Pretentii. Sentința nr. 676/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 676/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 6310/109/2013/a1*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 676/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier E. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul U. I. I. și pe pârâtele Administrația F. pentru Mediu și DGRFP Ploiesti, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond asupra cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 10 06 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 17 06 2015 când deliberând a pronunțat următoarea sentință.
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 13.05.2015 și precizată ulterior, reclamantul U. I. I. a chemat în judecată pe pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - P. ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, solicitând anularea deciziei nr280925/2010, precum si restituirea sumei de 3293 lei reprezentând taxă pe poluare, plus dobânda legală.
În motivarea acțiunii s-a arătat că petentul a achiziționat un autoturism marca Skoda O., înmatriculat în 2010, stat membru U.E., pentru înmatricularea căruia i-a fost impusă plata taxei de 3293 lei cu titlu de taxă de poluare, ce contravine normelor dreptului comunitar.
S-a precizat că a solicitat A.F.P. restituirea taxei plătită în mod nelegal, însă cererea i-a fost respinsă. Măsura dispusă de organul administrativ fiscal este nelegală întrucât taxa de poluare încasată de către pârâte este contrară dreptului comunitar european, respectiv art.90 paragraful 1 din T.C.E. și prin urmare trebuie restituită integral.
Totodată, s-a arătat că principiul priorității dreptului comunitar, față de dreptul național este instituit de art.148 alin.2 din Constituția României, iar după aderarea României la Uniunea Europeană – 01 ianuarie 2007, instanțele naționale sunt obligate să dea eficiență principiului aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României.
S-a mai arătat că prin instituirea taxei de poluare s-a creat un regim discriminatoriu între autoturismele produse în România și cele provenind din celelalte state membre ale Uniunii Europene, întrucât pentru cele dintâi nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare dacă anterior autoturismul a fost înmatriculat tot în România.
Tribunalul, analizand actele si lucrarile cauzei, va retine urmatoarele:
În speță, se invocă neconcordanța legii interne (OUG nr. 9/2013) cu legislația comunitară.
La data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule fiind abrogată Legea nr. 9/2012.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 9/2013, timbrul de mediu se datorează: a) cu ocazia înscrierii în evidentele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România si atribuirea unui certificat de înmatriculare si a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei de poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 4 lit. a) din OUG nr. 9/2013 care reglementează timbrul de mediu ce trebuie achitat pentru autoturismele importate din alte state membre în vederea punerii lor în circulație în România, dispoziții pe care instanța le găsește contrare legislației comunitare, respectiv art. 110 TFUE.
Se reține că legiuitorul român a ajuns la adoptarea OUG nr. 9/2013 după ce anterior a înțeles să adopte mai multe acte normative în același domeniu care, în final, au ajuns să fie considerate de instanța comunitară ca fiind neconforme cu legislația europeană.
Așa cum rezultă din analiza legislației române adoptată de-a lungul timpului (Legea nr. 571/2003, OUG nr. 50/2008 cu toate modificările, Legea nr. 9/2012, OUG nr. 1/2012), obligația de plată a taxei de primă înmatriculare sau taxă de poluare sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a existat pentru mai multe categorii de autovehicule, două fiind cele care au suscitat opinii divergente, respectiv cele achiziționate second-hand dobândite de un prim proprietar din România cu ocazia înscrierii în evidentele autorității competente, potrivit legii, atribuirii unui certificat de înmatriculare si a unui număr de înmatriculare, precum si cele rulate care au fost înmatriculate deja în România și care fac obiectul unor tranzacții de vânzare-cumpărare si pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule si care nu fac parte din categoria exceptate sau scutite de la plata acestor taxe sau taxa pe emisii poluante (art. 4 alin. 1 lit. a, alin. 2 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule).
Din preambulul diferitelor acte normative adoptate de legiuitorul român rezultă că printre motivele care au determinat executivul să le adopte au fost avute în vedere impactul pe care măsurile dispuse prin aceste acte normative privind taxa de primă înmatriculare, taxa pe poluare pentru autovehicule sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule le-ar fi avut în plan economic si social, consecințele negative asupra modului de aplicare a taxării autovehiculelor aflate în categoria celor reglementate de aceste prevederi legale precum si necesitatea simplificării procedurii aplicării taxei.
În mod evident, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 s-au încălcat principiile liberei circulații a mărfurilor, neutralității impozitării interne si s-a creat o discriminare la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene si produsele de pe piața internă, fiind nerespectate prevederile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE)
Scopul art. 110 TFUE este acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 28-30 TFUE prin taxarea internă discriminatorie.
Potrivit jurisprudenței CJUE, interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale.
Articolul art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că statelor membre nu le este permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională si introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate.
Se consideră că, în mod aparent, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 este înlăturată discriminarea la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene si produsele de pe piața internă. In realitate, aplicarea unor taxe cu titulatura de timbru de mediu în cuantumuri destul de însemnate pentru cele achiziționate second-hand dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene conduce în mod evident la diminuarea livrărilor intracomunitare de autovehicule si încurajarea producției interne de astfel de bunuri si achiziționarea lor, o asemenea măsura intrând în categoria celor cu efecte restrictive din punct de vedere cantitativ.
Deși, modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru autovehiculele second-hand achiziționate din afara României si cele similare de pe piața internă este, cel puțin, identică, se apreciază că în mod indirect s-a creat un tratament favorabil celor produse în România având în vedere că, în contextul intenției legislativului de înnoire a parcului auto național cu autovehicule produse în tara noastră, cele mai multe autovehicule indigene sunt noi, din categoria Euro 4, Euro 5 pentru care cuantumul timbrului de mediu pentru autovehicule este mai mic comparativ cu cele achiziționate din spațiul intracomunitar, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu autovehiculele deja înmatriculate în România si pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule, sau taxa pe emisii poluante fiind infim.
Este adevărat că statele membre ale Uniunii Europene au libertatea de a stabili taxe pentru activitatea de comerț cu bunuri importate însă este necesar ca efectul economic al unei astfel de norme asupra circulației bunurilor importate să nu intre în conflict cu legislația comunitară, aici intervenind rolul judecătorului național de a verifica respectarea principiului egalității de tratament între cele două categorii de mărfuri .
Pornind de la ideea că Uniunea Europeană dorește liberalizarea piețelor si înlăturarea oricăror obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor, ținând cont de contextul economico-social, de amploarea pieței auto din România, tendința cetățenilor români de a achiziționa autovehicule second-hand din alte state membre ale spațiului intracomunitar deoarece se realizează egalitatea între preț si calitate, se consideră că prin actuala reglementare s-au impus măsuri cu caracter restrictiv din punct de vedere cantitativ, măsuri interzise de legislația comunitară.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C 426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art. 110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C 74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
P. urmare și în aceasta forma legislativă, respectiv OUG nr. 9/2013, stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare. Reglementat în acest mod, timbrul de mediu diminuează sau este destinat să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule noi produse în România.
De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
In consecinta, instanta apreciaza ca timbrul de mediu reprezinta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor in cadrul Comunitatii, iar reglementarea acestei taxe nu poate fi justificata prin satisfacerea unor cerinte obligatorii ale interesului public.
Interpretarea data de instanta europeana reglementarilor Uniunii Europene, asadar Tratatului de Functionare a Uniunii Europene, face corp comun cu aceste reglementari si este obligatorie pentru particulari, pentru instante si pentru organele fiscale. Astfel, dreptul comunitar acorda autoritatilor administrative aceleasi puteri si obligatii pe care le acorda instantelor nationale, autoritatile administrative fiind obligate sa cunoasca si sa aplice dreptul comunitar din oficiu (Cauza C-198/01 Consorzie Industrie Fiammeri (C.)/Autorita Garante della Concorenza e del Mercato).
TCE, in prezent Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, a creat „o noua ordine juridica” in dreptul international (denumita astfel de Curtea Europeana de Justitie in cazul V. Gend en Loss, 1963), caracterizata prin faptul ca are efect direct si se bucura de suprematie (prioritate) in raport cu ordinea juridica interna. Aceste principii au fost consacrate si de art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, potrivit carora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.
In consecinta, intrucat potrivit art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei tratatele constitutive ale uniunii Europene se aplica prioritar fata de dispozitiile contrare din legile interne, iar art. 110 TFUE interzice restrictionarea liberei circulatii a marfurilor, instanta constata cererea de restituire a sumei achitate cu titlu de timbru de mediu ca find intemeiata.
In privinta cererii de acordare a dobanzii, Tribunalul retine urmatoarele:
P. hotararea CJUE pronuntata in cauza C-565/11 avand ca obiect o cerere de decizie preliminara formulata in temeiul art. 267 TFUE de Tribunalul Sibiu s-a stabilit ca dreptul Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim national precum cel in discutie in litigiul principal, care limiteaza dobanzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu incalcarea dreptului Uniunii, la cele ce curg incepand din ziua care urmeaza datei formularii cererii de restituire a acestor taxe.
Curtea Europeana a mai stabilit prin aceasta decizie, ce are aplicabilitate directa in dreptul intern, unde se aplica cu prioritate fata de legile interne, ca particularii sunt indreptatiti la dobanda de la momentul platii taxei de poluare pentru a se asigura astfel principiile echivalentei, efectivitatii si proportionalitatii remediilor pentru incalcarile dreptului Uniunii.
Ca atare, reclamantul este indreptatit la plata dobanzilor, potrivit art.124 Cod procedură fiscală, coroborat cu art. 120 alin.7, insa de la data platii, pana la data restituirii integrale .
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale sus arătate raportat la art.8, art.18 din Legea 554/2004 republicată, Tribunalul va admite acțiunea, va anula decizia de calcul nr._/2010 si va obliga paratele la restituirea catre reclamant a sumei de 3293 lei, reprezentand taxa de poluare, plus dobanda fiscala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind pe reclamantul U. I. I. domiciliat în Comuna Mihăiești,. .. Argeș în contradictoriu cu pârâtele Administrația F. pentru Mediu cu sediul în București, ..294, corp A, sector 6 și DGRFP Ploiesti, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș.
Anulează decizia de calcul a taxei de poluare emisă de AFP Câmpulung și obligă pârâta AF Mediu la restituirea sumei de 3293 lei .
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17 06 2015.
Președinte, M. B. | ||
Grefier, E. R. |
Red. M.B
Dact. NE/ 5 ex
13.07.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 640/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 616/2015.... → |
|---|
