Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 428/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 428/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 7610/211/2013
cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 428/2014/A/2014
Ședința publică de la 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. G. Z.
Judecător A. N.
Grefier Ani-Letiția C.
Pe rol fiind judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul declarat de către apelantul I. V. împotriva Sentinței civile nr._/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. N. privind și pe intimatul M. C.-N.-DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, SERVICIUL ORDINE ȘI SIGURANȚA PUBLICĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsa părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competent general, material și teritorial în soluționarea cauzei de față, conform art. 466 NCPC.
Se constată că apelul a fost declarat în termen, motivat și comunicat cu intimata.
Instanța constată că apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 411 NCPC astfel că reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr._/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.-N. s-sa respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul I. V. împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/ 11.03.2013, respectiv, . nr._/ 14.03.2013, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. și a fost menținut ca legal și temeinic procesul-verbal contestat nr. . nr._/ 11.03.2013, . nr._/ 14.03.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._/ 11.03.2013 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 1 lit.a din HCL nr.149/2009, respectiv că acesta la data de 08.03.2013, ora 15,33, pe ..10 din mun.C.-N. numitul I. V. a staționat și parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ destinat transportului de marfă, cu masa totală autorizată de peste 2 tone, pe domeniul public/privat al municipiului C.-N..
Prin procesul verbal . nr._/ 14.03.2013 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/ 1991 modificată/ republicată, constând în aceea că la data de 08.03.2013. ora 15.33, pe .. 10 din mun. C.-N., numitul I. V. a adresat expresii jignitoare agentului constatator care efectua serviciul de patrulare în cartierul Mănăștur.
Instanța de fond a reținut că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, având în vedere că nu există niciun dubiu privind temeinicia sau exactitatea observațiilor personale ale agentului constatator.
Petentul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal, nu s-a prezentat în instanță și nu a propus probe, recunoscând prin plângere fapta ce i se impută.
Deși, potrivit art.1169 C.civ, sarcina probei revine petentului, acesta nu a adus nici o dovadă solidă și veridică în sprijinul contestării stării de fapt reținute în procesul verbal. Procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrarie, conform unei practici constante.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel I. V. solicitând admiterea apelului schimbarea în tot a sentinței apelate și, pe cale de consecință, admiterea contestației formulate împotriva procesului-verbal ., nr._/11.03.2013 și a procesului-verbal ., nr._/14.03.2013.
Sentința este netemeinică din următoarele considerente:
Judecătorul fondului pornește de la o premisă greșită și anume aceea că subsemnatul mai aveam, la data comiterii contravențiilor, calitatea de proprietar al autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ . în realitate, subsemnatul am înstrăinat acest autovehicul la data de 24.02.2012 numitului C. I. A., conform contractului de vânzare-cumpărare pe care îl anexez. Este eronată și susținerea că acest contract nu are dată certă, în condițiile în care, potrivit art 278 alin. 1 pct. 2 C.procciv., un înscris sub semnătură privată dobândește data certă „din ziua când a fost înfățișat la o autoritate sau instituție publică, facându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri".
Or, contractul de vânzare-cumpărare al autovehiculului a fost prezentat, la data de 24.02.2012, Primăriei Comunei Livezile care a dispus radierea autovehiculului din evidențele acesteia, astfel cum rezultă din Adeverința nr. 3716/02.12.2013. Așadar, contractul de vânzare-cumpărare a dobândit dată certă la 24.02.2012, de la acel moment devenind opozabil terților, conform art. 278 C.procciv., rap. la art. 1281 C.civ.
Este cel puțin bizară susținerea intimatului, preluată fără nicio rezervă de instanța de fond, că un act juridic produce efecte numai între părțile contractante, „fără a putea să profite sau să dăuneze altor persoane", în condițiile în care art. 1281 C.civ. prevede expres că un contract este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Cu alte cuvinte, de la data dobândirii datei certe de către contractul încheiat de subsemnatul cu privire la autoturism, acest contract a devenit opozabil terților, inclusiv intimatului.
De asemenea, o altă susținere ciudată a intimatului și a instanței de fond este aceea ca "răspunderea contravențională revine persoanei care figurează ca proprietar al autoturismului, relațiile contractuale ale acestuia cu terții nefiind o cauză exoneratoare de răspundere". Arată că potrivit dispozițiilor art. 1674 C.civ.nou, în vigoare la data încheierii contractului, „proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă".
Fiind vorba despre o vânzare a unui bun mobil, această regulă este aplicabilă fără rezerve. Mai mult, în contractul de vânzare-cumpărare s-a menționat faptul că vânzătorul, adică subsemnatul, a predat autoturismul, cheile acestuia, precum și toate documentele necesare cumpărătorului.
Nu se poate vorbi, așadar, că ar mai fi avut, la momentul constatării contravențiilor, calitatea de proprietar, aceasta transmițându-se cumpărătorului la data de 24.02.2012. Or, răspunderea contravențională este personală și nu este admis ca cineva să fie tras la răspundere pentru o faptă pe care nu a comis-o, doar în virtutea faptului că, fără voia sa (obligația de radiere a autoturismului aparținând cumpărătorului), mai figurează ca proprietar al autoturismului. Consider că, dacă nu intimatul, cel puțin instanța de fond ar fi trebuit să fie mai interesată de aflarea adevărului în cauză, nu de sancționarea neapărată a subsemnatului.
Învederează că motivarea sentinței este străină de obiectul cauzei.
Procesele-verbale au fost încheiate în lipsa acestuia, că era absolut necesară existența unui martor asistent. Cel puțin în legătură cu cea de-a doua contravenție care i s-a reținut în sarcină, având în vedere că identificarea persoanei care a adresat expresii jignitoare agentului constatator nu s-a făcut prin legitimarea acestuia, ci tot în baza datelor primite de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare A Vehiculelor, ar fi fost strict necesară prezența unui martor care să confirme cele consemnate, precum și identitatea făptuitorului.
Arată că agentul constatator nu a identificat și legitimat, pe loc, persoana care i-a adresat expresii jignitoare. Dacă ar fi procedat astfel, procesul-verbal putea fi încheiat la acel moment, 08.03.2013, nu la aproape o săptămână după aceea (14.03.2013), după ce au fost comunicate datele de la SPCRPCIV. Din acest punct de vedere, consideră că procesul-verbal este lovit de nulitate.
Intimatul M. C.-N., prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului formulat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
Apreciază că motivele invocate sunt nefondate și nu sunt de natura a înlătura răspunderea contravențională reținută în sarcina sa.
Instanța de fond în mod legal și temeinic, după o justă apreciere a probatoriului administrat în cauză a respins plângerea contravențională, arătând că se impune menținerea în întregime a proceselor verbale contestate.
Susținerile petentului, așa cum sunt ele evidențiate în cuprinsul cererii de apel nu sunt în măsură să dovedescă „nevionvăția" sa. Astfel, potrivit art. 19 din OUG nr. 195/ 2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice - "procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea /".
Potrivit art. 2 alin.l din Ordinul MAI nr. 1.501 din 13 noiembrie 2006 - privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 21 noiembrie 2006 -„proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați să solicite înmatricularea ori înregistrarea, după caz, înainte de a le pune în circulație si să solicite radierea lor din evidentă, în cazurile prevăzute de lege, potrivit prevederilor prezentului ordin ".
Potrivit art. 24 alin. 2 lit. d) din același act normativ -„proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane".
Petentul nu a efectuat demersurile legale pentru radierea autoturismului de pe numele său și transcrierea acestuia pe noul proprietar, acesta figurând în baza de date a Serviciului Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și înmatriculări a Vehiculelor ca fiind în proprietatea sa. în acest context, apreciem că petentul nu poate invoca propria culpă în apărarea sa - "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".
Prin urmare, răspunderea contravențională revine persoanei care figurează ca proprietar al autoturismului, relațiile contractuale ale acestuia cu terții nefiind o cauză exoneratoare de răspundere, iar petentul nu poate invoca în apărare neregularitatea pricinuită prin propriul fapt.
Sancțiunea a fost aplicată în temeiul unei hotărâri de consiliu local care reglementează oprirea, staționarea și parcarea neregulamentară pe domeniul public sau privat al mun. C.-N. și care urmărește, în principal: fluidizarea traficului rutier, descongestionarea drumurilor publice, asigurarea fluenței circulației în condiții de siguranță rutieră, optimizarea transportului în comun, protejarea pietonilor, respectarea regulilor de circulație impuse prin actele normative ce privesc circulația pe drumurile publice și alte norme impuse prin hotărâri ale administrației publice locale. în aceste condiții, era obligat să se conformeze hotărârii Consiliului Local, care a fost adusă la cunoștință publică și prin care s-a reglementat în mod legal o problemă ce intră în aria de competență a autorităților locale, aceasta neputând pretinde să procedeze la parcarea autovehiculul său destinat transportului de marfă, având masa totală maximă autorizată mai mare de 2 tone pe domeniul public al mun. C.-N..
Fotografiile realizate la momentul controlului, comunicate la dosar, dovedesc realitatea mențiunilor consemnate de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal contestat și contrariul celor susținute de către petent prin plângerea formulată.
Analizând actele dosarului, instanța retine următoarele:
În speță reclamantul este înmatriculat ca proprietar al autovehiculului în cauză în baza de date a Serviciului Înmatriculări Auto, chiar dacă a fost radiat din evidențele Primăriei Comunei Livezile – Jud. A..
În speță, dovada săvârșirii faptelor de către petent nu rezultă doar din existența sa ca proprietar în baza de date a serviciului de înmatriculări auto, ci și din faptul că procesul verbal nr._/14.03.2013 constată o faptă observată nemijlocit de agentul constatator nu doar în privința autovehiculului în cauză, ci și a persoanei care a săvârșit-o. Se impune prin urmare concluzia că persoana cu privire la care a fost încheiat procesul verbal referitor la expresiile jignitoare adresate agentului constatator este aceeași persoană cu cea care a procedat la staționarea neregulamentară a autovehiculului,, constatată prin procesul verbal_/11.03.2013,deoarece nicio altă persoană nu ar fi avut un motiv să adreseze expresii jignitoare agentului constatator pentru încheierea procesului verbal.
Aceste aspecte sunt suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului conform jurisprudenței CEDO (în acest sens, printre altele, hotărârea A. contra României, din data de 04.10.2007). Aceasta deoarece în speță sunt respectate criteriile stabilite prin aceeași jurisprudență (în acest sens, printre altele, în special în materie contravențională, decizia de inadmisibilitate I. P. contra României, din data de 28.06.2011), respectiv, să se respecte dreptul la apărare și să se țină cont de miza litigiului.
În speță dreptul la apărare al petentului a fost respectat, întrucât acesta a avut posibilitatea de a participa la proces și de a propune probe în favoarea sa.
Miza litigiului este relativ redusă respectiv aplicarea unor amenzi, de 400 de lei și respectiv 500 de lei, petentul având și posibilitatea de a achita în privința primei amenzi, jumătate din minimul amenzii respectiv 200 de lei, în 48 de ore de la comunicarea procesului-verbal.
Având în vedere, deci, faptul că miza litigiului este una relativ redusă și că dreptul la apărare al petentului a fost respectat, instanța apreciază elementele existente în prezenta cauză, sunt suficiente pentru a înlătura prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului.
În plus, tribunalul apreciază că aplicarea acestei prezumții corespunde și imperativului social de interes public local ca oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor să se efectueze în conformitate cu regulile impuse prin Hotărârile Consiliului Local.
Este adevărat că la dosarul cauzei s-a depus o adeverință eliberată de Primăria Comunei Livezile cu privire la radierea autovehiculului de pe numele petentului.
Având în vedere aspectele menționate, faptul că toate argumentele invocate în susținerea recursului sunt neîntemeiate și că nu există motive care să poată fi invocate din oficiu, tribunalul va respinge ca neîntemeiat recursul formulat în cauză și va menține în integralitate sentința primei instanțe, în temeiul art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de I. V., CNP_, domiciliat în ., jud. A. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., cu sediul în C.-N., .-3, jud.C. împotriva Sentinței civile nr._/22.08.2013 pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosarul nr._ pe care o menține în întregime.
Prezenta decizie este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2014.
Președinte, B. G. Z. | Judecător, A. N. | |
Grefier, Ani-Letiția C. |
Red.B.G.Z., Tehn. V.A.M.,4 ex./03.08.2014
Jud. fond: S. I.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 82/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
