în motivarea plângerii că prin procesul verbal menționat, încheiat la data de 18.10.2012 la sediul IPM A. s-a dispus în urma controlului efectuat la data de 17.10.2012 sancționarea petentei în baza art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată, la plata unei amenzi în cuantum de 20.000 lei. Se reține în sarcina contravenientei că a primit la muncă două persoane fără încheierea unor contracte individuale de muncă anterior începerii activității.
Cu privire la cererea formulată în principal apreciază că procesul verbal este lovit de nulitate absolută. Având în vedere consemnările care vizează descrierea faptei pe de o parte, în sensul transcrierii textului care incriminează fapta, fără o descriere amănunțită și convingătoare a presupusei fapte comise și fără a prezenta mențiunile din care să rezulte în ce constă aspectul de a desfășura activitate în beneficiul petentei, lucru de altfel imposibil, raportat la stare de fapt existentă în realitate. Petenta, la data efectuării controlului a organizat o prezentare de produse fără vânzare, practic fiind o degustare de produse în vederea testării publicului, fără a fi efectuate acte de comerț – aspect ce poate fi dovedit cu casa de marcat.
Petentul a mai arătat că administratorul firmei a fost convocat, prin înștiințare în 17 oct. 2012 să prezinte actele societății în data de 18 oct. 2012 la sediul ITM pentru anumite verificări, și prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor - agenții constatatori în baza unei sesizări mincinoase descind la punctul de lucru, unde o găsesc pe fiica administratorului, prezenta in incinta - fără desfășurarea vreunei activități. A doua zi, cu ocazia predării actelor la ITM, printre formele întocmite in vederea încheierii unor contracte de munca s-a aflat și o fișă medicală pentru numita O. V. - dar pe care petenta nu intenționa să o angajeze, și de aici concluzia și sancțiunea prestării unei activități și de către aceasta persoana, care nu a fost prezenta în incinta punctului de lucru și nici altundeva.
Fără a exclude formularea unei plângeri penale pentru așa-zisele doamne inspector, pentru îndeplinirea defectuoasă si abuziva a atribuțiilor de serviciu cu toate consecințele care decurg din aplicarea unei sancțiuni profund nedrepte pentru petentă, anterior începerii activității, aspecte care pot fi dovedite prin orice mijloc, precum si consecințele negative asupra activității viitoare ,prin publicarea pe internet și presă a actului de control - învederează instanței modalitatea total nelegala în care s-a procedat, primând însă aspectele legate de lipsa unor amănunte semnificative din care să rezulte comiterea așa-zisei contravenții aspect care are drept consecința nulitatea procesului verbal încheiat.
Printre elementele fără de care procesul verbal este lovit de nulitate se număra și acela privind lipsa consemnării obiecțiunilor formulate de către contravenient în legătură cu conținutul actului constatator la rubrica ,,Alte mențiuni din procesul verbal”.
Cu privire la cererea formulate în subsidiar I, constatările - din birou ale agentului constatator, ridica dubii serioase și lipsa de obiectivitate, evidențiind conduita tendențioasa a inspectorului, care, paradoxal, putea să adopte o conduita rezonabilă menita a încuraja o societate la început de drum. Contravenția consta în primirea la munca a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă.
Cum folosirea muncii fără forme legale consta în acțiunea imputată angajatorului, care folosește munca neangajata în condițiile legii, locul comiterii contravenției este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condițiilor impuse de lege aspecte nesusținute de probe . Ori agentul constatator, pe baza identificării unor acte din care rezulta intenția societății de angajare de personal, odată cu începerea activității, dispune ca masuri obligatorii încheierea unor contracte de munca deși nu rezultă că respectivele persoane au fost surprinse prestând activități comerciale în incinta sediului firmei sau a punctului de lucru. De altfel numita O. V. urma sa efectueze lucrări de contabilitate - activitate care se poate desfășura pe baza unei convenții civile si nu în mod obligatoriu ca și angajat al firmei. Aceasta in virtutea unei munci ipotetice nu putea fi surprinsa in magazin - lucru care de altfel nici nu s-a întâmplat.
Petenta a mai arătat că agentul constatator nu a constatat comiterea unei eventuale contravenții în mod personal, ci pe baza actelor găsite, care puteau sau nu să fie finalizate, a dedus comiterea faptei, dând dovada de exces de zel, probabil pentru propria performanta pe plan profesional. Încheierea procesului verbal la sediul ITM, în lipsa părții sancționate, lipsa care se datorează unor varii motive, impunea depunerea unor diligente, pentru identificarea unui martor, neutru, și care să confirme cele consemnate în procesul verbal, precum și cu privire la refuzul semnării de către contravenienta a actului constatator. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal in acest mod.
F. de lipsa mențiunilor mai sus menționate se impune anularea procesul verbal, cu atât mai mult cu cât exista inadvertențe serioase cu privire la starea de fapt reținută, la solicitarea de predare a actelor la control și la data încheierii procesului verbal, contradicții ilogice de altfel.
Cu privire la cererea formulate în subsidiar II și care vizează reindividualizarea sancțiunii aplicate petentei, aceasta a arătat că în conformitate cu disp. art 21 alin 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea ce trebuie aplicată, trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, sau de celelalte circumstanțe personale ale contravenientului.
Având în vedere disp. art 34 din OG 2/2001 coroborate cu disp. art 38 alin 3 din același act normativ, care permit instanței sa aprecieze inclusiv natura sancțiunii, solicită instanței a aprecia faptul ca sancțiunea „Avertisment” este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra respectării disp. L 53/2003, odată cu începerea activității. Solicită instanței să rețină faptul că până în prezent petenta nu a fost sancționată, firma neavând activitate de peste 2 ani, fiind lipsita de mijloace materiale, la fel sa aveți in vedere caracterul preponderent preventiv - educativ al sancțiunilor contravenționale, raportat la împrejurările concrete în care s-au derulat faptele acestea prezentând - astfel cum au fost comise, un grad scăzut de pericol social .
Intimatul a depus întâmpinare (f. 24-28) solicitând respingerea plângerii formulată de către petentă împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/18.10.2012 și menținerea ca temeinic și legal a procesului-verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.
În drept a invocat prevederile Legii 53/2003, HG nr. 500/2011.
Pentru termenul de judecată din 04.12.2012 petenta a depus precizare a considerentelor (f. 35) plângerii formulate în sensul că din eroare s-a menționat în motivarea plângerii faptul ca numita L. E. G., una dintre cele doua persoane la care se face referire în procesul verbal de contravenție - este fiica administratorului firmei sancționate, în realitate fiind sora acestuia .
Dintr-o eroare de comunicare și care s-a datorat în principal faptului că atât administratorul firmei cât și tatăl acestuia au același nume â, s-a menționat faptul că numita L. E. D. este fiica administratorului, în realitate fiind sora acestuia.
Menționează faptul că celelalte aspecte rămân nemodificate.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu martori (f.45).
Prin sentința civilă nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta S.C. F. L. S.R.L în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A. și în consecință, a fost anulat în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 18.10.2012 în ceea ce privește sancțiunea amenzii în sumă de 20.000 lei, pe care o reduce la suma de 10.000 lei. A fost menținut în rest procesul-verbal atacat, pentru următoarele motive:
Văzând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/2012 de la filele 13-14 se reține că la data de 18.10.2012 petenta a fost sancționată contravențional în temeiul art.260 al.1 lit.e din Legea nr.53/2003 cu amendă în sumă de 20.000 lei, pentru motivul că în data de 17.10.2012 urmare unui control a fost găsită la punctul de lucru al societății din Cugir numita L. E. D. care presta activități de comercializare a mărfurilor cu amănuntul fără a avea încheiat un contract individual de muncă, iar în data de 18.10.2012 cu ocazia prezentării reprezentantului legal al societății pentru finalizarea controlului a pus la dispoziție fișa de aptitudini pentru numita O. V. fără ca aceasta să aibă încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă.
Pentru a verifica temeinicia procesului-verbal instanța a procedat la ascultarea persoanelor care sunt menționate că au prestat activități în folosul petentei fără a avea încheiat un contract individual de muncă.
1. În legătură cu fapta privind neîncheierea unui contract individual de muncă pentru numita L. E. D..
Din declarația martorei L. E. D. la filele 53-54 instanța reține că în ziua controlului se afla în magazinul societății din Cugir pentru a ține locul administratorului, care este fratele său, dar nu a comercializat produse deoarece unitatea era deschisă „pentru degustare”, iar la întrebarea inspectorului de muncă dacă are încheiat un contract individual de muncă a răspuns negativ deoarece ar fi fost amenințată cu o amendă în sumă de 50 de milioane.
După ce instanța i-a arătat martorei declarația de la fila 29 ce a fost dată și semnată cu ocazia controlului, în care a făcut mențiunea că nu a încheiat un contract individual de muncă și prestează activitatea de vânzătoare, aceasta a răspuns: „Am declarat că am calitatea de vânzător deoarece inspectorii de muncă mi-au spus că fiind după tejghea am o astfel de calitate”.
Declarația dată de martora L. E. D. în ședința de judecată (filele 53-54) va fi înlăturată ca nesinceră, argumentele că magazinul a fost deschis doar pentru „degustare” și că în ziua respectivă ar fi fost adusă o vitrină frigorifică reprezentând doar o încercare de a denatura realitatea și de a împiedica aflarea adevărului.
Nici susținerile că ar fi fost amenințată cu aplicarea unei amenzi dacă nu semnează declarația și că ar fi semnat declarația deoarece i s-a spus de către inspectorul de control că întrucât se află după tejghea are calitatea de vânzătoare nu pot să fie primite, fiind de asemenea încercări de a ascunde adevărul.
Pe de altă parte, în dosar nu există vreo dovadă în sensul că martora ar fi exercitat vreo cale legală împotriva celui sau celor care au forțat-o sau care au determinat-o să scrie și să semneze declarația de la fila 29, astfel că instanța nu vede vreun motiv de înlăturare.
În consecință, instanța va lua în considerare ca fiind conformă cu realitatea declarația de la fila 29 pe care martora a dat-o cu ocazia constatării faptei, în care a menționat că în data de 17.10.2013 presta activitatea de vânzător în cadrul magazinului din Cugir fără a avea încheiat un contract individual de muncă.
2. În legătură cu fapta privind neîncheierea unui contract individual de muncă pentru numita O. V..
Văzând declarația martorei O. V. de la fila 63 instanța reține că în data de 18.10.2012 contabilitatea societății era ținută de o altă persană, raporturile sale de muncă în temeiul unui contract individual de muncă cu timp parțial de 2 ore începând „din data de 20 sau 22 octombrie 2012”, deci ulterior datei controlului.
Este adevărat că la fila 42 de află înscrisul „Fișă de aptitudine” pentru martora O. V. care este datată 15.10.2012, dar în lipsa altor dovezi care să contrazică cele declarate de martoră existența unei astfel de fișe nu duce automat la concluzia că raporturile de muncă au început la această dată.
Declarația martorului F. M. R. de la fila 52 nu conține informații care să permită stabilirea unei alte stări de fapt, ci doar aspecte cu caracter general, descărcarea unei vitrine frigorifice pentru dotarea magazinului și chiar lipsa unei case de marcat nefiind aspecte care să ducă la concluzia că numita L. E. D. nu presta activități de vânzare de produse cu amănuntul, din moment ce în declarația de la fila 29 chiar aceasta recunoaște o astfel de stare de fapt.
La filele 65-93 se află copii ale registrelor de casă, monetare și rapoarte ale casei de marcat, din care rezultă existența unor încasări pentru magazinul din Cugir începând cu data de 18.10.2012, dar aceste înscrisuri nu duc nici ele automat la concluzia că activitățile lucrative au început doar din această zi, din moment ce potrivit declarației martorului F. M. R. la data la care a descărcat vitrina frigorifică nu era o casă de marcat, concluzia firească fiind că în lipsa unei astfel de case de marcat nici bonuri nu au putut fi eliberate pentru a se consemna în registrul de casă.
Chiar dacă s-ar admite că vânzarea de mărfuri cu amănuntul s-a făcut începând cu data de 18.10.2012, iar în data de 17.10.2012 se desfășurau doar activități de prezentare și degustare de produse, acest aspect nu schimbă cu nimic starea de fapt, în cauză nefiind vorba de o faptă contravențională în legătură cu vânzarea de produse fără a elibera bonuri de marcat, ci de prestarea unei activități lucrative în folosul unei societăți comerciale fără a avea încheiat un contract de muncă.
De vreme ce numita L. E. D., așa cum declară, se afla în magazin pentru a prezenta produse consumatorilor, este evident că presta o activitate în calitate de salariat, fără a avea însă încheiat un contract individual de muncă.
3. Motivele indicate în cererea principală din plângere în legătură cu: nedescrierea amănunțită a faptei, încheierea procesului-verbal la sediul intimatei și lipsa obiecțiunilor formulate de către contravenient, nu pot să fie primite.
Văzând procesul-verbal de contravenție nu se poate reține că faptele contravenționale nu sunt descrise amănunțit, menționarea că la data controlului numita L. E. D. nu avea încheiat un contract individual de muncă și că a doua zi, la depunerea fișei de aptitudine pentru numita O. V., s-a constatat că nici aceasta nu avea încheiat un astfel de contract este suficientă pentru a identifica latura obiectivă a contravenției care este sancționată în cuprinsul art.260 al.1 lit.e din Codul muncii.
Mențiunea referitoare la locul încheierii procesului-verbal este necesară doar pentru o identificare spațială a demersului, legea neinterzicând întocmirea acestuia și la sediul agentului constatator, astfel că sub acest aspect nu se poate reține vreo încălcare a legii.
În ce privește lipsa consemnării obiecțiunilor, din moment ce în procesul-verbal s-a făcut mențiunea că reprezentantul legal al societății „nu a rămas până la finalizarea prezentului pv de contravenție cu consecința eventualele obiecțiuni nu au putut fi formulate”, nu se poate reține că petentei i-a fost refuzat acest drept, sub acest aspect petenta nefăcând dovada că a sesizat autoritățile în legătură cu vreun abuz al agentului constatator.
Verificând procesul-verbal sub aspectul legalității se constată că agentul constatator a făcut o corectă aplicare a legii.
Verificând procesul-verbal sub aspectul corectei instrumentări nu se constată existența unor lipsuri de natura celor menționate în cuprinsul art.17 din OG nr.2/2001 care ar putea să ducă la nulitatea acestuia.
Față de cele ce preced, în temeiul art.34 al.2 din OG nr.2/2001 urmează ca instanța să admită în parte plângerea și să reducă amenda de la suma de 20.000 lei la suma de 10.000 lei.
Se va dispune în acest sens deoarece este dovedit că la data controlului numita L. E. D. presta în folosul petentei activități specifice raporturilor de muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă.
În privința numitei O. V., văzând declarația acesteia din care reiese că a început activitatea cu data de 20 sau 22 octombrie 2012, în lipsa unor dovezi contrare, urmează ca plângerea să fie admisă iar sancțiunea amenzii în sumă de 10.000 lei pentru cea de a doua faptă să fie înlăturată, deoarece instanța constată că petenta a făcut dovada unei alte stări de fapt.
Instanța nu poate să dea curs cererii subsidiare de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului deoarece potrivit art.7 al.2 din OG nr.2/2001 o astfel de sancțiune se poate aplica doar în cazul faptelor cu un grad redus de pericol social, or văzând felul în care legiuitorul sancționează primirea unei persoane la muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană care este primită la muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă, nu se poate reține în cauză existența unei fapte cu un grad redus de pericol social.
Se va lua act că nu au fost cerute cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta . (recalificat de instanță ca recurs) care a solicitat schimbarea hotărârii atacate, constatarea nulității procesului verbal de contravenție . nr._/18 oct 2012 mai sus menționat si de plata amenzii aplicate, in baza art.260 alin 1 lit ,,e ,,din Legea nr. 53/2003 republicata, iar in subsidiar anularea în întregime a procesului verbal mai sus menționat si exonerarea de plata amenzii aplicate, in baza art 260 al l lit „e„ din Legea nr. 53/2003 republicata, iar în subsidiar II reindividualizarea sancțiunii aplicate in sensul înlocuirii sancțiunii pecuniare cu sancțiunea „avertisment,, conf. art. 21 alin 3 din OG nr. 21 2001, art 34 si art 38 alin 3 din OG 2/2001, pentru următoarele motive:
In conformitate cu disp. art. 466 NCPC printre hotărârile care pot fi atacate cu apel, se număra si acelea pronunțata in materia plângerilor contravenționale. Totodată NCPC reglementează un termen de apel de 30 de zile, termen care potrivit art. 468 NCPC, curge de la comunicarea hotărârii. Aceasta, cu atât mai mult cu cat dispozițiile NCPC au intrat parțial in vigoare începând cu data de 1 sept. 2012, iar prezenta plângere a fost înregistrata la instanța de fond in data de 30 octombrie 2012 sub imperiul noilor dispoziții procedurale. In mod imperativ se menționează si in cuprinsul OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor - actualizata in 2013, art .34 alin 2 „daca prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacata NUMAI CU APEL. Apelul se soluționează de secția de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului. In contextul cel mai sus menționate solicită a reaprecia calea de atac si termenul prev. de lege in vederea exercitării acesteia, raportat la mențiunile eronate din dispozitivul hotărârii, care insa nu impietează asupra drepturilor procesuale ale pârtilor.
Pe fondul apelului apreciază hotărârea pronunțata netemeinica si nelegala. Deși cu ocazia soluționării cauzei in fond am menționat argumentele pentru care am apreciat faptul ca, procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absoluta, acesta reprezentând atât un act administrativ cat si un act procedural prin care se constata săvârșirea contravenției, astfel ca atâta validitatem,, cat si „ ad probațiune trebuie întocmit in formă scrisa, urmând sa respecte elementele obligatorii prev. in art 16-19 din OG nr. 2/2001, așa cum s-a reținut si in Decizia nr. XXII/2007 a ICCJ (In raport cu acest caracter imperativ - limitativ al cazurilor -art 17 OG r. 2/2001 in care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie sa le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distincta a obiecțiunilor contravenientului in conținutul lui, NULITATEA procesului verbal de constatare a contravenției sa nu poată fi invocata decât daca s-a pricinuit o paguba pârtii ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului )lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute in mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absoluta, urmează a fi calificate ca nulități relative, INSTANȚA DE FOND, ignora aspectele menționate.
Astfel după enumerarea cererilor formulate de către petenta apelanta precum si a probelor administrate concluzionează in mod neconvingător faptul ca motivele invocate nu pot fi primite. Conform Deciziei nr. XXII/2007 a ICCJ nulitățile absolute sunt cele prevăzute de art 17 din OG nr. 2/2001 arătându-se ca :situațiile in care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de către agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea data in cuprinsul art. 17 din ordonanța, astfel ca invocarea altor aspecte privind întocmirea procesului verbal pot fi asimilate cu nulități relative in condițiile art 105 C.proc.civ. Raportat la disp. art. 17 din OG 2/2001 „ lipsa mențiunilor privind numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sa a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal . Nulitatea se constata si din oficiu.
Deși agenții constatatori greșesc în mod flagrant si modalitatea de aplicare a sancțiunii contravenționale in sensul încălcării disp. art 10 din OG2/2001 republicata., separat pentru fiecare fapta. Având in vedere consemnările care vizează descrierea faptei pe de o parte, in sensul transcrierii textului care incriminează fapta, fară o descriere amănunțita si convingătoare a presupusei fapte comise si fară a prezenta mențiunile din care sa rezulte in ce consta aspectul de a desfășura activitate in beneficiul apelantei, lucru de altfel imposibil, raportat la starea de fapt existenta in realitate. Nu au fost efectuate acte de comerț - aspect care poate fi dovedit cu CASA DE MARCAT, a fost doar un moment de promovare de produse in vederea începerii activității. Printre persoanele care urmau a fi angajate era si fiica administratorului aceasta fiind alături de părinții săi. INSTANȚA invoca in sprijinul soluției adoptate argumente contrare - care rezulta din probatorul administrat, respective deturnând sensul acestor probe si IGNORÂND faptul ca activitatea unei societăți se considera începuta odată cu ELIBERAREA PRIMULUI BON DE CASA, lucru întâmplat ulterior.
De observat faptul ca administratorul firmei a fost convocat, prin înștiințare in 17 oct. 2012 -sa prezinte actele societății in data de 18 oct. 2012 la sediul ITM pentru anumite verificări, si prin îndeplinirea defectuoasa a atribuțiilor - agenții constatatori in baza unei sesizări mincinoase descind la punctul de lucru, unde o găsesc pe fiica administratorului, prezenta in incinta - fara desfășurarea vreunei activități. A doua zi, cu ocazia predării actelor la ITM, printre formele întocmite in vederea încheierii unor contracte de munca - sa aflat si o fisa medicala pentru numita O. V. - dar pe care petenta nu intenționează sa o angajeze in prezent, in calitate de contabil ,si de aici concluzia si sancțiunea prestării unei activități si de către aceasta persoana, care nu a fost prezenta in incinta punctului de lucru si nici altundeva.
Pe de alta parte, având consecințe similare - este si mențiunea încheierii actului de constatare la sediul ITM aspect necontestat - dar fară vreo justificare legala - atât timp cat se efectuează un control legal, tot legal este sa se încheie actul de control la sediul firmei controlate. Acest aspect a dus la consemnarea mențiunii încheierii actului de constatare in lipsa si prin urmare din acest considerent, se susține ca nu s-au putut consemna eventualele obiecțiuni, aspecte de asemenea ignorate de către instanța de fond. Printre elementele fara de care procesul verbal este lovit de nulitate se număra si acela privind „ lipsa consemnării obiecțiunilor formulate de către contravenient in legătura cu conținutul actului constatator la rubrica ,, Alte mențiuni din procesul verbal„.Dreptul la un proces echitabil, garantat de art 6.1 din Convenția europeana a drepturilor omului si libertăților fundamentale, include printre altele, dreptul pârtilor de a prezenta observațiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete si efective - practica judiciara fiind elocventa in acest sens. Acest drept nu poate fi considerat efectiv decât daca, aceste observații sunt in mod real ,,ascultate„ adică in mod corect examinate de către instanța sesizata, cu răspunsuri detaliate pentru fiecare argument.
Prin prisma acestor argumente solicitam analizarea din punct de vedere al legalității procesului verbal încheiat, cu consecințe implicite asupra laturii subiective si obiective ale faptei, solicitându-va respectuos constarea nulității procesului verbal de contravenție încheiat si exonerarea de plata amenzii aplicate. F. de aspectele menționate apreciem ca instanța de fond avea posibilitatea anularii in întregime a procesului verbal de sancționare.
Cu privire la cererea formulate IN SUBSIDIAR I: Potrivit dispozițiilor legale menționate, contravenția consta in primirea la munca a persoanelor fară încheierea unui contract de munca . Prin urmare contravenția nu are ca element material neîncheierea contractului de munca in condițiile prevăzute de codul muncii, ci PRIMIREA LA MUNCA, folosirea muncii, fară existenta unui astfel de contract. Cum folosirea muncii fară forme legale consta in acțiunea imputata angajatorului, care folosește munca neangajata in condițiile legii, locul comiterii contravenției este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca in afara condițiilor impuse de lege aspecte nesusținute de probe. A proceda altfel înseamnă a deplasa nepermis conținutul contravenției de la folosirea muncii fară contract de munca la obligația încheierii contractului de munca, obligație care privita in sine, nu atrage nici o consecința juridica, daca nu are ca rezultat folosirea muncii (aceste aspecte sunt reiterate raportat la obligațiile stabilite in sarcina petentei prin masurile obligatorii dispuse in Anexa 3.! De aici rezulta ca legiuitorul nu a sancționat neîncheierea contractului de munca, ci folosirea muncii in aceste condiții, si in consecința, contravenția se săvârșește, ca loc, acolo unde au fost identificate persoanele prestând o astfel de munca, jurisprudența fiind constanta in acest sens.
Ori agentul constatator, pe baza identificării unor acte din care rezulta intenția societății de angajare de personal, odată cu începerea activității, dispune ca masuri obligatorii încheierea unor contracte de munca deși nu rezulta ca respectivele persoane au fost surprinse prestat activități comerciale in incinta sediului firmei sau a punctului de lucru. Încheierea procesului verbal la sediul ITM, in lipsa pârtii sancționate, lipsa care se datorează unor varii motive, impunea depunerea unor diligente, pentru identificarea unui martor, neutru, si care sa confirme cele consemnate in procesul verbal, precum si cu privire la refuzul semnării de către contravenienta a actului constatator. Legea nu permite efectuarea unor interpretări de genul..., reprezentantul firmei nu a rămas la sediul ITM, pana la finalizarea procesului verbal etc...,, Acestea nu pot constitui nicicând argumente pentru încălcarea legii de către reprezentantul unei entități chemate sa o aplice in spiritul si litera acesteia. Aspectele invocate sunt motive suficiente si grave care duca la anularea procesului verbal menționat cu consecința exonerării de plata amenzii aplicate, in conf. cu disp. art 19 din OG 2/2001 actualizata, conform căruia ,, In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator ,va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest ca procesul verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal in acest mod. F. de lipsa mențiunilor mai sus menționate se impune anularea procesul verbal, cu atat mai mult cu cat exista inadvertențe serioase cu privire la starea de fapt reținuta, la solicitarea de predare a actelor la control si la data încheierii procesului verbal, contradicții ilogice de altfel.
Cu privire la cererea formulate IN SUBSIDIAR II. si care vizează reindividualizarea sancțiunii aplicate petentei. In conformitate cu disp. art 21 alin 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea ce trebuie aplicata, trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsa, sau de celelalte circumstanțe personale al contravenientului. Având in vedere disp. art 34 din OG 2/2001 coroborate cu disp. art 38 alin 3 din același act normativ, care permit instanței sa aprecieze inclusiv natura sancțiunii, solicitam respectuos a aprecia faptul ca sancțiunea ,,avertisment,, este suficienta pentru a i se atrage atenția petentei asupra respectării disp. L 53/2003, odată cu începerea activității. Solicită a retine faptul ca pana in prezent petenta nu a fost sancționată, firma neavând activitate de peste 2 ani, fiind lipsita de mijloace materiale, la fel sa aveți in vedere caracterul preponderent preventiv - educativ al sancțiunilor contravenționale, raportat la împrejurările concrete in care s-au derulat faptele acestea prezentând - astfel cum au fost comise, un grad scăzut de pericol social. Este contrar spiritului legii si intenției legiuitorului sa se susțină ca numai agentul constatator poate aprecia sancțiunea ce urmează a fi aplicata si ca instanța de judecata, in calitate de cenzor al agentului constatator, nu ar avea aceasta posibilitate. Având in vedere principiul proporționalității, raportat la gradul redus de pericol social al faptei si ținând cont de împrejurările in care s-a produs, de scopul urmărit si de urmarea produsa, având in vedere atât rolul sancțiunii juridice, cat si al scopului urmărit prin stabilirea si aplicarea rolului punitiv al sancțiunii reindividualizate, va solicitam sa apreciați ca si prin sancțiunea cu AVERTISMENT se poate îndeplini scopul si rolul acesteia, sancțiunea juridica având un DUBLU ROL:- rol educativ pentru ca se urmărește îndreptarea celui vinovat si preventiv determinând abținerea de la săvârșirea de fapte antisociale si un rol represiv, de pedepsire a celor ce nesocotesc dreptul. Sancțiunea aplicata trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei si de toate criteriile mai sus menționate.
I. T. de Muncă A. a formulat recurs solicitând modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii plângerii formulată de către . împotriva procesului - verbal de constatare a contravențiilor nr._/18.10.2012, pentru următoarele motive:
La data de 17.10.2012, la punctul de lucru S.C." F. L. " SRL - situat in localitatea Cugir, s-a verificat de către inspectorii de muncă modul în care se respectă prevederile legislației în vigoare privind domeniul relațiilor de munca, ocazie cu care au fost depistate o . deficiențe care au fost reținute pe larg în procesul-verbal de control nr._/17.10.2012, iar pentru remedierea acestora au fost dispuse măsurile obligatorii din anexele la acest proces-verbal.
La momentul controlului, pentru societate, presta activitate numita L. E. D.. în deplină cunoștință cu prevederile Codului Penal privind falsul în declarații, această persoană a dat declarație pe propria răspundere în care a consemnat faptul că prestează activitate în cadrul societății din data de 17.10.2012, precum și faptul că nu a semnat contract individual de muncă.
În vederea finalizării controlului, inspectorii de muncă au lăsat o înștiințare, prin care reprezentantul legal al . să se prezinte la sediul ITM A. cu un set de documente. în data și la ora stabilită, s-a prezentat la sediul instituției noaste, dl. L. G., care a pus la dispoziția inspectorilor de muncă fișa de aptitudini pentru susnumita dar si fisa de aptitudini pentru numita O. V., CARE PRESTA ACTIVITATE PENTRU SOCIETATE ÎN ACELEAȘI CONDIȚII, ADICĂ FĂRĂ CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ.
Verificând baza de date a Inspecției Muncii, inspectorii au constatat că susnumitele nu sunt angajate ale . programul RE VIS AL modificările intervenite de angajarea acestor persoane. Ba mai mult, . nu a avut niciodată angajați, cu toate că desfășura activitate din 2010. Față de această stare de fapt, . a fost sancționată contravențional, conf. art.260 alin. l lit.e din Codul Muncii.
Faptul că administratorul a prezentat fișa de aptitudini pentru numita O. V. și a prezentat-o ca persoană care prestează activitate pentru aceasta, apreciază că acest aspect este o dovadă clară a derulării raporturilor de muncă dintre cele două părți. În aceste condiții, este evident că acest raport se putea derula doar în baza unui contract individual de muncă. Față de acesta împrejurare, apreciem că greșit instanța de fond a admis plângerea cu privire la această persoană.
Pe de altă parte, cu toate că societatea desfășura activitate, la momentul controlului nu avea nici un angajat. A dovedit că activitatea se desfășura cu persoane care nu aveau întocmit în foră scrisă contractul de muncă ( L. E. D. ), iar o societate care desfășoară activitate are nevoie de un contabil. In aceste condiții apreciem că la momentul controlului numita O. V. presta activitate pentru . în funcția de contabil, însă fară să fi semnat contract individual de muncă.
Faptul că unitatea a întocmit și transmis în REVISAL contractul de muncă pentru O. V. în data de 19.10.2012, având ca dată de începere a activității data de 20.10.2012, nu este o dovadă că aceasta a început să presteze activitate doar de la această dată. Angajatorul a procedat astfel și în cazul numitei L. E. D., cu toate că aceasta a fost depistată prestând efectiv activitate la data de 17.10.2012.
Față de cele mai sus menționate, apreciază că greșit instanța de fond a anulat în parte PV de sancționare întocmit de către inspectorii de muncă și a constatat că numita O. V. nu a prestat activitate fără forme legale.
Prestarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege îl privează pe cel care prestează activitate de dreptul de a beneficia de vechime în muncă, și de beneficiul altor drepturi cum ar fi concediul de odihnă, uneori chiar și de primirea salariului cuvenit, iar angajatorul se sustrage de la plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, a celei de la bugetul de asigurări de sănătate (în caz de accident de muncă angajatul urmând să suporte contravaloarea asigurărilor sociale din bugetul propriu, și nu angajatorul așa cum ar fi firesc, ca o consecință a obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă), iar angajatorul are obligația de a nu primi la muncă nici o persoană fără întocmirea formelor legale de angajare, aceasta fiind o condiție care trebuie îndeplinită anterior primirii la muncă a persoanei.
De asemenea, „ munca la negru „ este fapta cu gradul cel mai ridicat de pericol social în domeniul relațiilor de muncă, tocmai pentru aceasta cuantumul amenzii prevăzut de legiuitor este mare, respectiv_-_ lei pentru fiecare persoană depistată, peste 5 persoane fiind considerară infracțiune, iar acest fenomen se dorește a fi eradicat la nivel național.
În drept: Legea 53/2003 R, C..
Deliberând cu prioritate asupra excepției tardivității recursul formulat de petenta . împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, Tribunalul constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă 1865 conform dispozițiilor art. 3 din L 76/2012, ținând cont de faptul că procesul a început la data de 30.10.2012 (data depunerii plângerii la fond), deci anterior intrării în vigoare a NCPC – 15.02.2013.
Mai departe, Tribunalul reține că sunt aplicabile și dispozițiile art. 34 al. 2 din OG 2/2001, (forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin L 76/2012 pentru punerea în aplicare a L 134/2010 a NCPC) potrivit cărora dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios ntimateative a tribunalului.
Ținând cont de faptul că sentința civilă nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ a fost comunicată petentei . la data de 12.11.2013 – fil. 103 dosar fond, iar calea de atac a fost introdusă la 11.12.2013 fil. 10 dosar recurs, evident cu depășirea termenului de 15 zile menționat de art. 34 al. 2 din OG 2/2001, Tribunalul va respinge, ca tardiv formulat, recursul formulat de petenta . împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Cu privire la excepția nulității recursului ITM A., pentru nemotivare în termen, excepție invocată de ntimate ., Tribunalul constată că art. 34 al. 2 din OG 2/2001 teza a II-a, (forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin L 76/2012 pentru punerea în aplicare a L 134/2010 a NCPC) motivele de recurs pot fi susținute și oral în fața instanței. În aceste condiții depunerea de către ITM A. a motivelor căii de atac printr-un memoriu ntimate la data de 13.02.2014 nu poate fi sancționată cu nulitatea recursului.
În consecință, Tribunalul va respinge excepția nulității recursului ITM A., pentru nemotivare în termen, excepție invocată de intimate ..
Examinând, pe fond, recursul formulat de I. T. DE MUNCĂ A. împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, Tribunalul reține următoarele:
Astfel cum a reținut și instanța de fond, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/2012 fil. 13-14 dosar fond la data de 18.10.2012 petenta . a fost sancționată contravențional în temeiul art.260 al.1 lit.e din Legea nr.53/2003 cu amendă în sumă de 20.000 lei, pentru motivul că în data de 17.10.2012 urmare unui control a fost găsită la punctul de lucru al societății din Cugir numita L. E. D. care presta activități de comercializare a mărfurilor cu amănuntul fără a avea încheiat un contract individual de muncă, iar în data de 18.10.2012 cu ocazia prezentării reprezentantului legal al societății pentru finalizarea controlului a pus la dispoziție fișa de aptitudini pentru numita O. V. fără ca aceasta să aibă încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă.
Conform art. 260 al. 1 lit. e din Codul Muncii constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Prin recursul formulat recurentul ITM A. critică hotărârea instanței de fond doar în ce privește anularea în parte a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 18.10.2012 în partea ce viza neîncheierea unui contract individual de muncă pentru numita O. V. cu reducerea corespunzătoare a amenzii de la suma de 20.000 lei la suma de 10.000 lei.
La fil. 29 dosar fond se regăsește declarația dată de numita J. D. în fața inspectorilor de muncă, la data de 17.10.2012, prin care aceasta învederează, printre alte aspecte, faptul că „lucrează singură”.
Fiind audiată de instanța de fond la termenul de judecată din data de 11.06.2013 martora O. V. a învederat că a fost angajată la societatea în cauză ca și contabilă, part time „începând cu data de 20 sau 22 octombrie 2012” deci ulterior controlului care a avut loc la data de 18.10.2012.
Faptul că, la solicitarea inspectorilor de muncă, administratorul societății a prezentat inspectorilor de muncă „fișa de aptitudine” în ce o privește pe numita O. V. nu e suficientă pentru a aprecia că, într-adevăr persoana în cauză presta activitate, la momentul controlului, dar fără a avea încheiat contract individual de muncă.
În lipsa altor dovezi care să contrazică cele declarate de martoră la termenul de judecată din 11.06.2013, existența unei astfel de fișe nu duce automat la concluzia că raporturile de muncă au început la această dată.
În cauză este incident principiul in dubio pro reo, aplicabil și în materie contravențională. În concordanță cu cele reținute de instanța de fond, Tribunalul apreciază că probele administrate în cauză nu demonstrează, fără dubiu, că numita O. V. ar fi fost angajată la ., fără contract de muncă, anterior datei controlului desfășurat de inspectorii de muncă.
Având în vedere cele mai sus expuse, Tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, având la bază o interpretare judicioasă a probelor administrate, astfel încât, în temeiul art. 312 C., Tribunalul va respinge, ca nefondat, recursul formulat de I. T. DE MUNCĂ A. împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulat, recursul formulat de petenta . împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Respinge excepția nulității recursului ITM A., pentru nemotivare în termen, excepție invocată de intimate ..
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de I. T. DE MUNCĂ A. împotriva sentinței civile nr. 3183/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.02.2014.
Președinte, D. C. | Judecător, A. C. - P. președinte Secția a II-a Civilă | Judecător, C. C. |
Grefier, M. P. |
Red./Tehnored. PAC / 2 ex
18.02.2014
Jud. fond: F. S. C.
| ← Pretentii. Sentința nr. 1089/2014. Tribunalul ALBA | Pretentii. Sentința nr. 1091/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
