Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1808/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1808/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 6784/328/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1808/R/2014
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. T.
Judecător: L.-Anișoara C.
Judecător: R. M.
Grefier: D.-A. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurenta . civile nr. 2233/19.09.2013 a Judecătoriei T. privind și pe intimata G. DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Procedura este îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 8 octombrie 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru 15 octombrie 2014 și 22 octombrie 2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 2233/19.09.2013 a Judecătoriei T. a fost respinsă plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr._/14.06.2011 formulată de petenta ., cu sediul procesual ales la sediul Societății Civile de Avocați G., Ghidra și Asociații, situat în Cluj-N., ., nr. 102, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul General, cu sediul procesual ales la Comisariatul Judetean Cluj în Cluj-N., ., nr. 49, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, sub nr. dos._ al Judecătoriei T., petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Cluj, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/12.10.2012, ca fiind nelegal și netemeinic, iar in subsidiar, reducerea cuantumului amenzii aplicate, până la minimul special prevăzut de lege. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta a arată că, în urma controlului efectuat ca urmare a unei sesizări telefonice, înregistrată la GNM-C.J. cu nr. 5390/ 08.10.2010, în data de 08.10.2012, pe teritoriul comunei Băisoara, jud. Cluj, s-a reținut că la iazul de decantare Mașca-Băișoara, pe partea care aparține de Primăria Comunei Băișoara, se efectuau lucrări de excavare/ exploatare de către reprezentanți și colaboratori ai Primăriei Comunei Băișoara, fără a deține acte de reglementare pe linie de protecție a mediului. Se arată totodată că activitatea de exploatare din iazul de decantare Mașca-Băișoara este considerată cu risc major asupra mediului și populației comunei Băișoara jud. Cluj.
Agentul M. S. A. a întocmit un proces-verbal de constatare și de sancționare a contravenției, aplicând o amendă contravențională de 40.000 Ron, pentru încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. 1 din OUG nr. 195/2005 și anume „desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrale de mediu”, respectiv art. 14 alin. 2 din OUG 195/2005, conform cărora „ funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului”.
Încălcarea acestor prevederi constituie potrivit art. 96 alin. 2 pcr. 1 din OUG nr. 195/2005 contravenție. Astfel, conform acestui text de lege „ Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei ( Ron) la 10.000 lei(Ron) pentru persoane fizice și de la 30.000 lei (Ron) la 60.000 lei (Ron) pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
1.- obligația persoanelor fizice și juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum și a acordului de import/export și a autorizațiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate”.
În ceea ce privește nelegalitatea procesului-verbal, petenta apreciază că acesta a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora „procesul verbal se semnează pe fiecare pagină, de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care, contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia”, iar potrivit dispozițiilor alin. 3 „În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului- verbal în acest mod”.
Sancțiunea care intervine în cazul încălcării acestor dispoziții este nulitatea relativă a procesului-verbal, nulitate condiționată de dovedirea unei vătămări.
După cum se poate observa, procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului legal al contravenientei. La rubrica martori se menționează faptul că „la sediul GNM-C.I. Cluj, sunt prezenți doar angajați care au calitatea de agenți constatatori”, de unde reiese că procesul verbal s-a întocmit la sediul intimatei.
Prin procesul-verbal, la descrierea stării de fapt, se susține că la iazul de decantare Mașca-Băișoara ”se efectuau lucrări de excavare/exploatare de către reprezentanți și colaboratori ai Primăriei comunei Băisoara”.
Raportat la aceste aspecte, având în vedere locul săvârșirii contravenției, nu este greu să credem că nu a putut fi găsită nici o persoană care să aibă calitatea de martor asistent. Petenta apreciază că agentul constatator cu rea-credință a întocmit procesul verbal de contravenție la sediul intimatei (organului constatator) pentru a putea justifica astfel motivul nesemnării procesului-verbal de către cel puțin un martor, la sediul GNM-C.I. Cluj, fiind prezenți doar angajați care au calitatea de agenți constatatori.
Această explicație a agentului constatator nu i se pare contestatoarei nici pertinentă, nici suficientă.
În ceea ce privește dovedirea unei vătămări, apreciază că întocmirea procesului verbal în lipsa reprezentantului legal i-a cauzat în mod evident subscrisei o vătămare, prin aplicarea unei amenzi ce cu ușurință ar fi fost evitată în măsura în care un reprezentant al petentei ar fi explicat starea de fapt intimatei.
În ceea ce privește netemeinicia procesului verbal de contravenție, petenta arata ca aceasta nu se face vinovată de nici o contravenție, cele reținute în sarcina sa de către agentul constatator nefiind susținute de nici o probă si nu corespund realității. Astfel, petenta arata ca nu efectuează lucrări de excavare/exploatare, lucrări care prin repetabilitatea lor să poată fi considerate de către agenții constatatori ca fiind un risc major, asupra mediului și populației Comunei Băișoara.
La momentul efectuării controlului, reprezentanții petentei efectuau doar un transport de balastru din zona de decantare pentru acoperirea unui șanț din Satul Moara de P., . este dovedit și cu Convenția de colaborare încheiată la data de 05.10.2012 dintre . și Consiliul Local al Comunei Băișoara. Această convenție care are ca și obiect efectuarea de către . a unui transport cu titlu gratuit a unei bascule de nisip, din localitatea Băisoara în localitatea Moara de P., la cererea Consiliului Local al Comunei Băisoara. Totodată aceste aspecte pot fi dovedite și cu martori.
Petenta arată că nu a efectuat lucrări de excavare balastru identificat de către reprezentanții intimatei, fiind în prealabil depozitat în zonă de către petenta și nu provine din perimetrul iazului de decantare.
Ori, această activitate nu poate fi considerată ca fiind o activitate cu posibil impact semnificativ asupra mediului în sensul art. 12 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, pentru care să fie necesară autorizație de mediu.
Chiar și în ipoteza în care, petenta ar fi efectuat lucrări de excavare/exploatare, în procesul verbal nu se face referire la nici un ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, ordin care să prevadă în mod expres că lucrările de excavare/exploatare în iazurile de decantare sunt considerate ca fiind activități cu risc major asupra mediului și populației comunei Băișoara.
Contestatoarea arată că a făcut această precizare deoarece art. 12 alin. 2 din lege, prevede faptul că: ”Procedura de emitere a autorizației de mediu și lista activităților supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului”.
Așadar, prin prisma acestor aspecte, atâta timp cât petenta nu a desfășurat o activitate care să poată fi considerată activitate cu risc major, asupra mediului și populației și pentru care să fie necesar obținerea unor acte de reglementare pe linie de protecție a mediului, în mod netemeinic s-a reținut în sarcina subscrisei săvârșirea contravenției prevăzută de art. 96 alin. 2 par. 1 din OUG nr. 195/2002.
Raportat la reducerea cuantumului amenzii aplicate, până la minimul special prevăzut de lege petenta arata ca potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Petentă arată că nu a avut niciodată intenția de a eluda dispozițiile legale, iar măsura luată de către agentul constatator este vădit disproporționată față de presupusa abatere săvârșită de către petenta. Astfel, aplicarea unei amenzi de 40.000 lei i se pare excesivă raportat la gradul de pericol social scăzut al faptei.
Nu în ultimul rând, petenta arată că nu a mai fost sancționată contravențional pentru astfel de fapte.
Față de aceste aspecte, petenta apreciază că se impune reducerea cuantumului amenzii aplicate, până la minimul special prevăzut de lege.
În drept, s-au invocat art. 19, art. 31 din OG nr. 2/2001, art. 12, art. 14, art. 96 alin. 2 par. 1 din OUG nr. 195/2005.
In probatiunea, petenta a depus la dosar copia procesului verbal . nr._/12.10.2012, Convenția de colaborare încheiată la data de 05.10.2012 dintre . și Consiliul Local al . indica martorii la termenul de judecata.
La data de 5 decembrie 2012, intimata Ministerul Mediului si Pădurilor - G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Cluj, a depus la dosar un înscris ( f.15), prin care a invederat instanței că, potrivit HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Cluj, nu are personalitate juridică, fiind organizat ca și serviciu în cadrul Comisariatului General- instituție cu personalitate juridică, motiv pentru care solicită introducerea în cauză a Comisariatului General.
La termenul de judecată din data de 6 decembrie 2012, petenta . Precizare la plângerea contravențională (filele 17-18), prin care a arăta că înțelege să se judece cu G. Națională de Mediu prin Comisarul General.
La termenul de judecată din data de 7 februarie 2013, intimata a formulat și depus la dosar Intâmpinare (filele 29-32), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondata.
In motivare, intimata arată că petenta Primăria comunei Băișoara a fost sancționată contravențional în urma controlului care a fost efectuat ca urmare a unei sesizări telefonice, înregistrată la GNM - CJ Cluj, în data de 08.10.2012, pe teritoriul comunei Băișoara jud. Cluj, la iazul de decantare Mașca-Băișoara. La fața locului comisarii GNM CJ Cluj, au constatat că pe partea care aparține de Primăria Comunei Băișoara se efectuau lucrări de excavare/exploatare de către reprezentanții și colaboratorii Primăriei comunei Băișoara, fără a deține acte de reglementare pe linie de protecție a mediului.
Intimata arată că activitatea de exploatare din iazul de decantare Mașca Băișoara este considerată cu risc major asupra mediului și populației Comunei Băisoara conform Ordinului nr. 1798/2007 privind activitățile cu impact semnificativ asupra mediului. Fapta constituie contravenție în cond. OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la motivele invocate în plângerea petentei, precum că „reprezentanții petentei efectuau doar un transport de balastru din zona de decantare pentru acoperirea unui șanț din ., . că acestea sunt impertinente întrucât acest balastru transportat era de fapt nisipul din iazul de decantare Mașca Băisoara, care a fost excavat/exploatat pentru a fi încărcat și dus la destinație, în vederea folosirii lui în scopul indicat de petentă, respectiv acoperirea unui șanț.
În cuprinsul notei de constatare semnată de către Primarul . S., comisarii rețin următorul aspect „La fața locului, în data de 08.10.2012, în jurul orelor 12-12,30, s-au constatat următoarele: se efectuează lucrări de excavare din iazul de decantare Mașca- Băișoara, pe partea care aparține de . un excavator condus de Ș. N. (angajat al Primăriei Comunei Băisoara) precum și o autoutilitară având nr. de înmatriculare_, care aparține de .. Conform declarațiilor d-nei Primar L. M. S., între Primăria Comunei Băișoara și . există o convenție de colaborare, care nu a putut fi prezentată la data controlului. Conform declarațiilor d-nei Primar L. M. S., aceste excavări se efectuează pentru acoperirea unui șanț, din dat Moara de P., .”.
Lucrările de excavare/exploatare a materialelor depuse în Iazul de decantare Mașca Băișoara, s-au efectuat de către reprezentanții și colaboratorii Primăriei comunei Băișoara fără a deține acte de reglementare privind protecția mediului (Aviz, Acord de Mediu, Autorizație de Mediu etc.) care era necesară la începerea lucrărilor de exploatare.
În acest sens, petenta avea obligația de a se adresa Agenției pentru Protecția Mediului Cluj-N., în vederea obținerii acestor acte pentru a putea desfășura activitatea.
Intimata arata semnificația unor termeni utilizați în normele legale:
- I. de decantare - configurație naturală sau amenajare tehnică pentru depozitarea deșeurilor cu granulație fină, în principal steril de procesare, împreună cu cantități variabile de apă liberă, rezultate din tratarea resurselor minerale și din lșimpezirea și recircularea apei de proces conform HG nr. 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive.
Intimata arata că dacă se intervine într-o astfel de locație cu activități de excavare/exploatare sau orice altă activitate, așa cum a procedat petenta, fără a deține acte de reglementare privind protecția mediului, prin care se stabilesc condițiile de exploatare în siguranță a acestui depozit, se săvârșește contravenția reținută în sarcina petentei, iar pericolul de surpare și inundare este iminent, creând astfel un prejudiciu major asupra mediului cu implicații majore și asupra sănătății populației.
Raportat la aceste aspecte și la faptul că, petenta susține că „efectua doar un transport de balastru din zona de decantare” legiuitorul nu o exonerează de obligațiile respectării legislației de mediu în vigoare. Mai mult, indică disprețul și nesocotirea legislației privind protecția mediului, în activitatea pe care petenta o desfășoară și care activitate este condiționată de obținerea actelor de reglementare privind protecția mediului (avize, acorduri, autorizații de mediu).
Aspectele invocate nu justifică începerea lucrărilor fără deținerea Autorizației de Mediu, mai mult prin aceste afirmații se argumentează foarte clar de către petentă, buna știință a începerii lucrărilor de exploatare fără a deține actele de reglementare necesare acestei activități.
În ceea ce privește legalitatea și temeinicia procesului verbal, intimata consideră că, PVCSC a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 și alin 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere faptul că petenta nu a reușit să răstoarne pezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal sancționator și că la individualizarea sancțiunii, s-a avut în vedere respectarea caracterului preventiv, dar și punitiv, care trebuie să caracterizeze aplicarea sancțiunii contravenționale, consideră intimata că nu sunt admisibile motivele invocate de petentă.
În drept, intimata a invocat OUG 195/2005 actualizată, privind
protecția mediului, OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată.
În probațiune, s-a depus adresa de înaintare a PVCSC precum și confirmarea de primire; Nota de constatare și fotografii efectuate la fața locului cu aparatul foto din dotare.
In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii K. G. (f. 58) si S. I. (f. 59).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. . nr._/12.10.2012 întocmit de G. Naționala de Mediu – Comisariatul Județean Cluj, petenta a fost sancționată cu amenda de_ lei, reținându-se că urmare a unei sesizări telefonice, înregistrată la GNM-C.J. cu nr. 5390/ 08.10.2010, în data de 08.10.2012, pe teritoriul comunei Băișoara, jud. Cluj, la iazul de decantare Mașca-Băișoara, pe partea care aparține de Primăria Comunei Băișoara, se efectuau lucrări de excavare/exploatare de către reprezentanți și colaboratori ai Primăriei Comunei Băișoara, fără a deține acte de reglementare pe linie de protecție a mediului. Activitatea de exploatare din iazul de decantare Mașca-Băișoara este considerată cu risc major asupra mediului și populației Comunei Băișoara jud. Cluj, fapta fiind prevăzută de art. 12 alin. 1 si art. 14 alin. 2 din OUG nr. 195/2005 si sancționată de art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005.
Plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificată, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 1.11.2012.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța de fond a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, ce poate fi invocată și de instanță din oficiu.
Instanța a mai reținut că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petenta fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. art. 12 alin. 1 si art. 14 alin. 2 din OUG nr. 195/2005 („Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu”, „Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului”) si sancționată de art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005 („Constituie contravenții și se sancționează cu amendă …de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: obligația persoanelor fizice și juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum și a acordului de import/export și a autorizațiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate”).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (H.C.L. nr. 26/2010 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda alternativ cu sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Instanța de fond a reținut că petenta nu a reușit să facă dovada pozitivă a unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.
Dimpotrivă, instanța a constatat că săvârșirea faptei contravenționale reiese si din declarațiile martorilor audiați în cauza K. G. (f. 58) și S. I. (f. 59), care declara că doar au incarcat bascula cu nisip din iazul de decantare și nu au efectuat lucrări de excavare, după care în urma sesizării Gărzii de mediu au refăcut digul de unde au luat inițial nisip, fapta care în opinia instanței are impact semnificativ asupra mediului și populației raportat la dispozițiile legale care reglementează această activitate.
Instanța de fond a reținut că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petenta, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, raportat la pericolul de surpare și inundare a zonei populate provocat prin fapta sa de către petenta.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța de fond a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât a respins plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs petenta . acestuia, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal contestat.
În motivare, s-a arătat în esență că instanța de fond nu a ținut cont de criticile formulate în rap. de art. 19 din OG 2/2001, legate de nesemnarea procesului verbal de către contravenientă respectiv de către martor precum și că aceasta a făcut o apreciere eronată asupra ansamblului probator administrat.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și sub toate aspectele, în condițiile art. 3041 Cod Procedură Civilă, tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică. Astfel, procesul verbal de contravenție este întocmit cu respectarea întocmai a prevederilor OG 2/2001, respectiv cele ale art. 17 din acest act normativ, și anume nici una dintre mențiunile care ar fi dus la constatarea nulității acestuia nu lipsește, adică lipsa mențiunilor privind: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii, a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește nesemnarea procesului verbal contestat de către contravenientă, este de reținut că acesta din urmă a fost încheiat în lipsă, aspect permis de dispozițiile legale iar în ceea ce privește nesemnarea acestuia de către un martor, aspect de asemenea permis de dispozițiile legale, tribunalul constată că s-au consemnat totuși motivele pentru care nu s-a realizat acest lucru. Oricum, aspectul în discuție ar fi în măsură să atragă doar o nulitate relativă, în contextul producerii unei vătămări ce ar fi greu de reținut având în vedere că un eventual martor asistent ar dovedi eventual refuzul contravenientului de a semna procesul verbal și nu aspecte ce țin de fondul cauzei.
În ceea ce privește situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, tribunalul reține că aceasta este rezultatul unor constatări personale a unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal.
În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate și dovedite de petentul - recurent care susține netemeinicia procesului verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestora. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Petentul nu a probat existența unei alte stări de fapt, martorii audiați nereliefând o altă stare de fapt ci dimpotrivă, implicit au susținut temeinicia procesului verbal în condițiile în care au arătat că după controlul efectuat au refăcut digul de unde au luat inițial nisipul. Or, acest lucru dovedește nu doar luarea de nisip din acea zonă, cum susține petenta și martorii audiați, ci efectuarea unor lucrări de excavare, aspect dovedit de altfel cu prisosință de fotografiile depuse la dosarul cauzei.
Față de cele de mai sus, tribunalul va respinge recursul declarat de recurenta . civile nr. 2233 din 19.09.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de . în Băișoara, ., jud. Cluj și cu dom procesual ales la C.. av. situat în Cluj-N., . nr. 102, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 2233 din 19.09.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 22.10.2014.
Președinte, M. T. | Judecător, L.-Anișoara C. | Judecător, R. M. |
Grefier, D.-A. B. |
Red. 2 ex./R.M./D.M.
20.01.2015
Jud.fond: S. T. A.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 744/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Decizia... → |
|---|
