Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 12/2015. Tribunalul ARGEŞ

Sentința nr. 12/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 4946/280/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2252/2015

Ședința publică de la 24 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE R. V.

Judecător D. D. A.

Grefier E. R.

S-a luat în examinare pentru soluționare, apelul declarat de petenta . SRL împotriva sentintei civile nr._/12 12 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimat fiind I. T. DE munca ARGES, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 17 06 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 24 06 2015, când deliberând a pronunțat următoarele:

INSTANȚA

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 24.02.2014 sub nr._, petenta . SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA ARGES, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea proceselor verbale . nr._/11.02.2014 și . nr._/11.02.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.

În fapt, petenta arată în esență că, la data de 10.12.2013, la punctul de lucru situat în Pitești, .. 13 s-a identificat o persoană (D. E. S.) desfășurând activitate. Acestuia i s-a solicitat fișă de identificare scrisă, constatându-se că nu avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.

Susține că pentru persoana menționată nu a fost încheiat contract de muncă, deoarece acesta se afla în probă de lucru și, în consecință, în acel moment, niciuna dintre părți nu își manifestase acordul pentru încheierea contractului de muncă. Numitul nu lucra în acel moment pentru societate, întrucât acesta nu și-a manifestat în niciun mod dorința de a presta activitate pentru și în numele societății. Singura manifestare de voință din partea domnului D. E. S. a fost de a se prezenta la punctul de lucru al său pentru a vedea condițiile de muncă și de a solicita angajare pentru postul respectiv (ajutor bucătar). În urma verificării acestor condiții, acesta urma să își exprime acordul de voință în sensul încheierii sau neîncheierii contractului de muncă. Dar acest aspect nu poate reprezenta fapta că acesta desfășura deja activitate în numele și pentru societate. Pentru încheierea contractului este necesară și exteriorizarea manifestării de voință din partea angajatului, care nu poate fi exprimată decât după ce vede cerințele și condițiile postului pe care îl solicită.

Petenta afirmă că manifestarea de voință a celor două părți a fost în sensul încheierii contractului individual de muncă, voință care a fost manifestată ulterior efectuării controlului de către ITM Argeș. Atâta timp cât nu a existat consimțământul părților pentru încheierea contractului de muncă, petenta nu poate fi sancționată. Împrejurarea că domnul D. E. S. se afla în incinta sa nu poate reprezenta că acesta desfășura activitate pentru petentă. Aceasta nu poate fi sancționată, deoarece fapta nu există. Petenta arată că nu a primit la muncă nicio persoană fără a avea încheiat contract de muncă, pentru celelalte persoane având încheiate contracte de muncă. Agentul constatator trebuia să îi aplice sancțiunea avertismentului.

Petenta invocă jurisprudența CEDO.

Subliniază petenta că a încheiat contract de muncă pentru numitul D. E. S., stipulând în conținutul contractului data efectivă la care acesta și-a început activitatea-10.02.2014.

Prin cel de-al doilea proces verbal, petenta arată că a fost sancționată, reținându-se dispozițiile art. 39 alin 4 din Legea nr. 319/2006. Petenta precizează că numitul D. E. S. se afla în perioada de lucru, în vederea încheierii unui contract de muncă. Acesta a fost informat asupra riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire profesională specifice unității, însă această informare nu a fost consemnată imediat în fișa individuală de instructaj. Ulterior, materialul predat a fost consemnat în fișa individuală de instructaj aparținând numitului D. E. S., fiind semnat de către acesta și de persoana care a efectuat și a verificat instruirea.

Petenta susține că a mai fost sancționată și pentru încălcare art. 13 lit. j din Legea nr. 319/2006.

În drept au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001 și dispozițiile Codului muncii.

În dovedirea plângerii, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat proba cu martori.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013.

A anexat înscrisuri (f.14-34).

În cauză, la data de 24.04.2014, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, a arătat că, în data de 10.02.2014, în jurul orei 12, inspectorul de muncă a efectuat un control la punctul de lucru al petentei din Pitești, control ce a avut ca obiectiv identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare.

Cu prilejul acestor verificări s-a constatat că în folosul petentei a prestat activitate o persoană fără a avea încheiat contract individual de muncă.

Intimatul susține că procesul verbal nu este lovit de nulitate absolută, acesta îndeplinind toate cerințele obligatorii impuse de OG nr. 2/2001.

Angajatorul nu a respectat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 319/2006, neasigurând condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă. Până la finalizarea controlului, petenta nu a prezentat dovada întocmirii fișei de instructaj, în condițiile în care lucrătorul D. E. S. presta efectiv activitateîn folosul și sub autoritatea petentei.

În drept, au fost invocate disp. art.16 alin.1, 260 alin 1 lit. e Codul muncii, dispozițiile C..

În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosar, înscrisuri în copie (f.62-71).

Petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reierat cele susținute prin plângerea contravențională.

În cauza, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul D. E. S..

Prin sentința civilă nr._/2014 Judecătoria Pitești a respins plângerea, reținând următoarele:

În fapt, prin procesul verbal . nr._/11.02.2014 (f.64-65), petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii. S-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 10.02.2014, la punctul de lucru al petentei ., a fost identificată desfășurând activitate pentru și sub autoritatea sa o persoană, D. E. S., care a declarat că prestează activitate în meseria de ajutor bucătar, fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă. Până la momentul întocmirii procesului verbal, angajatorul nu a putut face dovada încheierii în formă scrisă a contractului de muncă cu D. E. S.. Din verificarea registrului general de evidență a salariaților în format electronic se constată că acesta nu se regăsește ca salariat activ la societatea petentă. Reiese cu certitudine că angajatorul a primit la muncă o persoană- D. E. S., fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă.

Prin procesul verbal . nr._/11.02.2014 (f. 62-63), petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum total de 8000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 20 alin 1 lit.a și 13 lit.j din Legea nr. 319/2006. În urma controlului efectuat la 10.02.2014, ora 12, la punctul de lucru al societății petente, s-a constatat că lucrătorul D. E. S. desfășura activitatea de ajutor bucătar, fără instructajul individual de SSM la angajare și la locul de muncă și fără semnătură de admis la lucru. În data de 11.02.2014, angajatorul nu a prezentat la ITM Argeș fișă individuală de instruire SSM pentru acest lucrător.

Se mai reține prin procesul verbal menționat anterior că angajatorul nu a prezentat fișa de aptitudine semnată de către medicul de medicina muncii care atestă că lucrătorul are controlul medical la angajare și corespunde sarcinii de muncă pe care urmează să o desfășoare lucrătorul D. E. S.. Fișa de aptitudine nu a fost prezentată nici la punctul de lucru în data de 10.02.2014 și nici la sediul ITM în data de 11.02.2014.

Conform art. 16 alin. 1 din Codul muncii „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.” Totodată art. 16 alin. 2 din Codul muncii prevede că „anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.”

Art. 260 alin. 1 lit. e sancționează nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul muncii dispunând că constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: lit. eprimirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Art. 20 din Legea nr. 319/2006 prevede: (1) Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului său: a) la angajare.

Art. 13 din Legea nr. 319/2006 prevede: În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării.

Art. 39 din Legea nr. 319/2006 dispune: (4) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b), art. 13 lit. a), d) - f), h) - m) și o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 32 alin. (2).

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.

Verificând legalitatea proceselor-verbale, se constată că acestea cuprind toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisurile contestate, instanța constată că acestea cuprind toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Se observă, de asemenea, că petenta nu a invocat alte motive de nelegalitate ale proceselor verbale de natură să atragă sancțiunea nulității relative a actelor.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din O.G. nr.2/2001 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I. P. c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de față, petentei i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesele verbale de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acesteia.

Sub aspectul temeiniciei, petenta susține că situațiile de fapt reținute în cuprinsul proceselor verbale nu corespund realității.

Referitor la contravenția constată prin procesul verbal . nr._/11.02.2014, instanța reține aspectele menționate în continuare.

Potrivit fișei de identificare din 10.02.2014 completată de martorul D. E. S. (f.70), acesta din urmă a prestat activitate în meseria de ajutor bucătar de la data de 10.02.2014 la . SRL, fără a semna contract de muncă și fișă de instructaj SSM, venind la servici la ora 09.00.

Din extrasul Revisal aflat la dosar (f. 31-34) rezultă că, în cauză, contractul de muncă nr. 143/07.02.2014 încheiat între petentă și martorul D. E. S. a fost transmis în Revisal la data de 11.02.2014.

Din coroborarea mijloacelor de probă menționate anterior, instanța conchide că numitul D. E. S. a prestat activitate ca ajutor bucătar pentru petentă de la 10.02.2014, iar la momentul controlului efectuat de către agenții ITM nu avea încheiat contract individual de muncă.

Petenta a depus la dosar contractul individual de muncă nr. 143/07.02.2014 încheiat între aceasta și D. E. S. (f.25-26). Deși petenta susține că a încheiat contract individual de muncă cu numitul D. E. S. la data de 07.02.2014, pentru ca instanța să poată ține seama de respectivul înscris, aceasta trebuia să îl înregistreze în Revisal înainte ca persoana menționată să înceapă să presteze activitate, în caz contrar reținându-se ca fiind un înscris pro causa care a fost întocmit după momentul controlului efectuat de intimat. Însăși petenta a afirmat prin plângerea contravențională că manifestarea de voință a celor două părți a fost în sensul încheierii contractului individual de muncă, voință ce a fost manifestată ulterior efectuării controlului de către ITM Argeș. Având în vedere că, în cauză, controlul a fost efectuat la 10.02.2014, iar la dosar a fost depus contractul de muncă nr.143 din 07.02.2014, se reține acesta a fost antedatat.

Instanța va înlătura declarația martorului D. E. S. (f.96), deoarece se apreciază că aceasta nu este obiectivă. Sinceritatea martorului este apreciată cu ajutorul anumitor elemente, precum: interesul martorului în proces, afecțiunea sau dușmănia dintre martor și una din părți, gradul de rudenie sau afinitate, izvorul informațiilor martorului, dar și prin confruntarea depoziției martorului cu împrejurările de fapt ale cauzei stabilite suficient de precis prin alte mijloace de probă. Se va avea în vedere pentru înlăturarea declarației martorului faptul că acesta a susținut în fața instanței că a încheiat contractul de muncă la 07.02.2014 și că tot în ziua respectivă a fost să își facă fișa medicală. Aspectele menționate sunt în contradicție cu cele susținute de petentă în plângerea contravențională conform cărora manifestarea de voință a celor două părți în sensul încheierii contractului individual de muncă s-a produs ulterior efectuării controlului de către ITM Argeș. De asemenea, martorul a susținut că fișa medicală a fost întocmită pe 07.02.2014, însă instanța, lecturând fișa de medicina muncii de la fila 23, constată că aceasta a fost încheiată pe 11.02.2014.

Ținând seama de aspectele expuse, instanța reține că martorul nu este sincer, astfel că va înlătura declarația sa.

Având în vedere cele expuse, se constată că situația de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție . nr._/11.02.2014 este cea adevărată, nefiind răsturnată de către societatea petentă prin proba contrară.

Din analiza coroborată a probelor de mai sus, instanța reține că la momentul controlului efectuat de către intimat – 10.02.2014 -, între societatea petentă și numitul D. E. S. nu exista încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale faptei prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 privind Codul muncii.

În ceea ce privește amenda în cuantum de 10.000 lei, instanța constată că aceasta a fost în mod corect individualizată. Nu se impune reindividualizarea acesteia față de pericolul social al faptei de a primi la muncă o persoană fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, amenda aplicată reprezentând minimul prevăzut de lege pentru contravenția respectivă. Mai mult decât atât, se reține că munca nedeclarată are implicații negative asupra finanțelor publice, atât din perspectivă fiscală, cât și socială, care au urmări asupra sistemelor de asigurări sociale. Atât pentru salariatul care muncește fără forme legale, dar și pentru stat, consecințele sunt importante, afectând interesele financiare ale amândurora, motiv pentru care aplicarea sancțiunii avertismentului nu este de natură a realiza funcția educativă și preventivă față de angajator. Sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege este singura în măsură să asigure îndreptarea petentei pe viitor.

Referitor la procesul verbal . nr._/11.02.2014, instanța reține că petenta nu a depus la dosar dovezi care să combată cele expuse în actul sancționator.

Cu privire la contravenția prev. de art. 20 din Legea nr. 319/2006 se rețin următoarele aspecte. Potrivit fișei de identificare completată de martorul D. E. S. la 10.02.2014 (f.70), acesta a declarat că nu a semnat fișa de instructaj SSM. Conform fișei de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă depusă de petentă la dosar (f.27-28), instruirea numitului D. E. S. s-a realizat la data de 11.01.2014, deci ulterior controlului efectuat de intimat. În procesul verbal de contravenție s-a reținut că nici la 11.02.2014, petenta nu a prezentat fișa de instruire SSM. Se reține astfel că petenta a întocmit fișa SSM ulterior controlului intimatului și ulterior prezentării sale din 11.02.2014 la sediul ITM Argeș.

Referitor la contravenția prev. de art. 13 lit. j din Legea nr. 319/2006, instanța constată că la dosar a fost depusă fișa de aptitudine emisă de Centrul Medical Diamed SRL în copie pe numele lui D. E. S. (f.23). Instanța a solicitat societății petente să prezinte această fișă în original, deoarece a observat că, în cauză, copia prezintă ștersături fiind modificată ziua întocmirii sale, în loc de 11.02.2014 fiind scrisă data de 10.02.2014. La termenul de astăzi, petenta prin consilier juridic a prezentat fișa în original, iar instanța a constatat că data de pe aceasta a fost modificată prin ștergere, în loc de 11.02.2014, fiind trecută data de 10.02.2014. Se reține astfel reaua-credință a petentei care a încercat să inducă în eroare instanța, prezentând un înscris a cărei dată a fost modificată.

Reiese din cele prezentate că la data controlului- 10.02.2014, numitul D. E. S. nu avea efectuat examen medical înainte de a începe să presteze activitate în folosul societății petente.

Având în vedere aspectele expuse anterior, instanța constată că situația de fapt din procesul verbal . nr._/10.02.2014 este cea adevărată, nefiind răsturnată de către societatea petentă prin proba contrară.

În ceea ce privește reindividualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amenzile în cuantum de 4.000 lei aplicată pentru contravenția prev. de art. 20 din Legea nr. 319/2006 și 4000 lei aplicată pentru contravenția prev. de art. 13 lit.j din Legea nr. 319/2006, instanța constată că acestea au fost în mod corect individualizate. Sancțiunile amenzilor în cuantumul minim aplicate de către agentul constatator sunt singurele în măsură să asigure îndreptarea petentei pe viitor. Instanța mai reține și faptul că instruirea în domeniul sănătății și securității în muncă constituie o activitate de prevenire și protecție desfășurată la nivelul oricărui angajator, având un rol deosebit de important în informarea și instruirea corespunzătoate a lucrătorilor. Se apreciază de către instanță că această instruire este deosebit de importantă pentru un lucrător, scopul acesteia fiind acela de a informa despre activitățile specifice unității, riscurile pentru securitatea și sănătatea în muncă. Consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă pot conduce la accidentarea și îmbolnăvirea lucrătorilor. De asemenea, având în vedere că numitul D. E. S. a declarat că prestat activitate pentru petenta în meseria de ajutor bucătar, era foarte importat ca acesta să fie examinat medical înainte de a începe să presteze activitate, pentru a se putea verifica dacă corespunde acestui post.

Având în vedere materialul probator existent în dosar, respectiv înscrisurile depuse de părți, se constată că actele sancționatorii sunt temeinice și legale, sancțiunile aplicate petentei fiind individualizate în mod corect de organul constatator.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a declarat apel petenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului petenta a aratat că pentru persoana menționată nu a fost încheiat contract de muncă, deoarece acesta se afla în probă de lucru și, în consecință, în acel moment, niciuna dintre părți nu își manifestase acordul pentru încheierea contractului de muncă. Numitul nu lucra în acel moment pentru societate, întrucât acesta nu și-a manifestat în niciun mod dorința de a presta activitate pentru și în numele societății. Singura manifestare de voință din partea domnului D. E. S. a fost de a se prezenta la punctul de lucru al său pentru a vedea condițiile de muncă și de a solicita angajare pentru postul respectiv (ajutor bucătar). În urma verificării acestor condiții, acesta urma să își exprime acordul de voință în sensul încheierii sau neîncheierii contractului de muncă. Dar acest aspect nu poate reprezenta fapta că acesta desfășura deja activitate în numele și pentru societate. Pentru încheierea contractului este necesară și exteriorizarea manifestării de voință din partea angajatului, care nu poate fi exprimată decât după ce vede cerințele și condițiile postului pe care îl solicită.

Instanta de fond in mod eronat nu a dispus inlocuirea amenzilor dispuse in procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor și nu a exonerat petenta de la plata acestora, petenta fiind la prima abatere.

Analizand apelul declarat de intimat impotriva acestei sentinte, tribunalul constata ca in raport de considerentele hotararii si de probele administrate in cauza, este fondat în raport de considerentele ce vor fi prezentate:

În ceea ce privește legalitatea și temeinicia celor două procese verbale contestate, tribunalul reține că nu în prezenta cauză nu s-a făcut dovada inexistenței faptelor contravenționale, astfel că forța probantă a proceselor-verbale de contravenție nu a fost înlăturată, bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

În acest sens tribunalul constată, totodată, că prin cererea de apel petentul a reluat practic aceleasi critici pe care le-a formulat împotriva proceselor-verbale de contravenție în cadrul plângerii contravenționale si care au fost analizate in mod exhaustiv de instanta de fond, fiind legal si temeinic solutionate, astfel ca achiesand la considerentele sentintei apelate pe aceste aspecte, tribunalul constata ca nu se mai impune reanalizarea acestora, intrucat dezlegarea lor ar fi aceeasi.

În ceea ce privesc sanctiunile aplicate pentru faptele retinute, tribunalul apreciaza că doar sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei din procesul verbal de sancționare a contraventiei . nr._/11 02 2014 nu a fost reindividualizata în mod corect de instanta de fond, nefiind avute in vedere criteriile de individualizare prevazute de lege, impunandu-se o reapreciere a acesteia de catre instanta de jcontrol judiciar, in masura in care pentru fapta contravenționala reținuta în cauză s-a aplicat de catre agentul fortei publice o sanctiune care nu respectata proporționalitatea cu gradul de pericol social al contraventiei săvârșite.

Conform dispozitiilor art. 5 alin. 5 si 6 din OG 2/2001, (5) sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.

În speta, probele administrate au confirmat săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, iar sancțiunea amenzii aplicate nu respecta criteriul proportionalitatii, având in vedere condițiile concrete de savarsire, care releva un grad de pericol social concret scăzut, urmarea imediata produsa prin savarsirea faptei si necesitatea asigurarii unui just echilibru intre imperativul protejarii interesului public si respectarea drepturilor persoanelor angajate, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru corijarea comportamentului contraventional si prevenirea unei conduite similare in viitor.

Instanța fondului in mod incorect a apreciat că, în speță, pentru fapta contravențională din procesul verbal de contravenție pericolul social concret se justifică aplicarea directă a sancțiunii amenzii contravenționale, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite în condițiile în care argumentele contestatoarei sunt suficient de pertinente pentru a dispune înlocuirea amenzii cu avertismentul.

Chiar dacă prin fapta sa petenta a adus o minimă atingere raporturilor sociale de muncă, prin . consideră că se justifică transformarea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 de lei în avertisment.

Tribunalul constată în ceea ce privesc sancțiunile din procesul verbal . nr._/11.02.2014 că au fost în mod corect individualizate de agentul fortei publice, neinpunandu-se o reapreciere a acesteia de catre instanta de judecata, iar in masura in care pentru faptele contraventionale retinute în cauză s-a aplicat cuantumul minim al amenzilor prevăzute de lege, a fost respectata proportionalitatea cu gradul de pericol social al contraventiei săvârsite, sanctiunea avertismentului nefiind suficienta pentru corijarea comportamentului contraventional si prevenirea unei conduite similare in viitor.

În acest se vor avea în vedere, așa cum reținut și instanța de fond că instruirea în domeniul sănătății și securității în muncă constituie o activitate de prevenire și protecție desfășurată la nivelul oricărui angajator, având un rol deosebit de important în informarea și instruirea corespunzătoate a lucrătorilor fiind deosebit de importantă pentru un lucrător, iar consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă pot conduce la accidentarea și îmbolnăvirea lucrătorilor. Se va avea în vedere domeniul în care lucra numitul D. E. S. și activitatea prestată pentru petenta în meseria de ajutor bucătar, fiind foarte importat ca acesta să fie examinat medical înainte de a începe să presteze activitate, pentru a se putea verifica dacă corespunde acestui post.

F. de acestea,în temeiul art. 480 alin. 2 din codul de proc. civ. tribunalul va admite apelul, urmând a schimba în parte sentința în sensul că, admite în parte plângerea contraventională împotriva procesului verbal de sancționare a contraventiei . nr._/11 02 2014 și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contraventionale în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertismentului, mentinând în rest sentința.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul declarat de petenta . SRL cu sediul în Pitești, ., județul Argeș împotriva sentintei civile nr._/12 12 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimat fiind I. T. DE MUNCA ARGES, cu sediul în P., ., județul Argeș.

Schimbă în parte sentința în sensul că, admite în parte plângerea contraventională împotriva procesului verbal de sancționare a contraventiei . nr._/11 02 2014 și dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contraventionale în cuantum de_ lei cu sancțiunea avertismentului.

Mentine în rest sentința.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2015

Președinte,

R. V.

Judecător,

D. D. A.

Grefier,

E. R.

Red. D.D.A./dact.E.N.

4 ex./2.09.2015

Jud fond A.R.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 12/2015. Tribunalul ARGEŞ