Obligaţia de a face. Sentința nr. 426/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 426/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 4060/109/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 426/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. P., judecător
Grefier E. D.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta P. V. și pe pârâtul S. R. - PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.03.2015 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Arges sub nr._, reclamanta P. V. in contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, a solicitat evaluarea imobilului notificat si obligarea paratei sa emita decizia de compensare prin puncte in dosarul inregistrat la ANRP sub nr._/CC.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca potrivit Dispozitiei Primarului Pitești nr.3063/2006, este titularul dreptului de a primi despagubiri pentru imobilul situat in P., ., jud. Arges, compus din teren si constructie in prezent demolata. S-a aratat ca a fost declansata procedura prevazuta de Titlul VII din Lg. nr. 247/2005, intreaga documentatie fiind transmisa paratei ( fosta Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor), insa in mod nejustificat se tergiverseaza solutionarea dosarului prin neemiterea deciziei.
In drept, s-au invocat disp. art. 21 din Lg. nr. 165/2013.
In sustinerea actiunii s-au depus inscrisuri.
Legal citata, parata Comisia N. pentru Compensarea Imobilelor a formulat intampinare (f. 29), invocand exceptia prematuritatii formularii cererii de chemare in judecata cu privire la emiterea titlului de despagubire. Referitor la fondul cauzei s-a aratat ca dosarul inregistrat la ANRP sub nr._/CC va fi solutionat in conformitate cu dispoz. Lg. nr. 165/2013 cu respectarea termenului legal si a ordinii de inregistrare a dosarelor de despagubire stabilita prin Decizia nr._/14.11.2012 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, avandu-se in vedere ca dosarul in discutie face parte din categoria dosarelor de despagubire mentionate la pct. 2.6 din Decizia nr._/14.11.2012 . S-a mai aratat ca prin Lg. nr. 165/2013 s-a stabilit o noua procedura de solutionare a dosarelor de despagubire, potrivit art. 21 alin.5 fiind necesara verificarea existentei dreptului la despagubire, prin validarea sau invalidarea deciziei iar potrivit art. 1 alin.2 si art. 21 alin.9 singura masura reparatorie fiind compensarea prin puncte. Mai mult, evaluarea imobilului se face potrivit art. 21 alin.9 din lege prin aplicarea grilei notariale. Titlurile de despagubire se emit in situatii de exceptie, potrivit art. 41 alin. 3 numai dosarelor aprobate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor inainte de . Lg. nr. 165/2013 precum si in situatia in care instanta judecatoreasca a stabilit deja cuantumul despagubirilor.
Pronuntandu-se cu prioritate asupra exceptiei invocate, in baza art. 248 NCPC, Tribunalul va retine urmatoarele:
Pretențiile reclamantei au vizat finalizarea dosarului nr._/CC privind acordarea de despăgubiri bănești pentru bunul imobil preluat abuziv de către stat, așa cum rezultă din dispoziția emisă de Primarul municipiului Pitești nr.3063/2006.
În întâmpinarea depusă, CNCI a invocat excepția prematurității, însă temeiul acesteia a fost reprezentat de prevederile Legii nr.165/2013, care stabilește termene pentru soluționarea dosarelor aflate în curs.
Tribunalul reține că prin decizia nr. 88/27.02.2014, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.
În considerentele deciziei de neconstituționalitate s-a reținut că în ceea ce privește influențarea rezultatului procesului, rezultatul iminent al interpretării Legii nr.165/2013 îl reprezintă aplicarea noilor termene de soluționare a notificărilor și, în consecință, respingerea, de către instanțele de judecată, a cererii reclamantului ca prematur introdusă (paragraf 50 din decizia nr.88/2014), însă, Curtea Constituțională a reținut necesitatea unificării legislației referitoare la restituirea bunurilor confiscate și la măsurile reparatorii și stabilirii unor termene și a unei proceduri de soluționare a notificărilor și a dosarelor de compensare, constatând că aplicarea retroactivă a termenelor prevăzute de noua legislație are ca efect amânarea rezolvării cauzelor aflate pe rolul instanțelor și obligarea persoanelor care au fost diligente în a se adresa justiției la suportarea unei sarcini suplimentare față de deja cunoscuta inactivitate a autorităților.
A arătat expres Curtea că aplicarea retroactivă a intervenției legislative determină o influențare a rezultatului procesului, precum și un dezavantaj substanțial între părțile din proces, aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate fiind de natură să rupă echilibrul procesual, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalității armelor în procesul civil, drept consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție (paragraf 52).
Curtea Constituțională a constatat că, prin aplicarea retroactivă a termenelor procedurale prevăzute de art.33 din Legea nr.165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al persoanelor îndreptățite la măsurile consacrate prin legile reparatorii, drept de care aceste persoane beneficiază de la momentul învestirii instanței de judecată până la soluționarea definitivă a cauzei, iar efectul juridic al soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în sensul respingerii acțiunilor menționate ca "devenite premature", constituie o evidentă încălcare a liberului acces la justiție, deși nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
Curtea mai reține și că legea anterioară nu prevedea un termen pentru soluționarea dosarelor înaintate Secretariatului Comisei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însă intervalul de timp în care, în cazul de față, Comisia nu a îndeplinit actul de procedură potrivit art.16 din Legea nr.247/2005, depășește un termen rezonabil, necesar autorității pârâte pentru emiterea deciziei sau trimiterea la reevaluare.
Chiar dacă CNCI ( fosta C.C.S.D.) avea de soluționat un număr mare de cereri, ținând seama în cazul de față de poziția persoanelor îndreptățite la despăgubiri, în condițiile legii speciale, au fost încălcate obligațiile prevăzute la art.16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, prin nesoluționarea cererii.
O atare atitudine, coroborată și cu cea a comisiilor locale, a permis incidența noului act normativ în cazul unei recunoașteri a dreptului în anul 2006, astfel că lipsirea persoanelor îndreptățite de drepturile cuvenite depășește o limită rezonabilă de timp.
Într-adevăr, față de argumentele aduse în preambulul O.U.G. nr.4/2012, prin articolul unic al acesteia s-a stabilit că de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, Legea nr.117/2012 pentru aprobarea O.U.G.nr.4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr.247/2005, a prorogat termenul de suspendare a procedurilor de emitere a titlurilor de despăgubire până la 15 mai 2013.
Art.34 din Legea nr.165/2013 prevede un termen de 60 de luni de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul C.C.S.D., în materia de față, în care s-au emis dispoziții pentru recunoașterea dreptului la măsuri reparatorii în condițiile legilor speciale.
Însă art. 34 alin.3 NCPC, aplicabil în prezenta cauză, față de data sesizării instanței, permite ca, înainte de împlinirea termenului, să se formuleze cereri pentru executarea la termen a unor obligațiuni, ori de câte ori instanța apreciază că cererile sunt îndreptățite pentru a preîntâmpina reclamantului o pagubă însemnată pe care acesta ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului.
Prematuritatea invocată de către autoritatea pârâtă se raportează la un act normativ intervenit pe parcursul procedurii judiciare, care prorogă din nou termenul de soluționare al dosarelor, care se interpune pe fondul unei proceduri în curs și care permite chiar reanalizarea îndreptățirii persoanei solicitante la măsuri reparatorii.
În acest context, cum recunoașterea calității de persoană îndreptățită s-a realizat în anul 2006, respingerea cererii la acest moment, fără observarea art. 34 alin.3 NCPC, ar echivala cu lipsirea persoanelor îndreptățite de dreptul lor, o perioadă de timp îndelungată.
Pentru aceste considerente, exceptia invocata urmeaza a fi respinsa.
Pe fondul pricinii, Tribunalul va retine urmatoarele:
Potrivit Dispozitiei Primarului Pitești nr.3063/2006 (f. 16), reclamanta este titularul dreptului de a primi despagubiri pentru imobilul situat in P., ., jud. Arges, compus din teren si constructie in prezent demolata.
Astfel cum rezulta din intampinarea formulata, dosarul reclamantei se afla in stadiu de analiza si nu se incadreaza in disp. art. 41 din Lg. nr. 165/2013.
În raport de modificările legislative în materie, Tribunalul constată că Legea nr. 165/2013 prevede la art. 4 că legea nouă se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor.
În acest context se constată însă că la data pronunțării prezentei decizii, celelalte dispoziții ale Legea nr.247/2005, Titlul VII, care reglementau procedura de emitere a titlului de despăgubire sunt abrogate, fiind înlocuite cu procedura prescrisă de art.21 și urm. din Legea nr.165/2013.
Potrivit art.17 din Legea nr.165/2013 se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor care, conform art. 18 alin.3 din același act normativ, preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare.
Ca atare, sub aspectul capacității procesuale de folosință, CCSD își încetează existența ca organ administrativ învestit cu soluționarea dosarelor de acordare a măsurilor reparatorii în condițiile legilor speciale de restituire, fiind înlocuită de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care preia toate atribuțiile acesteia și implicit calitatea procesuală a CCSD în dosarele în curs.
Nu numai prevederile legii noi cu implicații asupra părților în dosare trebuie recunoscute ca aplicabile ci și cele care reglementează procedura de urmat, de vreme ce legiuitorul declară în art. 4 al legii că dispozițiile acesteia se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, la data intrării în vigoare a acestei legi.
Prin jocul aplicării în timp a regulilor reglementând modul de acordare a măsurilor reparatorii, în prezent situația reclamantei intră sub incidența Legii nr.165/2013, care schimbă procedura de stabilire a acestor despagubiri.
Autoritatea pârâtă era obligata sa finalizeze cererea înregistrata în cadrul acesteia de mai mulți ani, în condițiile în care îndreptățirea persoanei la despăgubiri a fost deja recunoscută în procedura Legii nr.10/2001, inca din anul 2005.
În concluzie, față de dispozițiile art. 4 rap. la art.21 alin.6 si 9 din Legea nr.165/2013, se constată că obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire nu mai este posibilă, dosarul urmând a fi soluționat în conformitate cu dispozițiile noii legi, motiv pentru care, in baza art. 1, 8, 18 din Lg. nr.554/2004, actiunea reclamantei urmeaza a fi admisa cu obligarea pârâtei la soluționarea dosarului_/CC având ca obiect Dispoziția Primarului Pitești nr.3063/2006, în condițiile Legii 165/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge excepția prematurității.
Admite acțiunea formulata de reclamanta P. V., domiciliată în Pitești, ., ., . in contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr.202, sector 1.
Obligă pârâta la soluționarea dosarului_/CC având ca obiect Dispoziția Primarului Pitești nr.3063/2006, în condițiile Legii 165/2013.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 06.04.2015, la Tribunalul Argeș – Secția Civilă, complet specializat C. Administrativ și Fiscal.
Președinte, M. P. | ||
Grefier, E. D. |
Red.M.P./19.05.2015
Tehn.E.N./4 ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2086/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 857/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
