Contestaţie la executare. Decizia nr. 316/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 316/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 4561/176/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE NR. 316/A/2014
Ședința publică de la 19 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Judecător M. B. B.
Grefier M. P.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - AJFP A. împotriva sentinței civile nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu contestatorul C. I., având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților .
Procedura legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 05.06.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie .
INSTANȚA
Prin contestația la executare precizată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia în dosarul nr._, debitorul C. I. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu creditoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea tuturor formelor de executare efectuate de creditoare în dosarul execuțional nr. 1/_ /_ și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației se arată că debitorul a primit titlul executoriu și somația de executare la 06.07.2013 fără a i se comunica decizia de impunere în baza căreia au fost emise titlul executoriu și somația de executare, decizie pe care ar fi putut-o contesta la CAS A..
Debitorul arată că a deținut calitatea de persoană fizică autorizată și a fost radiată din rândul comercianților încă de la 23.09.2009. Creditoarea era obligată să emită o decizie de impunere și în cazul în care nu achita suma de bani arătată în decizie în termen de 30 de zile aceasta devenea titlu executoriu.
Se arată că în luna martie 2013 debitorul a primit o decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii pentru suma de 112 lei și printr-un alt titlu executoriu și somație i s-a pus în vedere să achite suma de 838 lei, în total debitorul având de plătit 950 lei.
În dovedirea contestației s-a solicitat admiterea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate prev. 44 alin. 2 lit. c, art. 45, art. 172 alin. 1 și 3 Cod procedură fiscală.
Debitorul a depus la dosar, în copie, titlul executoriu, somația de executare și sentința civilă nr. 2445/2013 a Judecătoriei Alba Iulia.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, creditoarea a solicitat respingerea contestației și menținerea actelor de executare silită întocmite de organele fiscale, arătând că acesta figurează cu un debit de 950 lei reprezetând contribuții de asigurări sociale de sănătate, debitul fiind preluat electronic de organele fiscale de la CAS A., în temeiul art. V din OUG nr. 125/2011, începând cu data de 01.07.2012 în baza unui protocol de predare primire. A mai precizat faptul că din actele existente la dosar rezultă că suma de 950 lei provine din deciziile de impunere nr._/31.12.2012 și nr._/01.06.2012 emise de AFP A. I. și comunicată debitorului, pe bază de borderou, conform art. 44 alin. 2 și 3 din OG 92/2003.
În drept a invocat art. 205 alin 2 din Legea nr. 134/2010, art. 141, 145 din OG nr. 92/2003.
Creditoarea a depus la dosar, în copie, dosarul execuțional (f. 22-27).
Prin sentința civilă nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. a fost admisă contestația la executare și s-au anulat formele de executare silită efectuate de către creditoare în dosar execuțional nr. 1/_ /_.
S-a reținut în motivarea sentinței că nu s-a realizat comunicarea directă a deciziei de impunere, aspect de altfel necontestat în cauză, și nu s-a realizat nici comunicarea alternativă prevăzută de alin. 2 ind. 1 din OG 92/2003.
Creditoarea a reluat procedura de executare silită, emițând noi acte de executare silită; decizia a fost comunicată prin procedura afișării, modalitate neprevăzută de art. 44 din OG 92/2003 decât în subsidiar și în condițiile strict reglementate de lege.
Văzând și Decizia 536/2011 a Curții Constituționale, instanța a apreciat că modalitatea de comunicare a deciziei nu este conformă legii, astfel încât, în condițiile constatării lipsei opozabilității actului administrativ, în condițiile art.45 alin. 2 din OG 92/2003, constatând că este întemeiată contestația a fost admisă și s-a dispus anularea tuturor formelor de executare efectuate de creditoare în dosarul execuțional nr. 1/_ /_.
În baza art. 453 alin. 1 NCPC, a fost obligată creditoarea să achite debitorului suma de 371,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse la dosar și taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei sentințe, DGRFP B. a formulat apel la data de 06.02.2013 prin care a solicitat respingerea acțiunii contestatorului.
Prin cererea de apel, apelanta arată că deciziile de calcul au fost communicate în mod legal.
La data de 05.03.2014 contestatorul intimat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentințai atacate ca legale și temeinice.
S-a arătat că deciziile de impunere nu au fost communicate în mod legal și că părțile s-au mai judecat cu privire la aceste debite și în alt dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra apelului de față, instanța reține următoarele:
Prin apelul dedus judecății, apelanta arată că au fost emise acte administrative fiscale reprezentând titlu de creanță – în speță somația nr._/01.07.2013 respectiv titlul executoriu nr._/01.07.2013 – acte care au fost anulate de instanța de fond deși au fost comunicate către debitor în condițiile codului de procedură fiscală.
Potrivit art. 141 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Potrivit art. 85 din OG 92/2003 “ (1) Impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:
a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);
b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazurile în care impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plată conform reglementărilor legale, precum și în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată”.
Potrivit art. 86 din același act normativ “ (1) Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere, ca urmare a unor constatări prealabile ale organului fiscal sau în baza unei inspecții fiscale.
(2) Pentru creanțele administrate de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin ordin al ministrului finanțelor publice se pot stabili și alte competențe pentru emiterea deciziilor de impunere ca urmare a inspecției fiscale.
(3) Decizia de impunere se emite, dacă este necesar, și în cazul în care nu s-a emis decizie referitoare la baza de impunere potrivit art. 89.
(4) Declarația fiscală întocmită potrivit art. 82 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia.
(5) În situația în care legea nu prevede obligația de calculare a impozitului, declarația fiscală este asimilată unei decizii referitoare la baza de impunere.
(6) Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.
Mai mult decât atât, potrivit art. 172 din Codul de procedură fiscală, orice persoană interesată poate face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale. Iar, în conformitate cu dispozițiile alin.3 al aceluiași articol, „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executor în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”, iar potrivit art. 148 alin.4 lit. b Codul de procedură fiscală „Executarea silită încetează dacă a fost desființat titlul executor”.
Potrivit art. 45 din OG 92/2003:
„(1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului (…), potrivit legii.
(2) Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.”
Potrivit art. 44 din OG 92/2003:
„Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. (…) (2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2^1) Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
(2^2) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.”
Aplicând textele legale de mai sus, prin prisma situației de fapt rezultate în urma administrării probelor, instanța de fond în mod corect a apreciat că nu s-a realizat comunicarea directă a deciziei de impunere privind suma de 838 de lei.
Cu privire la același debit, în mod întemeiat a reținut prima instanță că creditoarea a reluat procedura de executare silită, emițând noi acte de executare silită; decizia a fost comunicată prin procedura afișării, modalitate neprevăzută de art. 44 din OG 92/2003 decât în subsidiar și în condițiile strict reglementate de lege.
Văzând și Decizia 536/2011 a Curții Constituționale, instanța apreciază că modalitatea de comunicare a Deciziei nr._ din data de 01.07.2012 nu este conformă legii, astfel încât, în condițiile constatării lipsei opozabilității actului administrativ, în condițiile art.45 alin. 2 din OG 92/2003, instanța de apel va anula în parte actele de executare în privința sumei de 838 lei aferente Deciziei nr._ din data de 01.07.2012.
În ceea ce privește Decizia nr._ din data de 31.12.2012 instanța reține că apelanta a făcut dovada comunicării acesteia conform dispozițiilor legale antemenționate, potrivit înscrisurilor aflate la dosar – în speță confirmarea de primire aflată la fila 22 dosar de fond -.
În condițiile în care nu s-a făcut dovada anulării acestei decizii, instanța va da eficiență acesteia, apreciind că îndeplinește toate condițiile unui titlu executoriu apt de a fi pus în executare.
În ceea ce privește modalitatea de executare a acestei decizii, contestatorul nu a adus critici.
Față de cele de mai sus, instanța va admite apelul declarat de apelantul intimat DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. reprezentată în teritoriu de AJFP A. I. împotriva sentinței nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în contradictoriu cu intimatul petent C. I..
Va schimba în parte sentința nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar_ .
Va anula în parte actele de executare în privința sumei de 838 lei aferente Deciziei nr._ din data de 01.07.2012.
Va menține executarea și actele de executare pentru suma de 112 lei aferentă Deciziei nr._ din data de 31.12.2012.
Având în vedere principiul culpei procesuale, modalitatea de soluționare a cauzei, instanța va obliga apelanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. reprezentată în teritoriu de AJFP A. I. la plata sumei de 200 lei către intimatul petent C. I. cu titlu de cheltuieli de judecată parțial acordate ( proporțional cu valoarea pretențiilor acordate ) aferente căii de atac a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul intimat DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. reprezentată în teritoriu de AJFP A. I. împotriva sentinței nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în contradictoriu cu intimatul petent C. I..
Schimbă în parte sentința nr. 3912/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar_ .
Anulează în parte actele de executare în privința sumei de 838 lei aferente Deciziei nr._ din data de 01.07.2012.
Menține executarea și actele de executare pentru suma de 112 lei aferentă Deciziei nr._ din data de 31.12.2012.
Obligă apelanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. reprezentată în teritoriu de AJFP A. I. la plata sumei de 200 lei către intimatul petent C. I. cu titlu de cheltuieli de judecată parțial acordate.
Definitivă.
Executorie.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2014.
Președinte, C. F. | Judecător, M. B. B. | |
Grefier, M. P. |
Red. /Tehnored. /B.B.M.
01.09.2014 4 ex
Jud. fond: C. H. D.
| ← Pretentii. Sentința nr. 716/2014. Tribunalul ALBA | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3882/2014.... → |
|---|
