Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 569/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 569/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 22182/211/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 569/R/2014
Ședința publică de la 25 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: M. O.-S.
JUDECĂTOR: D.-I. T.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta . F. SRL împotriva Sentinței civile nr. 5473 din 20.03.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat A. B. DE APA SOMES-TISA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, este motivat și comunicat.
Tribunalul, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin Sentința civilă nr. 5473 din 20.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta S.C. A&A W. F. S.R.L., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr. 4902 din 06.09.2012, în contradictoriu cu intimata A. N. „APELE ROMANE” – A. B. DE APA SOMES – TISA.
F. cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr. 4902 din 06.09.2012, intocmit de A. N. Apele Romane – A. B. de Apa Somes Tisa, petenta S.C. A&A W. F. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 35.000 lei, pentru fapta prevăzută de art. 87, alin. 1 si sanctionata de art. 88, alin. 1, lit. b din Legea apelor nr. 107/1996, retinandu-se ca in data de 06.09.2012, s-a constatat punerea in functiune a fabricii de prelucrare si conservare peste, crustacee si moluste, lucrare ce are legatura cu apele, apartinand firmei A&A W. F. S.R.L., fara autorizatie de gospodarire a apelor; la data de 06.09.2012, ora 12:00, fabrica de prelucrare peste din localitatea Suatu, jud. Cluj, apartinand A&A W. F. S.R.L. este in functiune, cu evacuare de ape uzate in paraul Suatu.
Procesul verbal de contraventie a fost semnat de reprezentantul legal al societatii petente si de martorul asistent N. S. (fl. 4).
In baza art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.
In cauza dedusă judecății, s-a constatat că plângerea a fost formulata cu respectarea termenului legal de 15 zile de la înmânarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar instanța, în temeiul art. 32, alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 este competentă să soluționeze plângerea, contravenția fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială.
Verificând, potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 4902 încheiat de intimata in data de 06.09.2012, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, s-a constatat că petenta nu a invocat producerea vreunei vătămări prin încălcarea altor dispoziții legale referitor la întocmirea valabilă a procesului-verbal de contravenție. Întrucât, în speță, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau relativa a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal . nr. 4902 incheiat in 06.09.2012 instanta a retinut ca potrivit art. 87, alin. 1 din Legea nr. 107/1996, privind apele, constituie contravenție în domeniul apelor executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor si se sanctioneaza cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele juridice.
Din ansamblul probelor administrate in cauza, dar si din recunoasterea petentei, reiese ca aspectele de fapt mentionate in cuprinsul procesului verbal contestat corespund realitatii.
Astfel, in procesul verbal de constatare nr. 06.09.2012 s-a retinut ca petenta S.C. A&A W. F. S.R.L. detine o hala de productie in suprafata de 240 mp in localitatea Suatu, la nr. 69 A, care este utilizata la prelucrarea si conservarea pestilor, crustaceelor si molustelor, activitatea de prelucrare desfasurandu-se din 2009. Alimentarea cu apa potabila si in scop tehnologic se realizeaza din reteaua de apa a localitatii Suatu administrata de CASSA Cluj, iar prin conducta de evacuare ape uzate din statia de epurare se evacuau ape uzate cu un debit scazut in paraul Suatu. Au fost preluate probe de apa din amonte de amplasamentul halei, din conducta de evacuare din statia de epurare si din aval de aceasta, constatandu-se ca in aval de evacuarea din statia de epurare in paraul Suatu apa are un aspect brun-cenusie, tulbure, cu depuneri de namol fermentat si pelicula de grasimi, albicioasa si miros greu de suportat. Societatea nu detine acte de reglementare in domeniul gospodaririi apelor referitor la activitatea pe care o realizeaza (fl. 5-7).
Aceste aspecte de fapt sunt confirmate de martorul N. S., care sub prestare de juramant, a declarat ca petenta detine o fabrica de peste si a deversat in paraul Suatu apa uzata din activitatea de productie. A precizat ca apa din paraul Suatu mirosea urat, iar acest miros se simtea noaptea pana la 200 m de fabrica, iar ziua pana la aproximativ 50 m de fabrica. La data controlului, in paraul Suatu se vedea o substanta alba, care provenea de la fabrica de peste (fl. 35).
Potrivit planselor fotografice efectuate cu ocazia controlului, astfel cum rezulta din procesul verbal de constatare (fl. 6), depuse la filele 43-44, reiese ca apa din paraul Suatu si din conducta de evacuare prezenta o substanta straina de culoare alba.
In cuprinsul plangerii formulate petenta recunoaste ca la data controlului nu a detinut autorizatie de gospodarire a apelor, solicitand insa anularea procesului verbal . nr. 4902 din 06.09.2012, intrucat reprezentantul petentei nu cunoaste bine limba romana si nu poate sa se documenteze de pe internet cu privire la orice aspect care il intereseaza.
Astfel cum reiese din cuprinsul art. 11 din O.G. nr. 2/2001, necunoasterea legii, adica eroarea de drept, nu constituie cauza justificativa in materie contraventionala, nu înlatura caracterul contraventional al faptei. Este aplicarea dictonului latin "nemo censetur ignorare legem", respectiv nimeni nu poate invoca necunoasterea legii. Intradevar, avand in vedere numarul imens al normelor legislative, aceasta regula nu trebuie interpretata excesiv, trebuind analizata existenta unei culpe a persoanei, care invoca aceasta cauza exoneratoare de raspundere.
In cauza de fata petentei ii revine culpa exclusiva cu privire la necunoasterea faptei contraventionale.
In primul rand, petenta S.C. A&A W. F. S.R.L., persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei trebuie sa respecte toate prevederile legale in vigoare.
Contraventia retinuta in sarcina petentei este prevazuta ., Legea nr. 107/1996 privind apele, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 244 din 8 octombrie 1996, fiind accesibila si previzibila.
Apoi, avand in vedere ca societatea petenta folosea o statie de epurare, al carei rol este de a curata apele uzate rezultate din procesul de productie al fabricii detinute, in vederea redarii ei in circuitul natural, respectiv in paraul Suatu, in mod evident trebuia sa se documenteze cu privire la conditiile de efectuare a acestei activitati, intrucat este general cunoscut ca apele reprezintă o sursa naturala vulnerabila și limitată, element indispensabil pentru viața și pentru societate, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.
Imprejurarea ca reprezentantul legal al petentei nu vorbeste bine limba romana, nu a impiedicat petenta sa isi angajeze un consilier juridic sau sa solicite consultatii juridice de la persoane autorizate in acest sens, cum a facut in prezenta cauza, angajandu-si un avocat pentru formularea si sustinerea plangerii contraventionale sau sa faca demersuri la autoritatile publice, pentru a se informa cu privire la cerintele necesare in vederea functionarii in conditii de legalitate, cu atat mai mult cu cat reprezentantul acesteia nu cunoaste prea bine limba romana, astfel cum sustine.
Necunoasterea legii contraventionale, care are la baza pasivitatea celui care o invoca nu poate constitui cauza exoneratoare de raspundere, intrucat ar insemna sa fie validate comportamente abuzive, putandu-se eluda foarte usor prevederile legale.
F. de aspectele de fapt si cele de drept relevate, instanța a constatat că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale contravenției prevăzuta de art. 87, alin. 1 din Legea nr. 107/1996, neputandu-se dipune anularea procesului verbal contestat.
Cu privire la cererea petentei de reindividualizarea sancțiunii aplicate, în sensul înlocuirii amenzii cu avertisment, instanta retine urmatoarele:
In baza art. 34, alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța poate să hotărască asupra sancțiunii contravenționale aplicate. Această prerogativă legală conferă instanței posibilitatea de a proceda la o reindividualizare a sancțiunii contravenționale, în funcție de criteriile stabilite de art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, sancțiunea aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, avându-se în vedere, sub acest aspect, împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. In același sens, și art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, stabilește că sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea avertismentului se aplică atunci când fapta este de o gravitate redusă și chiar dacă actul normativ care stabilește contravenția nu menționează expres această sancțiune.
Astfel, in privința înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul, este de remarcat faptul că această măsură nu poate fi dispusă de instanță decât în acele cazuri în care s-ar constata că față de modul concret în care s-au petrecut faptele și ținând cont și de circumstanțele personale ale petentei, instanța își poate forma convingerea că fapta prezintă în concret un pericol social redus și că prin aplicarea avertismentului se poate realiza funcția preventivă a sancțiunii contravenționale.
In cauza dedusă judecății pentru a-și justifica cererea de înlocuire a amenzii cu avertisment, petenta invocă faptul ca este prima abatere, dupa control a depus actele necesare pentru obtinerea autorizatiei, dar si ca nu poate achita amenda stabilita, cuantum ei fiind excesiv.
Insa, instanta a retinut ca sanctiunea aplicata este just individualizata, neimpunandu-se inlocuirea acesteia cu sanctiunea avertisment.
In acest sens are în vedere că, astfel cum rezultă din limitele legale ale amenzii prevăzute pentru contravenția reținută în sarcina petentei (35.000 – 40.000 lei), aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social abstract. Totodata, prin fapta comisă, petenta periclitează valori foarte importante pentru întreaga colectivitate, știut fiind că dreptul la un mediu sănătos este un drept fundamental.
Faptul ca petenta a depus documentatia necesara pentru emiterea autorizatiei de gospodarire a apelor dupa efectuarea controlului, reprezinta o stare de normalitate si in niciun caz nu poate justifica inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, intrucat o atare solutie ar reprezenta o incurajare spre a trata aceste fapte contraventionale cu superficialitate, facand neaplicabile prevederile art. 87, alin. 1 din Legea apelor si lipsind de eficienta rolul represiv si preventiv al sanctiunilor contraventionale privind acesta fapta, intiparind in constiinta contravenientilor ca recunoasterea faptelor si simpla efectuare a demersurilor necesare pentru a reintra in legalitate ar duce la aplicarea unei sanctiuni mai usoare, avertismentul. De altfel, depunerea documentatiei pentru emiterea autorizatiei de gospodarire a apelor reprezinta o conditie necesara pentru a desfasura activitate in mod legal.
Apoi, prin faptul ca nu a obtinut autorizatia de gospodarire a apelor a pus in pericol protectia si conservarea mediului acvatic.
In aprecierea reindividualizarii sanctiunii stabilite pentru fapta contraventionala savarsita, instanta a avut in vedere ca circumstante agravante imprejurarile ca petenta a folosit statia de epurare, desi aceasta nu functiona in parametri normali, asa cum rezulta din declaratia martorului Sanduleanu C. C. (fl. 34), nivelul ridicat al indicilor care atesta existenta substantelor straine, poluante, la evacuare si in aval de hala de productie in raport de cei din amonte (fl. 40-42), faptul ca substanta deversata in paraul Suatu de la fabrica petentei mirosea urat, acest miros simtindu-se noaptea pana la 200 m, iar ziua pana la 50 de m de fabrica, dar si ca deasupra apei se vedea o substanta alba, astfel cum rezulta din declaratia martorului N. S. (fl. 35) si plansele fotografice de la filele 43-44.
Totodata, dacă s-ar admite înlocuirea sancțiunii doar pentru faptul că petenta nu și-a organizat în concret activitatea într-o manieră care să asigure respectarea legislației în vigoare, ar însemna o gravă sfidare la adresa celorlalți comercianți care se străduiesc să-și desfășoare activitatea respectând legile și o primă de încurajare pentru societățile care ignoră cadrul legal în care ar trebui să-și desfăsoare activitate, ceea ce nu trebuie permis într-un stat de drept.
D. fiind scopul edictării acestor dispoziții contravenționale, instanța apreciază că aplicarea sancțiunilor legale în cazul acestor fapte trebuie să se facă cu promptitudine, înlocuirea amenzii cu avertisment neimpunându-se decât în împrejurări cu totul excepționale, neevidențiate în prezenta cauză.
Imprejurarea ca petenta nu a mai fost sanctionata contraventional pentru acest gen de fapte, nu justifica inlocuirea amenzii stabilite cu avertisment avand in vedere gravitatea faptei savarsite, dar si ca agentul constatator a stabilit minimul amenzii prevazute de lege, respectiv 35.000 lei.
In ceea ce priveste cererea petentei de esalonare a platii amenzii in cuantum de 35.000 lei, instanta o va respinge, ca inadmisibila. Art. 39, alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede ca executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale, fara a reglementa posibilitatea platii in mod esalonat a amenzii. Intradevar, O.U.G. nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, prevede, cu privire la plata amenzilor care se fac venit la bugetul de stat, înlesniri sub forma eșalonării la plată, insa cererea de acordare se solutioneaza de organul fiscal competent conform art. 5, alin. 1 din acelasi act normativ.
Pentru aceste considerente, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C. A&A W. F. S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr. 4902 încheiat la data de 06.09.2012, ca neintemeiata.
Față de dispozițiile art. 274 C.pr.civ. și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, nu s-au acordat cheltuieli de judecată, acestea nefiind întemeiate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs petenta (f. 3-5) solicitând instanței admiterea recursului, în principal, să dispună anularea procesuhii-verbal de constatare si sancționare a contravenției, ., nr._/06.09.2012, ca nelegal si netemeinic, în speță amenda contravențională, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
1.În motivare se arată că petenta nu cunoștea faptul că e nevoie de autorizație de gospodările a apelor.
După cum a menționat și în plângere, fapt confirmat și de martorul S. C. C., nu cunoștea faptul că au nevoie de o astfel de autorizație. Având în vedere faptul că a cumpărat de la această societate, al cărei administrator a fost martorul S., stația de epurare, iar acesta le-a spus că din moment ce au autorizație de mediu nu au nevoie de alte autorizări, deoarece nici chiar acesta nu cunoștea acest aspect. Instanța de fond care a judecat a amintit faptul că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Într-adevăr e un lucru general valabil, dar petenta, a solicitat serviciile unei societăți în domeniu și a considerat că reprezentantul acesteia cunoaște toate aspectele legate de folosirea stației de epurare, atât din punct de vedere tehnic cât și legal.
A menționat totodată faptul că în primăvara anului 2012, când folosau bazinul din care se transportau reziduurile cu vidanja, s-a deversat o cantitate de apa din bazin în râu, după o ploaie. Deși au încercat sa curățe albia râului au mai rămas reziduuri în mâlul din albie, care la momentul eliminării apei din stația de epurare au fost mișcate și din această cauză a fost simțit mirosul înțepător pe râu, motiv pentru care au fost amendați că nu au autorizație de gospodărire a apelor. Probele de apă luate de cei de la Apele Române au fost din râu, nu din cea care ieșea din stația de epurare. Apa care se evacua din stația de epurare avea cu totul alte valori, iar rezultatele care au fost depuse la dosar sunt pentru mostrele prelevate din râu, care în momentul în care pârâul a avut un debit mai mare de apă s-a pus în mișcare nămolul de pe albia acestuia.
La data de 05.09.2012, anterior controlului de la Apele Române, a avut un control de la Garda de Mediu, cu ai cărei inspectori a purtat discuții despre stația de epurare, dar nici aceștia nu cunoșteau aspectul că ar avea nevoie de autorizare suplimentară.
2.Martorulu nagy ștefan a mințit în ceea ce privește mirosul
Recurenta a desfășurat această activitate din anul 2010 în Suatu, iar singura problemă pe care a avut-o a fost cea din primăvara anului 2012 când în urma unei ploi s-au deversat reziduuri din bazinele colectoare a apelor uzate în pârâul din apropiere. Acesta a declarat că mirosul se simțea zilnic, atât ziua cât și noaptea, lucru total neadevărat.
3.Imposibilitatea achitării sumei de 35.000 lei decât eșalonat
După toate problemele întâmpinate la Suatu, reclamata și-a mutat sediul în Cluj-N., unde abia de puțin timp a început să muncească, fiind nevoie de o altă stație de epurare mult mai mare pentru a face față specificului de activitate. Pentru a o achiziționa a împrumutat suma de 50.000 euro, pentru a-și putea continua activitatea. A solicitat instanței ca în cazul menținerii amenzii să dispună ca suma să se plătească eșalonat, ceea ce solicită și instanței care judecă prezentul recurs.
În concluzie, solicită admiterea prezentului recurs, anularea procesului-verbal ., nr._/06.09.2012 și înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul, având în vedere faptul că este prima abatere, că am depus actele necesare în vederea obținerii autorizației imediat după control și de faptul că nu ar putea achita suma prevăzută în procesul-verbal, iar în cazul în care instanța menține amenda aplicată să dispună eșalonarea plății.
În drept, s-a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată următoarele:
Instanța de fond a stabilit corect starea de fapt în baza probelor administrate, a procedat la interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, urmând ca sentința să menținută ca legală și temeinică.
În cadrul primului motiv de recurs se reiterează afirmația de la fond în sensul că recurenta petentă nu cunoștea faptul că pentru activitatea desfășurată este necesară autorizație de gospodărire a apelor.
Așa cum s-a reținut în considerentele sentinței care formează obiectul controlului judiciar, recurenta nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea prevederilor legale incidente raportat la obiectul său de activitate. Din perspectiva celor expuse nu are relevanță nici împrejurarea că la controlul din data de 05.09.2012, efectuat de către Garda de Mediu, inspectorii nu i-au adus la cunoștință necesitatea deținerii unei asemenea autorizații.
Astfel, motivul de recurs examinat va fi apreciat nefundat.
Același caracter nefondat are și motivul de recurs subsecvent prin care se susține că depoziția martorului N. Ș. nu este sinceră. Recurenta petentă avea posibilitatea de a propune probele pe care le aprecia necesare pentru dovedirea unei stări de fapt diferite de cea reținută în actul de constatare și sancționare a contravenției săvârșite. Sarcina probei îi revenea în temeiul art. 1169 C.civ., dar o asemenea dovadă nu s-a făcut în prezenta cauză. Nedovedirea unei stări de fapt diferite a condus la respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate și nu depoziția martorului menționat.
În ceea ce privește solicitarea de eșalonare a plății amenzii contravenționale în sumă de 35.000 lei, instanța de fond a arătat că potrivit O.U.G. nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor la plata, îi conferă recurentei dreptul de a se adresa organului fiscal competent cu o asemenea solicitare, conform art. 5 alin. 1 din actul normativ menționat.
Pentru considerentele expuse Tribunalul apreciază că sunt nefondate criticile recurentei în cauză nefiind prezent motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. S-a dat eficiență și prevederilor art. 304¹ din același cod, sentința nefiind supusă apelului.
Astfel, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 și 304¹ C.pr.civ., urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de
petenta . F. SRL împotriva Sentinței civile nr. 5473 din 20.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., care va fi menținută în întregime.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. se va constata că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petenta . F. SRL împotriva Sentinței civile nr. 5473 din 20.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2014.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O.-S. | Judecător, D.-I. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 26 Martie 2014
Red.L.E./Tehn.L.C.
02.04.2014/2 ex.
Jud. fond: I. M. R.-Jud. Cluj-N.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
