Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 527/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 527/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 16457/196/2012
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B R Ă I L A
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.527/2013/R.CA
Ședința publică din data de 24 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: G.-E. V. - judecător
Judecător: M. S.
Judecător: C. G. I.
Grefier: L. M.
------------
La ordine fiind soluționarea recursului de contencios administrativ declarat de recurenta-petentă Societatea Comercială „D. S. GROUP” SRL G., cu sediul în G., ., ..44, județul G.; împotriva sentinței civile nr.1016 din data de 06 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ; în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R. București – I. Teritorial Nr.2 C., cu sediul în C., ., nr.2, . C.; având ca obiect – anulare proces-verbal contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este legal îndeplinită; recursul este declarat în termen legal; nemotivat; exceptat de la plata taxelor judiciare de timbru, după care;
În urma deliberării instanța a pronunțat următoarea decizie de contencios administrativ;
TRIBUNALUL
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr.1016/06.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ s-au respins ca neîntemeiate excepțiile nulității și tardivității introducerii cererii plângerii contravenționale invocate de intimat și s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de S.C. "D. S. Group" S.R.L. G. în contradictoriu cu intimatul I. de stat pentru controlul în transportul rutier, menținându-se procesul verbal . nr._ ca temeinic și legal întocmit.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că față de excepția anulării plângerii ca nesemnată, având în vedere că plângerea depusă la dosar poartă semnătura unui reprezentant al societății precum și ștampila, voința societară fiind suficient de bine exprimată, instanța va respinge excepția ca neîntemeiată, iar față de excepția tardivității introducerii plângerii, având în vedere că procesul-verbal a fost comunicat la 19.11.2012, iar plângerea a fost depusă prin poștă la 04.12.2012, instanța va respinge ca neîntemeiată și această excepție, și având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul pe probe.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin procesul-verbal . nr._ întocmit de agentul constatator la 16.11.2012, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 de lei, întrucât la data de 15.11.2012, ora 11:25, în zona DN2B km.99-Lacu Sărat, a fost controlat în trafic autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, condus de S. C.-A., utilizat de petentă, ce efectua transport rutier public de marfă în trafic național în baza licenței LTM nr._/12.05.2013, în urma verificărilor constatându-se depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mau mult; în speță, conducătorul auto a condus în data de 25.10.2012 fără pauză între orele 08:14-16:44 (6 ore și 7 minute), depășind perioada de conducere continuă de 4 ore și 30 min cu 1 oră și 37 de min, conform raport contravenții emis de programul Tachoscan 1.9; a fost totodată întocmit formularul de control în trafic . nr._/15.11.2012 semnat de conducătorul auto fără obiecțiuni.
În drept, conform art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 alin.7 și art.17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta a invocat art.16 alin.7, în sensul că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, obiecțiuni ce nu au fost consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica alte mențiuni, împrejurare care ar atrage nulitatea procesului-verbal contestat.
Instanța a apreciat însă că textul legal are în vedere situația în care procesul-verbal este întocmit chiar în momentul constatării faptei, iar nu ulterior, cum s-a întâmplat în speță – procesul-verbal fiind întocmit la sediul intimatei la data de 16.11.2012, reprezentantul petentei nefiind de față și, prin urmare, neexistând nici obligația agentului constatator de a aduce la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni pe care mai apoi să le consemneze.
Prin urmare, instanța nu a constatat vreun motiv de nelegalitate sub acest aspect, susținerile petentei fiind vădit neîntemeiate.
Instanța nu a reținut interpretările petentei nici cu privire la nerespectarea art.19 din OG nr.2/2001; în primul rând, procesul-verbal a fost întocmit ulterior săvârșirii faptei, la sediul intimatului astfel, este evident că de față nu a fost petenta prin reprezentant legal, aspect necontestat.
Faptul că, la acel moment, nimeni nu a dorit să își asume calitatea de martor este un motiv justificat pentru încheierea procesului-verbal în aceste condiții și nu are vreo incidență nici asupra temeiniciei și nici asupra legalității. Din contră, agentul constatator era chiar obligat să consemneze împrejurarea care a condus la lipsa unui martor care să confirme faptul că petenta nu era de față, agentul constatator respectând prevederile art.19 alin.3 din OG nr.2/2001 și implicit pe ale alin.1.
În orice caz,a considerat instanța, petenta trebuia să invoce și să dovedească o vătămare conform art.105 C.proc.civ., ceea ce nu s-a întâmplat, aceasta limitându-se să interpreteze cele consemnate în procesul-verbal, făcând abstracție de realitatea obiectivă.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, potrivit art.8 alin.1 pct.4 din OG nr.37/2007, „următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale Regulamentului Parlamentului european și al Consiliului (CE) nr.561/2006ale Regulamentului (CEE) nr.3281/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: […] depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult, fapta fiind sancționată potrivit art.9 alin.1 lit.c cu amendă de la 4.000 la 8.000 de lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier. Potrivit art.7 din Regulamentul (CE) 561/2006, după o perioadă de 4 ore și jumătate de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puțin 45 de minute, exceptând cazul în care își începe o perioadă de repaus.
Față de descrierea faptei, instanța a apreciat că fapta a fost corect încadrată de agentul constatator, sancțiunea de 4.000 lei fiind legal aplicată prin raportare la limitele prevăzute de lege.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, petenta a susținut în esență că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției, dat fiind faptul că au fost respectate pauzele, în sensul că între 12:01-12:16 a existat o pauză de 15 minute, urmată de o pauză de 28 de minute (între 12:37-13:05), pauză întreruptă de poliția din B. care i-a solicitat conducătorului auto să părăsească zona unde era parcat.
Instanța a considerat însă că susținerile petentei nu sunt întemeiate. Astfel, împrejurarea că poliția ar fi întrerupt pauza de 30 de min care astfel nu a putut fi finalizată, nu pot fi reținute, neexistând nicio probă la dosar în acest sens. Pe de altă parte, conducătorul avea posibilitatea oricând să facă o pauză de 30 min pentru a respecta prevederile legale.
S-a mai observat că, deși există chiar două pauze neîntrerupte de 15 min și chiar de 16 min, acestea nu sunt urmate de o pauză neîntreruptă de cel puțin 30 de min, aspect care rezultă în mod clar din raportul Tachoscan – coloana 5.
În consecință, s-a apreciat că procesul-verbal este temeinic și legal.
În privința sancțiunilor, agentul constatator i-a aplicat petentei o amendă în cuantum de 4.000 lei, minimul prevăzut de lege (art.9 alin.1 lit.c). Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, instanța a apreciat că sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, agentul constatator a procedând la o corectă individualizare a acesteia.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs petenta . S. Group" S.R.L. G. pe care nu l-a motivat si, deși a fost citata procedural, aceasta nu s-a prezentat în instanță la termenul acordat în cauză pentru a expune oral motivele de nelegalitate și/sau netemeinicie potrivit prevederilor art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de ordine publică, conform dispozițiilor art.306 din Codul de procedură civilă, dar și sub toate aspectele potrivit prevederilor art.304/1 din același cod, tribunalul va constata că recursul este nefondat.
Astfel, din analiza hotărârii recurate, tribunalul observă că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, hotărârea instanței de fond fiind legală iar sub aspectul temeiniciei nu s-a invocat nici un motiv care să fie avut în vedere de instanța de control judiciar.
Totodată, tribunalul va constata că judecătoria a verificat în mod judicios probele administrate în cauză dând o interpretare corectă normelor de drept incidente în speță dedusă judecății pronunțând o soluție necriticabilă atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei procesului verbal.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul va aprecia că recursul declarat este nefondat urmând ca, în temeiul prevederilor art.312 alineatul 3 din Codul de procedură civilă, să îl respingă ca atare și să mențină ca temeinică și legală hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOITIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul de contencios administrativ declarat de recurenta-petentă Societatea Comercială „D. S. GROUP” SRL G., cu sediul în G., ., ..44, județul G.; împotriva sentinței civile nr.1016 din data de 06 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ; în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R. București – I. Teritorial Nr.2 C., cu sediul în C., ., nr.2, . C.; având ca obiect – anulare proces-verbal contravenție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi data de 24 octombrie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
G.-E. VoineaMioara SpițăCorina-G. I.
Grefier,
L. M.
Red. G.-E. V./ 13.11.2013
Dact. M.S. / 3 ex./ 22.11.2013
Jud. Fond: M. V.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2068/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 437/2013.... → |
|---|
