Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 940/2015. Tribunalul ALBA

Tribunalul ALBA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2015

Sentința nr. 940/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 4158/320/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE Nr. 415/A/2015

Ședința publică de la 28 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE B. A. A.

Judecător M. P.

Grefier R. C.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de petenta . împotriva sentinței civile nr. 940/2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata I. A..

Obiectul cauzei: anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că:

Mersul dezbaterilor si concluziile partilor, au fost consemnate in încheierea ședinței publice din 14.05.2015 cand instanta, a amanat pronuntarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecatoriei S., la data de 07.08.2014, sub numărul_, prin declinare de competență de la Judecătoria Târgu M., petenta ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A., s-a plâns împotriva Procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 28.02.2013 și a solicitat, în principal, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal contestat și exonerarea societății de la plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar, admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

În fapt, petenta a arătat că în data de 14.03.2013 i s-a comunicat Procesul verbal de înmânare din data de 14.03.2013 întocmit de ASP F. D. și Procesul verbal . nr._ din data de 28.02.2013, contestat prin prezenta plângere.

Sub aspectul formei, petentul a apreciat că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate. Scrisul din cuprinsul procesului verbal este greu descifrabil (ilizibil), aspect care atrage nulitatea procesului verbal de contravenție. Procesul verbal de contravenție fiind ilizibil, nu se pot lua la cunoștință motivele pentru care a fost sancționat și nu își poate formula astfel apărările.

A mai arătat că procesul verbal a fost întocmit de un agent care nu avea competența de a constata săvârșirea tipului de contravenție reținut, că în cuprinsul procesului verbal nu sunt indicate textele legale încălcate și nu se poate identifica sancțiunea aplicată fiecărei fapte.

În continuare, a arătat că procesul verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului societății petente, care nu avea nici un angajat la punctul de lucru unde la reținut săvârșirea faptei.

În ce privește petitul subsidiar, a învederat că, potrivit dispozițiilor cuprinse in art. 7 din O.G. nr. 2/2001, care constituie dreptul comun incident în materia constatării și sancționării faptelor care se înscriu in sfera ilicitului contravențional, avertismentul este o sancțiune care se aplica pentru o contravenție de mica importanță, atunci când se apreciază ca autorul faptei nu o va mai repeta, fiind aplicabilă chiar si atunci când actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede expres aceasta sancțiune.

A apreciat că în speță instanța trebuie să acorde atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptei, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptei. Practic, la aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârșite, trebuie să se aibă în vedere criteriile statuate de doctrina de drept contravențional, respectiv cele privind circumstanțele personale ale contravenientului - persoana acestuia, comportarea sa anterioară, concretizată în lipsa unui conflict anterior cu legea contravențională, precum și circumstanțele reale ale faptei săvârșite. Consideră că scopul sancțiunii contravenționale este acela de corijare si de educare în spiritul respectării legii, iar nu acela de a provoca suferințe patrimoniale, ceea ce trebuie să primeze fiind finalitatea preventivă a sancțiunii contravenționale, iar nu caracterul punitiv, motiv pentru care apreciază că sancțiunea contravențională principală a avertismentului este suficientă. Cel puțin față de aceste aspecte, consideră că există suficiente motive pentru a se înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu avertismentul, instanța făcând în acest caz aplicarea dispozițiilor art. 38 alin (3) din O.G. 2/2001.

În drept, petenta și-a întemeiat prezenta plângere contravențională pe dispozițiile art. 31 si următoarele din O.G. nr. 2/2001, modificată.

În dovedirea plângerii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile anexate, respectiv: procesul verbal de constatare a contravenției contestat și procesul verbal de înmânare din data de 14.03.2013 și a probei testimoniale.

Intimatul a depus întâmpinare prin care, cale de excepție, a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Târgu M. având în vedere faptul că fapta contravențională a fost săvârșită, pe raza municipiului S., motiv pentru care a solicitat trimiterea dosarului spre competentă soluționare Judecătoriei S. și, având în vedere prevederile art. 32 din O.G. nr.2/2001, conform cărora plângerea se depune la judecătoria a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. 1.

Pe fondul cauzei, față de cele solicitate de petentă, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, prin procesul-verbal menționat, petenta a fost sancționată contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 74, alin.1 lit. f și ale art. 74 alin.1, lit. m din HG 970/2009. Pentru contravenția prevăzută la ari. 74 alin.1 lit. f s-a aplicat o sancțiune în cuantum de 25.000 lei, iar pentru cea prevăzută la art. 74 alin. 1 lit. m, s-a aplicat o sancțiune de 10.000 lei.

În continuare, intimatul a arătat că procesul verbal îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor, iar sancțiunea aplicată a fost just individualizată.

Având în vedere cele arătate, a solicitat respingerea acțiunii formulată de către petent și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv: copia procesului verbal contestat, raportul agentului constatator, procesul verbal de verificare din data de 28.02.2013, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/02.11.2012, procesul verbal de verificare din data de 02.11.2012, extras de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice reprezentând locurile autorizate pentru exploatarea aparatelor mecanice tip slot-machine, aferent datelor de 28.02.2013 și 02.11.2012, aparatele cu seriile HF - 0071, HF - 0033 și HF – 0039.

În drept, a invocat dispozițiile O.G.2/2001 și ale HG 870/2009.

Prin sentința nr. 3056/2014, Judecătoria Tîrgu M. a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei S..

În probațiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și proba testimonială cu martora B. L. Doinița pentru petentă.

Prin Sentinta Civila nr. 940/2014, pronuntata la data de 05.12.2014, Judecatoria S., a respins plangerea formulata de petenta impotriva Procesului Verbal de contraventie . nr._/28.02.2013, intocmit de intimatul I. A., retinand urmatoarele:

În fapt, prin procesul verbal . nr._/28.02.2013 întocmit de I. A. s-a constatat că, în data de 28.02.2013, ora 12:00, petenta . nu a ținut la punctul de lucru din S. Registrul Unic de Control și a practicat jocuri de noroc cu mașini autorizate în altă locație decât cea aprobată.

S-a reținut că petenta a săvârșit contravențiile prevăzute de art.74 alin. 1 lit.f și lit.m din HG 870/2009, fiind sancționat cu amendă în cuantum de 25.000 lei pentru contravenția prevăzută de art.74 alin 1 lit.f și cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 74 alin 1 lit.m.

Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, astfel cum prevede art. 17 din OG 2/2001.

Cu privire la criticile petentei potrivit cărora persoana care a întocmit procesul verbal de contravenție nu avea calitatea de agent constatator, instanța reține că potrivit art. 77 alin 1 din HG 870/2009 în vigoare la data întocmirii procesului verbal „Organele abilitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și organele sale subordonate și ale Ministerului Administrației și Internelor -Inspectoratul General al Poliției Române și organele sale subordonate au drept de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale, de control asupra evidenței financiar-contabile, modului de funcționare a jocurilor de noroc, de admitere a jucătorilor în incintă, precum și asupra altor aspecte legate de modul de desfășurare a activității privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanța de urgență sau prin prezenta hotărâre.” Față de cele reținute, instanța apreciază că sunt neîntemeiate criticile petentei cu privire la acest aspect.

Față de critica referitoare la faptul că agentul constatator nu a consemnat în cuprinsul procesului verbal textele legale încălcate și nu a individualizat pentru fiecare contravenție sancțiunea aplicată, instanța apreciază că și aceste critici sunt neîntemeiate, ținând seama de faptul că în cuprinsul procesului verbal de contravenție este menționat în mod expres că petentul a fost sancționat pentru încălcarea art. 74 alin. 1 lit.f) și art.74 alin. 1 lit. m) din HG 870/2009, sancționate de art. 76 alin 1 lit.e și art. 76 alin 1 lit.a din același act normativ. Mai mult decât atât, agentul constatator a consemnat în cuprinsul procesului verbal sancțiunile contravenționale aplicate în ordinea în care au fost reținute contravențiile săvârșite.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei, paragraf 113).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franța).

Cu toate acestea, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuie furnizate și dovedite de către petenta care susține netemeinicia procesului verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestuia.

Cu privire la contravenția având ca obiect faptul că petentul nu a ținut la punctul de lucru din S. Registrul Unic de Control, în drept, instanța reține că potrivit art. 74 alin.1 lit.m din HG 870/2009 “Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, următoarele obligații: m) să țină un registru unic de control, numerotat, șnuruit și ștampilat conform prevederilor legale în vigoare;”

Mai mult decât atât, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control “Registrul unic de control se ține la sediul social și la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizații și/sau acorduri de funcționare.”

Astfel, petenta a precizat că la sediul secundar din S. nu are nici un angajat care să fi avut posibilitatea să prezinte agentului constatator Registrul Unic de Control, dar acest lucru nu semnifică faptul că societatea nu deține acest Registru. Cu toate acestea, petenta nu a făcut dovada că neprezentarea Registrului Unic de Control agentului constatator a fost o simplă eroare de organizare sau s-a datorat unei împrejurări excepționale și nici faptul că ar deține un astfel de registru pentru sediul secundar al societății, astfel că susținerile petentei sunt simple afirmații, fără a fi apte de a răsturna prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție.

Cu privire la contravenția având ca obiect faptul că petentul a practicat jocuri de noroc folosind 3 aparate de tip slot-machine fără ca acestea să fie autorizate în locația din S., instanța reține că potrivit art. 74 alin.1 lit.f din HG 870/2009 “Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, următoarele obligații: f) să nu practice jocuri de noroc cu mese de joc sau cu mașini autorizate în altă locație decât cea aprobată sau comunicată comisiei, după caz;”

Văzând Autorizația de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine pentru petentă (fila 33 dosar), instanța reține că aparatul cu . 0071, . RO2570M163286 valabilă până în 30.04.2013, a fost autorizat să funcționeze în Jud-M., ., nr.22, iar aparatele cu seriile HF 0038 (. RO2570M163281, valabilă până la 30.04.2013) și HF 0039 (. RO2570M163282, valabilă până la 30.04.2013) au fost autorizate pentru locația din Jud.M., loc.Reghin, ..4.

Față de cele reținute, instanța apreciază că petenta nu a dovedit netemeinicia celor consemnate în procesul verbal de contravenție, astfel că nici cu privire la această contravenție nu s-a răsturnat prezumția de nevinovăție de care se bucură procesul verbal întocmit de un agent al statului.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, prima instanța reține că art.76 alin 2 din HG 870/2009 stabilește limitele de pedeapsă aplicabile contravențiilor reținute, iar petentei i-a fost aplicată pedeapsa minimă prevăzută de lege.

Ținând seama de cele reținute, instanța apreciază că aplicarea și individualizarea sancțiunii contravenționale s-a realizat în mod legal și proporțional cu fapta săvârșită. Sancțiunea aplicată reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale, în raport cu criteriile stabilite de art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001 și a fost în mod corect stabilită de către agentul constatator, astfel că respinge plângerea.

Având în vedere că plângerea formulată de către petentă a fost respinsă, cu referire la dispozițiile art. 453 C.proc.civ., potrivit căruia „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, prima instanța a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Impotriva sentintei pronuntata de prima instanta, petenta S.C P. S. S.A, a declarat apel, solicitand se dispune: admiterea apelului, modificarea în tot a Sentinței civile nr. 940/05.12.2014 în sensul: admiterii plângerii contravenționale și, pe cale de consecință, anularea Procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 28.02.2013t ca fiind nelegal și netemeinic, exonerarea societății de la plata amenzii contravenționale in cuantum de 5,000 lei.

In sustinerea apelului au fost invocate urmatoarele considerente:

In fapt, prin Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/28.02.2013 întocmit de către I. A., societatea petentă a fost sancționată cu amenda contravenționala in cuantum de 35.000 lei motivat de faptul ca societatea încălcat prevederile art. 76 alin. 1 lit. a din HG nr. 870/2009r pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de nome. respectiv că societatea noastră se face vinovată de săvârșirea faptei de organizare a jocurilor de noroc fără a declara la locația din Mun. S., aparatele de joc tip slot machine, respectiv pentru faptul că societatea petentă nu deține registrul unic de control la sediul punctului de lucru.

Împotriva acestui proces verbal societatea petentă a formulat plângere contravenționala, solicitând instanței in principal sa constate nulitatea procesului verbal contestat, si in subsidiar sa anuleze procesul verbal ca fiind netemeinic si nelegal.

Prin Sentința civila nr. 940/05.12.2014 pronunțata de Judecătoria S. s-a respins plângerea contravenționala formulata de societate, retinandu-se in esența următoarele:

- procesul verbal respecta condițiile de forma impuse de OG nr. 2/2001

- persoana care a intocmit procesul verbal contestat avea calitate de agent constatator

- este individualizata sancțiunea pentru fiecare fapta contravenționala reținuta in sarcina societății

Sentința apelată este nelegală pentru ca nu tine cont de starea de fapt reala si se sprijină pe o interpretare eronata a legii.

Prima instanța nu a reținut motive de nulitate absoluta ale procesului verbal atacat, reținând ca starea de fapt a fost descrisa clar si amănunțit si a mai reținut ca petenta nu a indicat in mod concret care a fost vătămarea ce i-ar fi fost cauzată prin încălcarea de către intimat a prevederilor art. 16 din OG 2/2001.

Cu privire la aspectele de nelegalitate ale procesului verbal atacat, înțelege să învedereze faptul că agentul constatator nu a respectat dispozițiile legale incidente în materie cu privire la procedura constatării și sancționării contravenției, astfel încât procesul-verbal atacat a fost întocmit cu încălcarea condițiilor de fond și de formă impuse de normele legale în vigoare.

In ceea ce privește nelegalitatea Procesului-verbal de control atacat ca urmare a nerespectării condițiilor de formă cerute de lege pentru valabilitatea acestuia, înțelege să facă următoarele precizări:

1. Persoana care a intocmit procesul verbal si nici instituția din care făcea parte aceasta persoana, nu avea si nici nu putea sa aiba calitatea de agent constatator.

Pârâta - prin agenții săi constatatori - a aplicat societății o amendă contravențională în cuantum de 35.000 lei motivând că societatea ar fi încălcat prevederile HG nr. 870/2009.

Potrivit prevederilor art. 77 din HG nr. 870/2009 singura instituție abilitată să controleze activitatea de jocuri de noroc este Oficiul Național pentru Jocuri de N., astfel:

„(1)Organele cu atribuții de control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de N. au drept de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale, de control asupra tuturor aspectelor legate de modul de desfășurare a activității privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanța de urgență sau prin prezenta hotărâre."

In mod greșit a reținut prima instanța ca si agenții din cadrul I. A. ar avea calitatea de a aplica sancțiuni in temeiul prevederilor HG nr. 870/2009, dar in speța pentru fapta contravenționala reținuta in sarcina petentei.

Asa cum se poate observa din textul legal, respectiv art.77 din HG nr. 870/2009, singura instituție abilitata sa aplice sancțiunea este Oficiul Național pentru Jocuri de N..

Prima instanța retine ca prevederile art. 77 alin. 1 din HG nr. 870/2009 prevede posibilitatea si pentru agenții care fac parte din MAI-I. A. in speța sa aplice sancțiuni contravenționale pentru faptele cum sunt cele reținute in sarcina societății.

Insa asa dupa cum se poate observa, prevederile alin. 1 a art. 77 din HG nr. 870/2009 menționează posibilitatea pentru persoanele incadrate in MAI "de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale, de control asupra evidentei financiar-contabile, modului de funcționare a jocurilor de noroc, de admitere a jucătorilor in incintă, precum și asupra altor aspecte legate de modul de desfășurare a activității privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanța de urgență sau prin prezenta hotărâre".

Nu intâmplător textul legal la alin. 2 menționează "Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor are drept de control conform competențelor atribuite prin legislația specifică în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului".

Având in vedere cele mai sus arătate si tinand seama ca instituția parata nu a depus la dosar vreo imputernicire speciala care sa ii permită sa aplice sancțiuni precum cea reținuta in sarcina petentei apreciază ca in mod greșit a trecut prima instanța peste aceasta excepție invocata de societatea petentă.

Așa fiind, având în vedere că pârâta a aplicat societății petente amendă contravențională deși nu avea calitatea de agent constatator, apreciază procesul verbal de contravenție ca fiind lovit de nulitate absolută.

2. In mod greșit a trecut prima instanța si peste celelalte motive de nulitate absoluta a procesului verbal contestat, in sensul existentei unor lipsuri in cuprinsul procesului verbal contestat, lipsuri care atrag incidența prevederilor art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001 in sensul intervenirii nulității absolute a procesului verbal.

Așa cum se poate constata din cuprinsul Procesului-verbal de control atacat, agentul constatator nu a realizat o descriere corespunzătoare a stării de fapt contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei.

In primul rand, înțelege să învedereze faptul că agentul constatator nu a indicat în mod corect și concret toate împrejurările de fapt și nu a precizat toate aspectele în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale.

Practic, organul constatator nu a indicat in cuprinsul actului de control toate imprejurările de fapt, respectiv toate aspectele necesare in vederea aprecierii faptei constatate, limitandu-se doar la a preciza, in mod lapidar faptul ca anumite obligații instituite in sarcina petentei nu au fost indeplinite de către aceasta, însă agentul constatator nu a făcut nicio mențiune în privința gradului de pericol al faptei în baza căruia să fie determinat cadrul legal în care faptele reținute să fie susceptibile de sancționare.

Practica judiciară a statuat faptul că, in situațiile în care agentul constatator se rezumă la a reproduce in procesul-verbal textul articolului din actul normativ care prevede contravenția, fără a descrie fapta concretă, împrejurările producerii, modul și mijloacele folosite pentru săvârșirea ei precum și alte date din care să se deducă situația concretă, vinovăția și pericolul social al faptei, nu sunt respectate dispozițiile legale privitoare la inscrierea in procesul-verbal de contravenție a tuturor mențiunilor obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 O.G. nr. 2/2001, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal, ca fiind nelegal întocmit.

Așadar, prin neindicarea corectă a tuturor împrejurărilor necesare în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale, procesul-verbal atacat este susceptibil de a fi sancționat cu sancțiunea nulității.

Solicită a se observa ca nu este identificat textul legal încălcat de societatea, astfel încât să se impună sancționarea societății petente.

In mod greșit prima instanța retine ca este indicat, in sensul ca agentul constatator ar fi indicat in ordine cronologica textele legale aferente sancțiunilor dispuse.

Prima instanța nu se poate substitui agentului constatator si nu poate adaugă la mențiunile stipulate in acesta. de asemenea, prima instanța nu poate retine ce ar fi vrut sa zica agentul constatator.

Prima instanța are obligația analizării actului strict prin prima celor menționate in acesta si evidnet sa dea dovada de obiectivitate!!!

Agenții constatatori menționează în cuprinsul procesului verbal faptul că societatea a încălcat prevederile art. 76 alin. 1 lit. a din HG nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, fără a indica în mod clar care sunt în mod expres dispozițiile din cuprinsul prevederilor acestui text legal care nu au fost respectate de către societatea.

De asemenea în momentul indicării textului legal care prevede sancțiunea care se aplică în momentul săvârșirii contravenției reținute în sarcina societății agentul constatator indică prevederile art. 76 alin. 2 lit. a din același act normativ.

Potrivit acestor prevederi legale: „Art. 76

- (l)Constituie contravenții la regimul exploatării jocurilor de noroc următoarele fapte: nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (10) și (11), art. 7 alin. (l)-(3), art. 8, art. 9 alin. (2), art. 12 alin. (1) și (2), art. ÎS alin. (4)-(6), art. 21 alin. (6), art. 23 alin. (l)-(3) și (7), art. 24, art. 30 alin. (2), art. 31-33, 35, 38, 4412, 441S, 4416, 50, art. 62-65, 69, art. 733 lit. a)-p), r), t)-z), art. 735 alin. (1) și (3), art. 736, art. 737-art. 73 art. 73!0 alin. (2)-(4), art. 73", art. 7312, art. 73u alin. (3)-(6), art. 73N, 73L 7317, ale art. 74 alin. (1) lit. b)-h),j), k), alin. (2) lit. b) și alin. (5);".

De asemenea, sancțiunea contravențională în cuantum de 25.000 lei a fost aplicată în temeiul prevederilor art. 76 alin. 2 lit. a din același act normativ, potrivit cărora;

„(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă, după cum urmează: între 25.000-50.000 lei, faptele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și g);"

După cum se poate observa nici acest text legal nu face nicio referire la care este fapta care se consideră că a fost săvârșită de societatea astfel încât să se aplice sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 25.000 lei.

Textul legal indicat în face trimitere la mai multe fapte prevăzute de actul normativ HG nr. 870/2009, tară a indica expres textul legal unde este menționată fapta reținută în sarcina societății.

In ceea ce privește cea de a doua sancțiune contravențională aplicată societății noastre în cuantum de 2.000 lei, aceasta a fost aplicată în temeiul prevederilor art. 261 din OUG nr. 77/2009r privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, pentru încălcarea acelorași prevederi legale.

Potrivit dispozițiilor art. 261 din OUG nr. 77/2009r: „Art. 26/1

Nerespectarea prevederilor art.13 alin. (4), (5), (6) sau (7) constituie contravenție și se pedepsește cu amendă de la 200 lei la 500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice " După cum se poate observa nici de această dată agentul constatator nu menționează care dintre aliniatele art. 13 din OUG nr. 77/2009r au fost încălcate de societate.

Potrivit prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001 procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu „indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția".

Or, așa cum se poate observa procesul verbal de contravenție contestat nu cuprinde indicarea textelor legale arătate mai sus, ci cuprinde trimiteri la prevederi care se referă la mai multe fapte incriminate de textele legale în vigoare, fără a arăta în concret care este textul legal încălcat.

Având în vedere cele mai sus menționate, apreciază că procesul verbal este lovit de nulitate, sens în care solicită anularea acestuia și exonerarea societății petente de la plata amenzii contravenționale.

Agentul constatator a reținut în sarcina societății 2 fapte contravenționale pentru care au fost aplicate 2 sancțiuni, respectiv amenda în cuantum de 10.000 lei și amenda în cuantum de 25.000 lei fără a identifica care amendă se aplică cărei fapte.

Agentul constatator a considerat că societatea se face vinovată de săvârșirea faptei de organizare a jocurilor de noroc fără a declara la locația din Mun. S., aparatele de joc tip slot machine, respectiv pentru faptul că societatea nu deține registrul unic de control la sediul punctului de lucru.

În momentul aplicării sancțiunii agentul constatator a aplicat două sancțiuni, fară a arăta care sancțiune se aplică fiecărei fapte.

Așa fiind, apreciază că agentul constatator a întocmit un proces verbal care se impune a fi anulat, societatea fiind în imposibilitate de a-și formula apărările.

Incorecta aplicare a sancțiunii contravenționale a amenzii pentru faptele contravenționale reținute in actul de control, rezidă in neindicarea in concreto a faptelor și împrejurărilor de fapt de natură circumstanțială, obligatorii a fi reținute in vederea aplicării amenzii contravenționale ..

Neregularitatea statuării in concreto a aspectelor circumstanțiale care ar fi putut constitui fundamentul aplicării sancțiunii contravenționale principale a amenzii și a celei complementare, este o consecință directă a neindicării corecte de către organul de control a tuturor împrejurărilor necesare în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale.

Practic, aplicarea unei sancțiuni contravenționale presupune o corectă analiză a stării de fapt, apreciate a avea o natură contravențională. Ceea ce implică și o atentă analiză a circumstanțelor de natură a atenua sau după caz a agrava răspunderea contravențională.

Atunci când agentul constatator realizează individualizarea sancțiunii contravenționale prin stabilirea in concreto a cuantumului amenzii aplicabile, acesta are obligația de a indica toate aspectele avute in vedere la individualizarea sancțiunii, cu mențiunea că aceste aspecte de fapt au determinat agravarea sau după caz, atenuarea răspunderii contravenționale.

Or, in speță, agentul constatator nu a specificat imprejurările de fapt care au determinat aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, în cuantumul stabilit prin actul de control. Pe cale de consecință, ateste nelegalități care viciază actul de control se impune a fi cenzurată de către instanță prin anularea actului de control atacat.

Având în vedere că agenții constatatori au întocmit în acest mod procesul verbal de constatare a contravenției, i-au creat un real prejudiciu, prejudiciu care nu poate fi înlăturat în nici un mod, deoarece întocmindu-se în acest mod, reprezentantul societății nu a avut posibilitatea de a fi prezent la efectuarea controlului și de a formula obiecțiuni în cunoștință de cauză.

Pentru aceste motive apreciază ca procesul verbal este lovit de nulitate absoluta si se impune astfel a se anula de instanța de judecata.

In ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat apreciază ca in mod greșit prima instanța a reținut ca procesul verbal este temeinic si ca se impunea a fi sancționată societatea.

In ceea ce privește prima faptă contravențională, respectiv aceea că societatea ar deține un Registru Unic de Control la punctul de lucru al societății din loc. S., apreciază că în mod greșit s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale.

Practic, agentul constatator a amendat societatea fără a deține cunoștințe cu privire la registrul unic de control. Așa cum a arătat și agentul constatator, reprezentantul societății nu era de față. Mai mult, societatea nu are niciun angajat la punctul de lucru al societății din loc. S..

Așa fiind, cât timp la data controlului nu era de față nicio persoană din partea societății, nu înțelege de unde a dedus agentul constatator că societatea nu deține Registru Unic de Control.

In ceea ce privește cea de a doua faptă contravențională reținută în sarcina societății, apreciază că în mod greșit a fost sancționată societatea cât timp societatea și-a declarat punctul de lucru încă din data de 12.02.2014, adică anterior controlului.

Mai mult, arata faptul că în mod greșit a fost sancționată societatea, cât timp aparatele de jos tip slot machine erau amplasate în locația unei alte societăți, respectiv a societății ., care supraveghează activitatea jocurilor de noroc și se ocupă de organizarea acesteia.

Așa cum am arătat societatea nu are niciun angajat la punctul de lucru unde sunt amplasate jocurile de noroc, deoarece societatea proprietara spațiului respectiv, este cea care se ocupă de întocmirea registrului zilnic de încasări și plăți, de eliberarea biletelor de joc, etc.

Pentru aceste motive, apreciază că se impune a se admite plângerea contravențională și a constata netemeinicia procesului verbal de contravenție.

In ceea ce privește petitul subsidiar privitor la inlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul pentru fapta reținută in actul de control facem următoarele precizări:

Potrivit dispozițiilor cuprinse in art. 7 din OG nr. 2/2001, care constituie dreptul comun incident in materia constatării si sancționării faptelor care se inscriu in sfera ilicitului contravențional, avertismentul este o sancțiune care se aplica pentru o contravenție de mica importanta, atunci cand se apreciază ca autorul faptei nu o va mai repeta, fiind aplicabila chiar si atunci cand actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede expres aceasta sancțiune.

Desi avertismentul se deosebește de sancțiunile pecuniare si cele privative de liberatate, prin ateea ca acționează exclusiv asupra conștiinței celui vinovat de săvârșirea faptei ilicite, el nu aparține sferei răspunderii morale, ci are si o natura juridica, atat pentru faptul ca este prevăzut de lege si pentru aceea ca poate constitui un antecedent in cazul in care persoana in cauza va savarsi o noua fapta ilicita.

Practic, avertismentul, ca natura intrinseca, este o sancțiune cu caracter moral (spre deosebire de amenda, care este o sancțiune pecuniara) si intervine in cazurile in care fapta este de o mica importanta, respectiv de o gravitate redusa, iar agentul constatator, respectiv instanța, apreciază faptul ca acela care a săvârșit o astfel de fapta nu o va mai repeta, chiar fara aplicarea unei amenzi.

Desi practica releva faptul ca agenții constatatori manifesta o oarecare „prudenta" in aplicarea acestei masuri sancționatorii, preferând sa aplice sancțiuni de natura pecuniara, care aduc si venituri la bugetul consolidat al statului, se impune totuși a fi precizat faptul ca aplicarea sancțiunii contravenționale principale a avertismentului presupune in primul rand o corecta determinare a gradului de pericol social al presupusei fapte.

în legătură cu acest aspect, o atenție deosebita se impune a fi acordata relației de la obiectiv la subiectiv, aceeași fapta, in materialitatea ei, poate avea repercusiuni grave sau mai puțin grave pentru societate si in funcție de persoana contravenientului, de unde si cuantumul diferit al amenzii sau posibilitatea ieșirii din sfera amenzii, prin aplicarea numai a avertismentului.

În speța, instanța trebuie sa acorde atenție deosebita modului de determinare a gradului de pericol social al faptei, luând in considerare criteriile avute in vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptei. Practic, aplicarea sancțiunii contravenționale de către organul de control se impune a fi realizata cu respectarea indeaproape a prev. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privitoare la regimul juridic al contravențiilor care prevăd în mod expres că „Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal"

. de pericol social este o chestiune lăsata la aprecierea agentului constatator, respectiv a instanței de judecata, insa, pentru evitarea arbitrariului, cat si teoria si doctrina de drept contravențional au statuat o . criterii menite a limita aceasta larga posibilitate de apreciere a organelor de control, respectiv instanța, printre acestea regasindu-se: persoana autorului, comportarea anterioara a contravenientului, in sensul „lipsei de antecedența contravenționala", „imprej urări le săvârșirii contravenției, regretul manifestat de contravenient", etc.

Practic, la aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârșite, instanța trebuie sa aiba in vedere criteriile statuate de doctrina de drept contravențional, respectiv cele privind circumstanțele personale ale contravenientului - persoana acestuia, comportarea sa anterioara, concretizata in lipsa unui „conflict „anterior cu legea contravenționala, precum si circumstanțele reale ale faptei săvârșite.

Astfel, sancțiunea juridica, in particular cea contravenționala, nu reprezintă un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile de contravenție sa se aplice sancțiunea amenzii.

Concluzionând, in etapa individualizării sancțiunii aplicabile subscrisei instanța trebuie sa aiba in vedere - aceasta in condițiile in care agentul constatator a nesocotit cu desăvârșire acest aspect -faptul ca petenta nu a mai avut abateri de natura a angaja răspunderea sa contravenționala. Lipsa de "antecedență", ca si circumstanța personala, impune astfel aplicarea unei sancțiuni contravenționale mai ușoare, respectiv avertismentul.

Pentru toate aceste considerente, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța in urma deliberării să se dispuna admiterea apelului in sensul precizat prin prezentul script.

Își fundamentează susținerile pe dispozițiile cuprinse în textele legale invocate în cuprinsul prezentei plângeri.

În probațiune, depune copie a sentinței atacate. De asemenea, își rezerva dreptul de a solicita încuviințarea și administrarea acelor mijloace de probă (inclusiv proba cu martori), pe care le va considera utile, pertinente și concludente în dovedirea celor invocate.

Inspectoratul de Poliție al Județului A., a formulat întâmpinare, solicitând a se dispune respingerea apelului formulat, a se menține ca temeinică și legală sentința civilă nr.940/2014 pronunțată de Judecătoria S.

Apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar motivele de apel invocate sunt neîntemeiate din următoarele considerente:

Sub aspectul legalității, procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art.16 și art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Sub aspectul temeiniciei, invederează că agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 28.02.2014 de către agent constatator Kromek M., din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A. - Poliția Municipiului S., apelantul a fost sancționat cu amenda în cuantum de 25.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 74, alin 1, lit. f din HG 870/2009 și cu amenda în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea art. 74, alin.- 1, lit. m din același act normativ.

Potrivit art. 74, alin 1, lit. f din HG 870/2009, Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, următoarele obligații: f) să nu practice jocuri de noroc cu mese de joc sau cu mașini autorizate în altă locație decât cea aprobată sau comunicată comitetului, după caz"„ fapta fiind sancționată de art. 76, alin. 2, lit. a raportat la art. 76, alin. 1, lit. a din același act normativ.

Totodată, potrivit art. 74, alin. 1, lit. m din același act normativ Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, următoarele obligații:m) să țină un registru unic de control, numerotat, șnuruit și ștampilat conform prevederilor legale în vigoare;, fapta fiind sancționată de art. 76, alin. 2, lit. b raportat la art. 76, alin.l, lit. e din același act normativ.

In fapt la data de 28.02.2013, lucrători din cadrul Poliției Municipiului S.-C. de Investigare a Fraudelor au efectuat un control la punctul de lucru al . Târgu M. din mun S., ., . această ocazie constatându-se că apelanta nu deține la acest punct de lucru Registul Unic de Control și, de asemenea, că practică jocuri de noroc cu mașini autorizat în altă locație decât cea aprobată.

Astfel, cu ocazia controlului au fost identificate aparatele de jocuri mecanice tip slot-machine cu seriile HF-0071, HF-0038 și HF-0039, pentru care nu s-au prezentat documente care să ateste declararea la Ministerul Finanțelor Publice a locației d(f exploatare a acestora.

Mai mult, din datele oficiale existente pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, aparatul cu .-0071 avea ca loc de exploatare . M., nr. 22 din jud. M., iar aparatele cu seriile HF-0038 și HF-0039 în localitatea Reghin, ..

Cu privire la aspectele de nelegalitate al sentinței apelate, apreciază că acestea sunt neîntemeiate din următoarele considerente:

• Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, art. 77 alin. 1 din HG 870/2009 în vigoare la data săvârșirii contravențiilor, prevedea că au drept de constatare a contravențiilor și organele abilitate din cadrul Ministerului Administrație si Internelor - IGPR.

• Agentul constatator a efectuat o corectă descriere a faptelor săvârșite și o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate, consemnându-se în procesul-verbal de contravenție că faptele sunt prevăzute de art. 74, alin. 1 lit. f.și art. 74,. A.. 1, lit. m din HG 870/2009, acestea fiind sancționate de art. 76, alin. 1, lit. e și art. 76, alin. 1, lit. a din același act normativ.

Referitor la netemeinicia procesului-verbal de contravenție, învederează instanței de apel faptul că nici prin cererea de apel, societatea sancționată nu a invocat și dovedit faptul că deține Registrul Unic de Control pentru sediul secundar din S., limitându-se a menționa că societatea nu are niciun angajat la punctul de lucru al societății din loc. S..

Procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloace de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

In drept, invocă dispozițiile art. 456 și următoarele din C. Pr. Civ., OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legea 136/1995, OUG 195/2002

Examinand sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel invocate, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Referitor la invocatele vicii de nelegalitate a procesului verbal de contraventie:

Prin procesul verbal . nr._/28.02.2013 întocmit de I. A. s-a constatat că, în data de 28.02.2013, ora 12:00, la punctul de lucru al petentei din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scaraB, . asemenea, organizatorul jocurilor de noroc, nu tine la punctul de lucru, Registrul Unic de control.

S-a reținut că petenta a săvârșit contravențiile prevăzute de art.74 alin. 1 lit.f și lit.m din HG 870/2009, fiind sancționata cu amendă în cuantum de 25.000 lei pentru contravenția prevăzută de art.74 alin 1 lit.f și cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 74 alin 1 lit.m.

Procesul verbal contesat, a fost încheiat cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, procesul verbal cuprinde mențiunile referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentei, descrierea faptelor reținute în sarcina acesteia din urmă, data săvârșirii lor și semnătura agentului constatator.

Cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, se reține că orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor-verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora. Pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă invocat si constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.

In acest context, instanța de control judiciar retine ca starea de fapt descrisa de agentul intimatei este completa si permite încadrarea juridica a faptelor reținute in sarcina apelantei, in conținutul constitutiv al contravențiilor prevăzute de: art. 74 alin.1 litera f, respectiv art. 74 alin.1 litera m, ambele din HG nr. 870/2009, sanctionate de art. 76 alin.1 litera a coroborat cu art. 76 alin.2 litera a- contraventia al carei continut constitutiv este reglementat de art. 74 alin.1 litera f, respectiv sanctionata de art. 76 alin.1 litera e coroborat cu art.76 alin.2 litera b din Hg nr. 870/2009- contraventia al carei continut constitutiv este reglementat de art. 74 alin.1 litera m din acelasi act normativ;

Sunt lipsite de temei sustinerile apelantei, in conformitate cu care, persoana care a intocmit procesul verbal si nici instituția din care făcea parte aceasta persoana, nu avea si nici nu putea sa aiba calitatea de agent constatator, intrucat, potrivit art. 77 din HG nr. 870/2009, singura instituție abilitata sa aplice sancțiunea este Oficiul Național pentru Jocuri de N..

Dimpotriva, potrivit art. 77 allin.1 din HG nr. 870/2009, forma in vigoare la data constatarii faptelor si intocmirii procesului verbal de contraventie contestat, organele abilitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si organele sale subordonate si ale Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane si organele sale subordonate, au drept de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale, de control asupra evidentei financiar-contabile, modului de funcționare a jocurilor de noroc, de admitere a jucătorilor in incintă, precum și asupra altor aspecte legate de modul de desfășurare a activității privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanța de urgență sau prin prezenta hotărâre".

Asa fiind, rezulta ca agentii de politie din cadrul I. A., ca de altfel si cei apartinand Posturilor de Politie si Politiilor Municipiilor si Oraselor din raza judetului A., ca organe subordonate ale Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane, sunt abilitati sa constate si sa sanctioneze contraventiile reglementate de HG nr. 870/2009.

Insasi topografia alin.2 al HG nr. 870/2009, in conformitate cu care, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor are drept de control conform competențelor atribuite prin legislația specifică în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, releva atributiile si competentele speciale ale Oficiului…., in materia prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, fara ca aceasta sa insemne inlaturarea competentelor MAI-IGPR si a organelor subordonate in materia constatarii contravențiilor și aplicarii sancțiunilor contravenționale, de control asupra evidentei financiar-contabile, modului de funcționare a jocurilor de noroc, de admitere a jucătorilor in incintă, precum și asupra altor aspecte legate de modul de desfășurare a activității privind jocurile de noroc, stabilite prin ordonanța de urgență sau prin prezenta hotărâre.

Desigur ca daca se contureaza si aspecte ce tin de spălarea banilor și finanțărea terorismului, devine operanta si competenta Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Contrar sustinerilor apelantei, instanta de control judiciar retine ca, agentul constatator a realizat o descriere corespunzătoare a stării de fapt contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei.

Sustinerile apelantei, in conformitate cu care, agentul constatator nu a făcut nicio mențiune în privința gradului de pericol al faptei în baza căruia să fie determinat cadrul legal în care faptele reținute să fie susceptibile de sancționare, sunt formale, cata vreme, nici macar ea insasi, nu a indicat ce anume circumstante concrete, care tin exclusiv de situatia spetei, puteau fi cunoscute de agentul intimatei si inserate in procesul verbal de constatare a contraventiei, cu ocazia intocmirii lui.

In plus, prin plangerea formulata impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, petenta a avut posibilitatea sa indice acele circumstante de fapt si de drept, de natura a contribui la justa individualizare a sanctiunilor aplicate, astfel ca, chiar admitand asemenea omisiuni ale agentului intimatei, cata vreme, lipsa mențiunilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea si sediul petentei, fapta/faptele savarsite, data săvârșirii lor și semnătura agentului constatator, sunt de natura a atrage nulitatea procesului verbal, detaliile ce tin de elementele de circumstantiere a faptei in vederea justei individualizari a sanctiunii, ar putea să determine doar o nulitate relativă a procesului verbal. Or, pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă invocat si constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, ceea ce in cauza este exclus, cata vreme, astfel cum s-a retinut in cele ce preced, prin plangerea formulata impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, petenta a avut posibilitatea sa indice acele circumstante de fapt si de drept, de natura a contribui la justa individualizare a sanctiunilor aplicate,

Lipsite de suport sunt si sustinerile apelantei in conformitate cu care, agentul intimatei s-ar fi rezumat la a reproduce in procesul-verbal textul articolului din actul normativ care prevede contravenția.

In ceea ce priveste corelarea starii de fapt retinute, cu temeiurile de drept incidente si stabilirea in concret a sanctiunilor aplicate aferente fiecarei fapte, raspunzand grupat acestor critici ale apelantei, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Prin procesul verbal . nr._/28.02.2013 întocmit de I. A. s-a constatat că, în data de 28.02.2013, ora 12:00, la punctul de lucru al petentei din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scara B, . asemenea, organizatorul jocurilor de noroc, nu tine la punctul de lucru, Registrul Unic de control.

Petenta apelanta a sustinut in esenta ca, atunci cand a corelat starea de fapte retinuta in procesul verbal contestat, cu textele de lege indicate pe plan sanctionator si cu sanctiunile aplicate, stabilind o ordine logica si fireasca-ce rezulta din insusi actul contestat, a sanctiunilor aplicate raportat la contraventiile retinute, prima instanta s-ar fi substituit agentului intimatei, nedand dovada de obiectivitate.

A primi aceste sustineri, inseamna a nega rolul instantei investite cu analiza si temeinicia procesului verbal de contraventie.

Se pare ca apelanta tinde sa ingnore faptul ca, tocmai acesta este rolul instantelor in solutionarea plangerilor impotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor, anume, verificarea corectei aplicari legii, la situatia de fapt constatata de agentul intimatei, atat sub aspectul corectei incadrari in drept a faptei retinute, cat si sub aspectul corectei aplicari a sanctiunii contraventionale.

Insa, important este ca starea de fapt sa fie corect si complet descrisa, intrucat, o stare de fapt sa fie corect si complet descrisa, permite o corecta incadrare in drept a acesteia. De remarcat ca, art. 17 din Og nr. 2/2001, sanctioneaza cu nulitatea absoluta, lipsa mentiunilor privind fapta savarsita, nicidecum lipsa incadrarii sale in drept, ceea ce inseamna ca, insasi instantele pot atribui corecta incadrare in drept, unei stari de fapt corect si complet retinute, chiar daca, prin ipoteza, procesul verbal de contraventie, ar fi deficitar sub acest din urma aspect, al incadrarii in drept. Desigur, dupa atribuirea unei corecte incadrari in drept a starii de fapt retinute, instanta este tinuta sa verifice daca sanctiunea aplicata este cea prevazuta de textul de lege aplicabil si respecta limitele legale speciale aferente, in ceea ce priveste sanctiunea, instantele neputand interveni decat sub aspectul reindividualizarii ei, sub aspectul pericolului social concret.

In speta insa, o logica juridica simpla, permite concluzia ca, starii de fapt complet descrise, agentul intimatei i-a atribuit o corecta incadrare in drept, atat sub aspectul contraventiilor retinute cat si sub aspectul sanctiunilor aplicare. A corela logic datele dintr-un proces verbal de contraventie, este o operatiune juridica fireasca, de natura a inlatura orice pretinse vatamari ce i-ar putea fi cauzate petentei prin dificultatea acesteia, de a intelege starea de fapt si de drept retinuta prin actul contestat.

Astfel, prima fapta retinuta in sarcina petentei apelante este aceea ca, la punctul de lucru al petentei din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scara B, .>

In mod logic si extrem de firesc, completand rubrica destinata incadrarii in drept a faptelor retinute in sarcina petentei, agentul intimatei mentioneaza prima data, fapta prevazuta de art. 74 alin.1 litera f din HG nr. 870/2009, text de lege in conformitate cu care, organizatorii de jocuri de noroc, au, in functie de specificul activitatii de jocuri de noroc desfasurate, obligatia de a (…), nu practica jocuri de noroc cu mese de joc sau cu masini autorizate in alta locatie decat cea aprobata sau comunicata comisei, dupa caz- iata deci, corelarea juridica dintre prima fapta retinuta in sarcina petentei si incadrarea in drept a acesteia, adica textul de lege care reglementeaza continutul constitutiv al contraventiei derivand din nerespectarea acestei obligatii negative, de rezultat, de a nu face.

Mai departe, completand rubrica aferenta textelor sanctionatoare din procesul verbal contestat, agentul intimatei, mentioneaza . carei logica, fireasca fiind, nu poate fi explicata mai mult decat a facut-o si prima instanta, art. 76 alin.1 litera a si art. 76 alin.2 litera a din HG nr. 870/2009. Nimic mai corect, cata vreme, in chiar actul normativ antementionat, art. 76 alin.1 litera a si art. 76 alin.2 litera a, sunt inserate in Capitolul IV, intitulat Sanctiuni- aspect de care se putea convinge si apelanta, prin simpla lecturare a acestuia.

Astfel, potrivit art. 76 alin.1 lit.a din Hg nr. 870/2009, constituie contraventii la regimul exploatarii jocurilor de noroc, nerespectarea prevederilor art. 74 alin.1 lit.b-h - deci si a prevederilor art. 74 alin.1 litera f din acelasi act normativ.

Apoi, potrivit art. 76 alin.2 lit.a din Hg nr. 870/2009, contraventiile prevazute la alin.1, se sanctioneaza cu amenda intre 25.000 –50.000 lei, pentru faptele prevazute la alin.1 lit.a.

Or, tocmai minimul legal de 25.000 lei, l-a aplicat agentul intimatei, pentru prima fapta retinuta in sarcina petentei apelante, constand in contraventia prevazuta de art. 76 alin.1 litera a raportat la art. 74 alin.1 litera f din Hg nr. 870/2009.

A doua fapta retinuta in sarcina petentei apelante este aceea ca, organizatorul jocurilor de noroc, nu tine la punctul de lucru, Registrul Unic de control.

In acelasi mod logic si extrem de firesc, completand rubrica destinata incadrarii in drept a faptelor retinute in sarcina petentei, agentul intimatei mentioneaza a doua, fapta prevazuta de art. 74 alin.1 litera m din HG nr. 870/2009, text de lege in conformitate cu care, organizatorii de jocuri de noroc, au, in functie de specificul activitatii de jocuri de noroc desfasurate, obligatia de a (…), tine un registru unic de control, numerotat, snuruit si stampilat, conform prevederilor legale in vigoare- iata deci, corelarea juridica dintre a doua fapta retinuta in sarcina petentei si incadrarea in drept a acesteia, adica textul de lege care reglementeaza continutul constitutiv al contraventiei derivand din nerespectarea acestei obligatii pozitive, de rezultat, de a face.

In continuare, completand rubrica aferenta textelor sanctionatoare din procesul verbal contestat, agentul intimatei, mentioneaza . carei logica, fireasca fiind, din nou nu poate fi explicata mai mult decat a facut-o si prima instanta, art. 76 alin.1 litera e si art. 76 alin.2 litera b din HG nr. 870/2009. Nimic mai corect, cata vreme, in chiar actul normativ antementionat, art. 76 alin.1 litera e si art. 76 alin.2 litera b, sunt inserate in Capitolul IV, intitulat Sanctiuni- aspect de care se putea convinge si apelanta, prin simpla lecturare a acestuia.

Astfel, potrivit art. 76 alin.1 lit.e din Hg nr. 870/2009, constituie contraventii la regimul exploatarii jocurilor de noroc, nerespectarea prevederilor art. 74 alin.1 lit. m.

Apoi, potrivit art. 76 alin.2 lit.b din Hg nr. 870/2009, contraventiile prevazute la alin.1, se sanctioneaza cu amenda intre 10.000-25.000 lei, pentru faptele prevazute la alin.1 lit.d si e.

Or, tocmai minimul legal de 10.000 lei, l-a aplicat agentul intimatei, pentru a doua fapta retinuta in sarcina petentei apelante, constand in contraventia prevazuta de art. 76 alin.1 litera e raportat la art. 74 alin.1 litera m din Hg nr. 870/2009.

Instanta de control judiciar retine ca in cele ce preced au mai fost analizate- astfel ca nu le va mai relua, invocatele vicii de nelegalitate a procesului verbal de contraventie, derivand din aceea ca, agentul constatator nu ar fi realizat individualizarea sancțiunii contravenționale prin stabilirea in concreto a cuantumului amenzii aplicabile, el avand in opinia apelantei –eronata de altfel - obligația de a indica toate aspectele avute in vedere la individualizarea sancțiunii, cu mențiunea că aceste aspecte de fapt au determinat agravarea sau după caz, atenuarea răspunderii contravenționale.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contraventie contestat, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Prima fapta retinuta in sarcina petentei apelante este aceea ca, la punctul de lucru al petentei din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scara B, .>

Potrivit art. 74 alin.1 litera f din HG nr. 870/2009, organizatorii de jocuri de noroc, au, in functie de specificul activitatii de jocuri de noroc desfasurate, obligatia de a (…), nu practica jocuri de noroc cu mese de joc sau cu masini autorizate, in alta locatie decat cea aprobata sau comunicata comisei, dupa caz.

Aceasta obligatie, fiind unda de rezultat, negativa, de a nu face, constatarea contrariului de catre agentii intimatului, anume a faptului ca, la punctul de lucru al petentei din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scara B, . suficienta pentru stabilirea existentei contraventiei sanctionate de art.76 alin.1 litera a din HG nr. 870/2009.

De remarcat ca, din economia prevederilor art.74 alin.1 litera f din HG nr. 870/2009, rezulta ca, legiuitorul a inteles sa impuna practic agentilor economici, obligatia de a declara aparatele de joc pe care le folosesc in fiecare din locatiile in care sunt autorizati sa functioneze; cu alte cuvinte, in speta, problema nu se pune ca petenta apelanta ar fi organizat jocuri de noroc, in alta locatie, sau la un alt punct de lucru, dintre cele in care era autorizata sa functioneze, ci, ca, aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, folosite la locatia –punctul de lucru din Municipiul S., ..82, scara B, . erau declarate ca fiind folosite la acea locatie.

Aceasta in condițiile in care, rațiunea păstrării unei evidente a aparatelor de joc folosite de organizatorii de jocuri de noroc, in fiecare din locațiile in care aceștia sunt autorizați sa funcționeze, consta in necesitatea asigurării administrării din punct de vedere fiscal, a organizatorilor de jocuri de noroc.

Asa fiind, instanta de control judiciar nu a primit criticile apelantei, in conformitate cu care, în mod greșit aceasta ar fi fost sancționată cât timp societatea și-a declarat punctul de lucru încă din data de 12.02.2014, adică anterior controlului. Este evident ca petenta apelanta nu a fost sanctionata pentru ca nu si-ar fi declarat punctul de lucru.

In mod corect a retinut prima instanta ca, potrivit Autorizației de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine pentru petentă (fila 33 dosar), aparatul cu . 0071, . RO2570M163286 valabilă până în 30.04.2013, a fost autorizat să funcționeze în Jud-M., ., nr.22, iar aparatele cu seriile HF 0038 (. RO2570M163281, valabilă până la 30.04.2013) și HF 0039 (. RO2570M163282, valabilă până la 30.04.2013), au fost autorizate pentru locația din Jud.M., loc.Reghin, ..4.

In acest context si in condițiile in care, controlul intimatei a fost efectuat la punctul de lucru din S., ..82, scara B, . si de Certificatul Constatator ORC depus la fila 51 a dosarului primei instante), unde au fost găsite aparatele HF 0071, HF 0038 și HF 0039, sunt lipsite de suport sustinerile petentei apelante, in conformitate cu care, aparatele de joc tip slot machine erau amplasate în locația unei alte societăți, respectiv a societății ., care supraveghează activitatea jocurilor de noroc și se ocupă de organizarea acesteia.

Astfel cum rezulta din Autorizația de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine pentru petentă (fila 33 dosar), petenta apelanta si nu ., a fost autorizata sa foloseasca jocurile de noroc de tip slot-machine, identificate cu seriile HF 0071, HF 0038 și HF 0039. Asadar, petenta apelanta, in calitate de beneficiara a Autorizației de exploatare a jocurilor de noroc antementionata, este tinuta la respectarea obligatiei de a (…), nu practica jocuri de noroc cu mese de joc sau cu masini autorizate, in alta locatie decat cea aprobata sau comunicata comisei, adica, in alta locatie decat: Jud-M., ., nr.22- pentru aparatul cu . 0071, respectiv Jud.M., loc.Reghin, ..4-pentru aparatele cu seriile HF 0038 și HF 0039.

Ca atare, petenta apelanta si nu ., este subiectul activ al contraventiei prevazute de art. 76 alin.1 litera a raportat la art. 74 lit. f din HG nr.870/2009, fiind lipsite de relevanta sustinerile acesteia, in conformitate cu care, ea, nu are niciun angajat la punctul de lucru unde sunt amplasate jocurile de noroc, deoarece societatea proprietara spațiului respectiv, este cea care se ocupă de întocmirea registrului zilnic de încasări și plăți, de eliberarea biletelor de joc, etc.

., nu este decat subiectul de drept, de la care, potrivit Contactului de Inchiriere nr. 86/10.01.2014, apelanta a inchiriat locatia aferenta punctului de lucru din S., ..82, scara B, ..52- dosarul primei instante), astfel ca este un tert, fata de obligatiile ce-i incumba petentei apelante, al carei obiect principal de activitate relevat de Certificatul Constatator ORC depus la fila 18 a dosarului primei instante, este activitati de jocuri de noroc si pariuri- CAEN 9200.

Consecvent cu cele ce preced, instanta de control judiciar retine si ca, petenta apelanta, in calitate de organizatoare dovedita a jocurilor de noroc la punctul de lucru din S., ..82, scara B, . folosirea aparatelor de tip slot-machine, identificate cu seriile HF 0071, HF 0038 și HF 0039, avea obligatia de a tine la punctul de lucru, Registrul Unic de control. Cata vreme, in fapt, petenta apelanta a folosit aparatele seriile HF 0071, HF 0038 și HF 0039, la punctul din S., ..82, scara B, . daca nu erau autorizate pentru acest punct, ea trebuia sa tina corespunzator si Registrul Unic de control.

Potrivit art. 74 alin.1 litera m din HG nr. 870/2009, organizatorii de jocuri de noroc, au, in functie de specificul activitatii de jocuri de noroc desfasurate, obligatia de a (…), tine un registru unic de control, numerotat, snuruit si stampilat, conform prevederilor legale in vigoare.

Aceasta obligație, fiind una pozitiva, de rezultat, de a face, petenta apelanta era tinuta la a dovedi indeplinirea ei, prin simpla prezentare a Registrului unic de control, numerotat, snuruit si stampilat, conform prevederilor legale in vigoare, fapt ce nu l-a dovedit, astfel ca, in mod corect a retinut prima instanta ca, petenta nu a făcut dovada că neprezentarea Registrului Unic de Control agentului constatator a fost o simplă eroare de organizare sau s-a datorat unei împrejurări excepționale și nici faptul că ar deține un astfel de registru pentru punctul de lucru antementionat.

In acest context, sunt lipsite de relevanta sustinerile apelantei in conformitate cu care, agentul constatator a amendat societatea fără a deține cunoștințe cu privire la registrul unic de control. Chiar daca reprezentantul societății nu era de față, in ipoteza in care acest Registru unic exista si ar fi fost numerotat, snuruit si stampilat, conform prevederilor legale in vigoare, nimic nu a impiedicat-o pe apelanta sa-l depuna in copie certificata, la dosarul primei instante, sau in apel, pentru a fi avut in vedere cu ocazia solutionarii plangerii impotriva Procesului verbal de contraventie-fapt ce nu s-a intamplat, astfel ca, in mod corect s-a retinut in sarcina acesteia, eludarea prevederilor art. 74 alin.1 litera m din HG nr. 870/2009, eludare care nu poate primi ca justificare, sustinerile apelantei in conformitate cu care, aceasta, nu are niciun angajat la punctul de lucru al societății din loc. S..

Referitor la individualizarea sanctiunilor contraventionale aplicate in speta, instanta de control judiciar retine urmatoarele:

Prima fapta retinuta in sarcina petentei apelante este aceea ca, la punctul de lucru din Municipiul S., sunt organizate jocuri de noroc cu castiguri, cu aparatele HF-0071, HF-0038, HF-0039, fara ca acestea sa fie declarate la locatia din Municipiul S., ..82, scara B, .>

Apoi, potrivit art. 76 alin.2 lit.a din Hg nr. 870/2009, contraventiile prevazute la alin.1, se sanctioneaza cu amenda intre 25.000 –50.000 lei, pentru faptele prevazute la alin.1 lit.a.

Astfel cum s-a retinut in cele ce preced, rațiunea păstrării unei evidente a aparatelor de joc folosite de organizatorii de jocuri de noroc, in fiecare din locațiile in care aceștia sunt autorizați sa funcționeze, consta in necesitatea asigurării administrării din punct de vedere fiscal, a organizatorilor de jocuri de noroc.

Rigoarea si exigentele care trebuie pastrate in desfasurarea activitatii lor de catre organizatorii de jocuri de noroc, rezida in insasi faptul ca, potrivit art.1 alin.1 din Oug nr. 77/2009, organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat și se desfășoară în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

De asemenea, potrivit art. 1 alin.3 din acelasi act normative, activitatea de autorizare a organizării și exploatării jocurilor de noroc se realizează de Ministerul Finanțelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, care se organizează și funcționează la nivelul acestui minister, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de normele metodologice de aplicare a acesteia, precum și de alte acte normative cu incidență în materie.

Raportat la cele ce preced, instanta de control judiciar retine ca nu exista niciun motiv care sa justifice in speta, inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate petentei apelante, pentru eludarea prevederilor art. 74 litera f din HG nr. 870/2009.

Dimpotriva, prin apararile formulate, petenta apelanta denota ca nu a inteles nici in prezent responsabilitatile ce-i revin in materia exercitarii activitatilor specifice organizarii jocurilor de noroc.

In contextul celor mnai sus expuse, instanta de control judiciar nu a gasit vreun argument sau circumstanta care sa justifice inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate petentei, pentru eludarea prevederilor art. 74 lit.f din HG nr. 870/2009, fara ca aceasta sa lipseasca de efect vointa legiuitorului in ceea ce priveste asigurarea premiselor necesare asigurării administrării din punct de vedere fiscal, a organizatorilor de jocuri de noroc, nici faptul ca petenta nu a mai avut abateri de natura a angaja răspunderea sa contravenționala, nici lipsa de "antecedență", ca si circumstanța personala, nejustificand aplicarea avertismentului pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 76 alin.1 litera a raportat la art. 74 alin.1 litera f din Hg nr. 870/2009. .

A doua fapta retinuta in sarcina petentei apelante este aceea ca, organizatorul jocurilor de noroc, nu tine la punctul de lucru, Registrul Unic de control-obligatie impusa de prevederile art. 74 alin.1 litera m din HG 870/2009.

Potrivit art. 76 alin.1 lit.e din Hg nr. 870/2009, constituie contraventii la regimul exploatarii jocurilor de noroc, nerespectarea prevederilor art. 74 alin.1 lit. m.

Potrivit art. 76 alin.2 lit.b din Hg nr. 870/2009, contraventiile prevazute la alin.1, se sanctioneaza cu amenda intre 10.000-25.000 lei, pentru faptele prevazute la alin.1 lit.d si e.

Pegentei apelante i-a fost aplicat minimul legal de 10.000 lei, pentru contraventia prevazuta de art. 76 alin.1 litera e raportat la art. 74 alin.1 litera m din Hg nr. 870/2009.

Potrivit art.2 alin.1 din Legea 252/2003, registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil, de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția muncii, inspecția muncii, protecția impotriva incendiilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege.

Retinand ca distinct de evidenta controalelor anetementionate, pe care trebuie sa o tina petenta apelanta, date privind aceleasi controale exista /respectiv trebuie sa existe si in evidentele institutiilor care au efectuat respectivele controale si au dispus cuvenitele masuri, instanta de control judiciar apreciaza ca nefiind atat de ridicat gradul de pericol social al acestei din urma contraventii retinute in sarcina petentei apelante, inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale retinute in sarcina acesteia, fiind de natura a asigura proportia impusa de art. 5 alin.5 din Og nr. 2/2001, cat si de netura a preveni savarsirea pe viitor a unor abateri similare de catre apelanta petenta.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse,

Va admite apelul declarat de apelanta petenta ., impotriva Sentinței Civile nr. 940/05.12.2014, a Judecătoriei S..

Va schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca:

Va admite in parte plangerea formulata de petenta ., impotriva Procesului Verbal de contraventie . nr._, incheiat de intimatul I. A. la data de 28.02.2013 si, in consecinta:

Va inlocui cu avertisment, sanctiunea amenzii contraventionale aplicate prin Procesul verbal contestat, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 74 alin.1 lit.m, coroborat cu art.76 alin.1 litera e din HG nr. 870/2009.

Va mentine in rest sentinta apelata.

In speta nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

In ceea ce priveste suma de 0,20 lei, solicitata apelantei sa o achite, urmare a faptului ca cererea de apel inregistrata la data de 12.02.2015, a fost depusa ., ceea ce a determinat xerocopierea acesteia pe cheltuiala instantei, pentru comunicarea acesteia cu intimatul, (fl.2, 7, 10), interpretand prevederile art. 149 alin.3 si 4, art. 150 din Codul de Procedura Civila, prin raportare la art. 9 lit.i din OUg nr. 80/2013, in spiritul lor,

Instanta de control judiciar retine ca, nu se mai impune efectuarea de noi cheltuieli si noi demersuri in vederea recuperarii acestei sume de la apelanta, intrucat, cuantumul sumei de recuperat -0,20 lei, este indiscutabil mai putin oneros decat cel a demersurilor de dare in debit a apelantei in vederea executarii ei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta petenta ., impotriva Sentinței Civile nr. 940/05.12.2014, a Judecătoriei S..

Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca:

Admite in parte plangerea formulata de petenta ., impotriva Procesului Verbal de contraventie . nr._, incheiat de intimatul I. A. la data de 28.02.2013 si, in consecinta:

Inlocuieste cu avertisment, sanctiunea amenzii contraventionale aplicate prin Procesul verbal contestat, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 74 alin.1 lit.m, coroborat cu art.76 alin.1 litera e din HG nr. 870/2009.

Mentine in rest sentinta apelata.

F. cheltuieli de judecata.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015

Președinte,

B. A. A.

Judecător,

M. P.

Grefier,

R. C.

Red. Tehnored ABA/4 ex/09.06.2015

Jud.Fond-M. R. M.

← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 399/2015....		Contestaţie la executare. Decizia nr. 516/2015. Tribunalul ALBA →

Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 940/2015. Tribunalul ALBA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 940/2015. Tribunalul ALBA