Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 246/2015. Tribunalul ARGEŞ

Sentința nr. 246/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 16869/280/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2089/2015

Ședința publică de la 17 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE R. V.

Judecător D. D. A.

Grefier E. R.

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de intimatul I. T. DE munca ARGES împotriva sentintei civile nr. 246/ 13 01 2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimată fiind petenta . SRL, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică la cele două strigări ale cauzei au lipsit părtile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Tribunalul constată că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit disp. art. 411 alin.1 pct. 2 c.pr. civ. și retine apelul spre soluționare.

INSTANȚA

Constată că prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data 07.07.2014 sub nr._ petenta . SRL a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA ARGEȘ anularea procesului verbal de contravenție ._/2014, în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii petenta arată că numita Biboiu nu a desfășurat activități specifice societății începând cu data de 07.06.2014 întrucât urma să înceapă activitatea după momentul în care îi înceta contractul de muncă încheiat cu ..R.L.,a fost forțata să completeze un formular tipizat, s-a aflat la sediul societății pe data de 22.06. 2014 pentru a o ajuta pe fiica sa, administratorul societății, respectiv pentru organizarea activității, fiind prima zi de duminica în care petenta putea să desfășoare activitate de alimentație publică.

A precizat petenta că fapta nu prezintă un grad de pericol social ridicat, veniturile sunt insuficiente pentru plata amenzii, reprezentantul societății încearcă să desfășoare activitate pentru a realiza venituri pentru familia sa .

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii cu motivarea că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

În cauza s-au administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiată martora Biboiu V. E..

Prin sentința civilă nr. 246/13.01.2015 Judecătoria Pitești a admis în parte plângerea, a anulat în parte procesul verbal de contravenție . nr._/2014, respectiv în ceea ce privește sancțiunea amenzii pe care o înlocuiește cu sancțiunea "Avertisment" și a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de petentă.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Pe data de 22.06.2014 în jurul orelor 11.15, inspectorii din cadrul Inspectoratului T. de Muncă Argeș au efectuat un control la punctul de lucru al petentei situat în Tg. Săptămânal Pitești.

A fost identificata martora Biboiu desfășurând activitate în cadrul societății.

Din depoziția martorei rezultă că administratorul societății este fiica sa, iar la momentul controlului o ajuta pe aceasta să amenajeze spațiul, respectiv să aranjeze marfa, urmând ca societatea să-și înceapă activitatea în săptămâna următoare.

Martora a precizat faptul că pentru prima data s-a aflat în respectivul punct de lucru pe data de 21.06.2014 când a desfășurat activitate de același gen, spațiul comercial nefiind deschis publicului.

Ulterior controlului, s-a încheiat contract de muncă pentru martoră.

Situația de fapt expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar coroborate cu depoziția martorei.

Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petenta nu a indicat niciun motiv de nelegalitate, contestând numai temeinicia actului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal contravențional, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului constatator, din economia art. 34 reiese că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care face dovada situației de fapt reținute până la proba contrarie. Faptele constatate personal de către agentul constatator dau naștere unei prezumții simple în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.

Constituie contravenție conform disp.art.276 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modificată prin OUG nr. 5/2005 primirea în muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 al.1

Activitatea desfășurata de martora este specifica activității societății

Reprezentantul societății petente a cunoscut și a permis martorei să desfășoare activitate în cadrul societății.

Fapta petentei de a permite martorei să desfășoare activitatea specifică societății, fără a încheia contract individual de muncă, contract ce trebuia întocmit în formă scrisă, întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art.276 al.1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modificată.

Pe de altă parte, instanța constată că cererea petentei privește reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate, cu privire la care instanța constată că sunt incidente dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001, care îi conferă în mod expres competența de a hotărî asupra sancțiunii aplicate, și care, coroborate cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, permit instanței să aprecieze inclusiv felul sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de veridicitate și temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată. Cu privire la această solicitare, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”. Totodată, instanța va avea în vedere faptul că potrivit articolului 7 alin. 3 din O.G. 2/2001, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”.

În acest context, este necesar să se precizeze că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.

Astfel, conținutul constitutiv al contravenției este alcătuit din latura obiectivă și latura subiectivă.

Latura obiectivă reprezintă fapta propriu-zisă pe care legea o apreciază ca fiind contravenție și care are în vedere elementul material și pericolul social.

Prin comiterea unei fapte contravenționale se produce un rezultat cu efecte asupra valorii sociale ocrotite prin lege, rezultat care este considerat socialmente periculos.

In aprecierea gradului de pericol social se au în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, persoana contravenientului, atitudinea acestuia față de faptă și rezultatul produs .

Martora este mama administratorului petentei și a intenționat să o ajute pe fiica sa în vederea deschiderii punctului de lucru și realizării unor venituri necesare întreținerii familiei, ulterior încheindu-se contract de muncă.

Petenta a recunoscut faptul că martora a desfășurat activitate la momentul controlului.

Până în prezent petenta nu a mai fost sancționată contravențional .

Față de această situație, instanța apreciază că gradul concret de pericol social al faptei este redus, scopul preventiv educativ al sancțiunii putând fi atins prin aplicarea unei sancțiuni morale iar nu pecuniare.

Insă, instanța va atrage atenția petentei asupra urmărilor ce se pot produce prin săvârșirea unor astfel de fapte și va sfătui ca pe viitor să ia măsurile necesare în vederea respectării legislației în vigoare.

Pentru considerentele expuse, în baza disp.art. 31 rap.la art.7 din O.G. nr. 2/2001 instanța va admite în parte plângerea, va anula în parte procesul-verbal și va înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea „ Avertisment”.

Împotriva sentinței civile a declarat apel ITM criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului intimatul arată că în data de 22.06.2014 a efectuat un control la petentă unde a descoperit pe numita Biboiu V. E. lucrând fără a avea contract de muncă. Numita Biboiu V. E. a declarat că lucrează la petentă din data de 07.06.2014 ca vânzător, câte 4 ore/zi și că nu a semnat nici un contract de muncă cu aceasta.Critica pe care o aduce sentintei civile recurate consta in aceea ca, instanta de fond in mod eronat a apreciat unpericol social scazut al faptei si dispus inlocuirea amenzii aplicate prin procesul verbal de contraventie la care a facut reférire mai sus cu .,avertisment".Fapta contravențională retinută in sarcina petentei nuprezintă un pericol social redus asa cum eronat a apreciat instanta de fond, sanctiunea aplicata de inspectorul de munca a fost corect individualizata fiind in masura a asigura indreptarea, dar si responsabilizarea intimatei petente pe viitor neimpunandu-se in cazul de fata usurarea raspunderii contraventionale mai mult decat a fost deja realizat.

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Din ansamblul materialului probator reiese că petenta se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ._ încheiat la data de 23 iunie 2014.

Astfel, declarația martorei Biboiu V. E., audiată în prezenta cauză în fața instanței de fond, aceasta a precizat faptul că pentru prima data s-a aflat în respectivul punct de lucru pe data de 21.06.2014 când a desfășurat activitate de același gen, spațiul comercial nefiind deschis publicului, este evident nesinceră și parțial contradictorie, fiind dată pro causa, necoroborându-se cu celelalte probe administrate în prezenta cauză, motiv pentru care tribunalul urmează a le înlătura.

În fișa de identificare încheiată în data de 22.06.2014 ora 11:15, însușită prin semnătură de către martora Biboiu V. E., aceasta a arătat că prestează activitate ca vânzător din data de 7.06.2014, aflându-se în subordinea petentei, fără însă a fi negociat salariul și a fi încheiat contract de muncă în formă scrisă (f.43 dosar fond).

Această fișă se coroborează cu anexanr.1 la procesul verbal contestat în care se reține aceeași situație de fapt, anexă ce este semnată de admnistratorul petentei.

Declarația martorei trebuie a fi analizată în raport de întregul materialul probator de la dosar, urmând ca toate probele să fie analizate de către instanță potrivit convingerii pe care o pot produce în aflarea adevărului. În acest demers, instanța este datoare să verifice fiecare probă în conținutul său, ținând seama și de izvorul din care provine, ajungându-se, prin confruntarea tuturor probelor, fie la înlăturarea îndoielilor, fie la menținerea acestora și, pe cale de consecință, proba administrată să nu poată sta la baza aflării adevărului obiectiv în cauză. Prin urmare, în procesul de formare a convingerii, instanța poate să pună la îndoială relatările unui martor, anume dacă acestea sunt sincere sau nu, deci dacă sunt conforme sau nu cu realitatea. În mod special, sinceritatea unui martor trebuie raportată atât la împrejurările cauzei, cât și la persoana sa, anume posibilitatea de a fi influențat, legătura pe care o are cu una dintre părți sau interesul avut. Prin urmare, în cazul existenței unei suspiciuni cu privire la sinceritatea martorilor audiați, instanța are obligația de a analiza critic declarațiile martorilor, de a verifica fiecare relatare în parte, iar în măsura în care aceste declarații apar ca fiind subiective să leînlăture.

Declarația martorei nu se coroborează cu înscrisurile de mai sus, astfel că susținerile intimatei-petente privitoare la imposibilitatea de a declara corect în fața agentului constatator, sunt simple alegații, nefiind de neglijat faptul că martora este mama administratorei petentei, și interesul său în cauză.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța de fond în mod incorect a apreciat că se impunea aplicarea de către organul constatator a sancțiunii amenzii contravenționale pentru fapta săvârșită de petentă în raport de pericolul social concret al acesteia.

Astfel, dispozițiile art. 21 alineat 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

De asemenea, articolul 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul și amenda contravențională, iar în conformitate cu dispozițiile alineatului 5 ale aceluiași articol „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.

Raportat la textele invocate, având în vedere atitudinea petentei care a contestat fapta reținută în sarcina sa, împrejurarea că martora Biboiu V. E., a prestat activitate ca vânzător, pentru si sub autoritatea petentei, în perioada 7.06._14 fără a avea încheiat un contract individual de muncă, în scris, lipsa dovezii încheierii ulterioare a unui contract individual de muncă pentru această perioadă, tribunalul va constata că amenda aplicata a fost corect individualizata fata de pericolul social concret al faptei săvârșite si nu se impune aplicarea altei sancțiuni mai ușoare-avertisment.

Față de cele reținute tribunalul, având în vedere prevederile art.480 alin.2 Cod pr.civilă, va admite apelul declarat de intimatul I. T. DE MUNCA ARGES și va schimba sentința civilă nr. 246/ 13 01 2015 pronunțată de Judecătoria Pitești, în sensul că va respinge plângerea contravențională formulată de petentă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul declarat de intimatul I. T. DE MUNCA ARGES, cu sediul în mun. P., ., jud. Arges împotriva sentintei civile nr. 246/ 13 01 2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimată fiind petenta . SRL, cu sediul în mun. P., .. 12, jud. Arges.

Schimbă sentința atacată, în sensul că respinge plângerea contraventională ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015

Președinte,

R. V.

Judecător,

D. D. A.

Grefier,

E. R.

Red./dact. D.D.A.

4 ex./ 13.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 246/2015. Tribunalul ARGEŞ