Acţiune în constatare. Sentința nr. 94/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 94/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 2120/116/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 94/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Grefier M. I.
Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ privind pe reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI, având ca obiect acțiune în constatare taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat S. C. pentru reclamant în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat S. C. pentru reclamant depune actele de proveniență ale autoturismului în copii lizibile.
Tribunalul pune în vedere reclamantului, prin avocat, să timbreze cu 50 lei celălalt capăt de cerere, acesta învederând instanței că va depune dovada timbrării până la sfârșitul ședinței de judecată.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul acesteia.
Avocat S. C. pentru reclamant solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii contencios administrativ:
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 8.12.2014 și înregistrată sub nr._, reclamantul P. A., domiciliat în Călărași, . bis, jud. Călărași și cu domiciliul ales în Călărași ., ., .. Călărași a chemat în judecată pe pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, cu sediul în Călărași, .-8, jud. Călărași pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată să restituie reclamantului suma de 10 189 lei achitată cu titlu de taxă de poluare la care se adaugă dobânda legală aferentă calculată începând cu data achitării sumei și până la data restituirii efective, cum și suma rezultată din actualizarea contravalorii taxei pentru aceeași perioadă solicitată, anularea adresei de răspuns la procedura prealabilă efectuată de reclamant și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii se arată de reclamant că a achiziționat la data de 2.11.2012 un autovehicul second hand marca Renault.
Pentru a înmatricula autovehiculul în România reclamantul a fost obligat la achitarea unei taxe de poluare în cuantum de 10 189 lei.
Se mai arată de reclamant că a formulat o cerere la AJFP Călărași pentru restituirea acestei taxe, cerere care însă a fost respinsă, prin adresa nr._/7.05.2013, comunicându-i-se reclamantului că nu a îndeplinit prevederile legale pentru anularea respectivei taxe.
Apreciază reclamantul că taxa percepută este în contradicție cu reglementările UE acceptate și de România.
Astfel, se arată de reclamant că potrivit dispozițiilor art.110 (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prevederile Legii nr. 9/2012 sunt inaplicabile.
Ca urmare a efectului direct al art.110(1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, reclamantul solicită să se constate că prevederile Legii nr. 9/2012 sunt reglementări contrare și nu pot prima în continuare ca aplicabile. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia, că taxa specială achitată a fost încasată în contul bugetului de stat, cu încălcarea art. 110(1) din Tratat.
Față de considerentele menționate, reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept a invocat dispozițiile art.90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene.
În dovedirea acțiunii a depus înscrisuri în copie.
În termen legal, pârâta AJFP Călărași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată, întrucât Legii nr. 9/2012 aplicabilă în cauză stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, în scopul protecției mediului pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 Cod pr.civilă.
În susținerea întâmpinării a depus înscrisuri în copie.
A solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că sunt neîntemeiate apărările formulate de pârâtă, pentru motivele expuse pe larg în cererea de chemare în judecată.
Analizând actele dosarului, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat la data de 2.11.2012 un autovehicul sencond-hand, marca Renault, iar în România a plătit o taxă specială pentru prima înmatriculare a acestui autoturism în cuantum de 10 189 lei, achitată la data de 21.11.2012.
Reclamantul consideră că această taxă este discriminatorie în raport cu jurisprudența Curții Europene și încalcă prevederile art. 110 al.1 ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, precum și prevederile Constituției României, care instituie supremația dreptului comunitar în raport de dreptul intern.
Reclamantul a solicitat pârâtei restituirea sumei de 10 189 lei, însă pârâta a refuzat acest lucru.
Tribunalul reține că taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă în reglementarea internă prin Legea nr. 343/2000 și art. 2142 – 2143 Codul fiscal, care stabileau obligația de achitare a acestei taxe, modul de calcul și scutirile de la plata acesteia.
Ulterior dispozițiile Codului fiscal mai sus arătate aui fost abrogate prin OUG nr. 50/21.04.2008 care a instituit cadrul legal pentru plata taxei de poluare pentru autovehicule și care se constituie ca venit la bugetul fondului pentru mediu.
Prin dispozițiile art. 4 din OUG nr. 50/2008 s-a prevăzut că obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul, după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele reglementate de art. 3 și 9 din ordonanță.
Prin urmare, taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de l iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Potrivit art.110 paragraf 1 din Tratatul privind Funcționarea U.E. nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare.
Aceste dispoziții consacră principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare potrivit căruia state membre comunitare trebuie să se abțină a institui și sunt obligate să înlăture orice măsură administrativă, fiscală sau vamală care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Prin dispozițiile interne ale OUG nr. 50/2008, taxa de poluare este instituită atât pentru înmatricularea autoturismelor noi, indiferent de proveniența geografică sau națională cât și pentru autovehiculele second-hand provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state nefiind însă obligatorie pentru autovehiculele deja înmatriculate.
Potrivit art. 148 al.2 și 4 din Constituția României, urmare aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale uniunii, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
De asemenea, prin art.11 al.1 și 2 din Constituție, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin tratatele la care este parte și care fac parte din dreptul intern.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin.4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Judecătorul național ca prim judecător comunitar are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110(1) din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia sunt bunăoară autoritățile fiscale.
Potrivit OUG nr. 50/2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M (1)-N(3) astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a autovehiculelor rutiere precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art3).
Autoturismul reclamantului nu intra în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare (art.3 alin.2 și art.9 alin.1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit.a) fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în Românie și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin.1) rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin.1).
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă provenită din alte state membre în comparație cui produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urm,are a aplicării dreptului intern respectiv a OUG 50/2008 în timp ce reclamantul a invocat nelegalitatea acestuia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța constată că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare rezultă că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe taxa de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
OUG nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratat întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și mai recent vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE hotărârea din 7 mai 1987. cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta SRL c. Amministrazione della finanze dello Stato – în speță taxa menită să descurajeze importul de banane în Italia.)
discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
Prin urmare, dispozițiile art. 4 lit.a din OUG nr. 50/2008 creează o discriminare fiscală și un regim diferit între produsele importate și cel similare autohtone care este în contradicție și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție care a decis în cauzele T. și N. că o taxă de înmatriculare este interzisă dacă este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei determinată în funcție de caracteristicile tehnice ale autovehiculului nu ține cont de gradul de depreciere al autoturismului, astfel încât, această valoare excede valorii reziduale a unor autoturisme second-hand similare care sunt deja înmatriculate în statul membru, în care au fost importate.
În consecință, taxa pe poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 pentru autoturismele de ocazie din achiziții intracomunitare este contrară dreptului comunitar, deciziile Curții Europene de Justiție în cauzele T. și N. fiind obligatorii pentru toate instanțele naționale care sunt sesizate cu o cauză similară.
Prin Legea nr. 9/2012 a fost abrogată OUG nr. 50/2008 și înlăturată discriminarea constatată, prin art. 4 al legii.
Prin OUG nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din lege, s-a dispus însă suspendarea până la data de 01.01.2013.
Ca atare, la acest moment considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza N., sunt în continuare actuale, fiind menținută discriminarea între vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre și vehiculele de ocazie având aceeași vechime și uzură de pe piața națională.
În consecință dispozițiile interne care stabilesc obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea second-hand încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind Funcționarea U.E., precum și dispozițiile art. 148 al.2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu are caracter prioritar și prevalează legii interne.
Constatând că stabilirea taxei s-a făcut cu încălcarea normelor comunitare, norme care odată cu aderarea la Uniunea Europeană fac parte din dreptul intern și se aplică cu prioritate, tribunalul urmează a admite în parte cererea formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI.
În consecință, tribunalul, în baza art. 117 lit. d Cod procedură fiscală urmează a obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 10 189 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată începând cu data achitării sumei și până la data restituirii efective.
Referitor la solicitarea reclamantului de anulare a dispoziției nr._/7.05.2013 emisă de pârâtă, tribunalul urmează a respinge solicitarea, având în vedere că adresa nu constituie un act administrativ fiscal în sensul art. 41 din Codul de procedură fiscală sau act administrativ de autoritate în sensul art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ.
Cât privește capătul de cerere al acțiunii reclamantului privind actualizarea sumei, tribunalul urmează a respinge cererea având în vedere că Codul procedură fiscală prevede expres sancțiunea în cazul restituirii sumelor plătite urmare aplicării eronate a prevederilor legale, respectiv acordarea dobânzilor, care acoperă tocmai prejudiciul cauzat reclamantului.
Cum pârâta se află în culpă procesuală, tribunalul în baza art. 453 cod pr.civilă urmează a obliga pârâta către reclamant la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 10 189 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată începând cu data achitării sumei și până la data restituirii efective.
Respinge celelalte capete de cerere ale acțiunii reclamantului.
Obligă pârâta către reclamant la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015.
Președinte, C. I. | ||
Grefier, M. I. |
Redact/CI/23.02.2015
Tehnored/MI
4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 14/2015. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 70/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
