Contestaţie la executare. Decizia nr. 1735/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1735/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 10769/212/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Operator de date cu caracter personal nr. 8470
., C.
Tel. 0241._;_; 0241._; Fax._
DOSAR CIVIL NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1735/RCA
Ședința publică din data de 19.11.2013
Completul compus din :
Președinte – D. R. C.
Judecător – C. N.
Judecător – I.-L. O.-D.
Grefier – I. Török
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect contestație la executare, promovat de recurenta-intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PENTRU ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr.18, județ C., împotriva sentinței civile nr. 308/11.01.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. DE A. D. A., cu sediul în C., ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul, prin avocat, lipsă fiind recurenta-intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, grefierul învederând și faptul că, prin Serviciul Registratură, recurenta-intimata a depus o adresă prin care a răspuns la excepția tardivității formulării recursului după care,
Instanța ia act de faptul că, recurenta-intimanta a depus la dosar note de ședință prin care a indicat sediul procesual ales respectiv în C., ., nr 18, judet Constanta și prin care a răspuns la excepția tardivității formulării recursului.
Instanța pune în discuție excepția tardivității promovării recursului.
Intimata, prin avocat, având cuvântul, precizează că în urma verificărilor efectuate, a constatat că hotărârea primei instanțe a fost comunicată către Administrația Finanțelor Publice C. la data de 04 iulie, ca urmare, termenul de recurs s-a împlinit la data de 20 iulie însă ziua de 20 iulie a fost într-o zi nelucrătoare, respectiv într-o zi de sâmbătă iar recursul ce face obiectul prezentei cauze a fost comunicat prin fax la data de 22 iulie, deci în prima zi lucrătoare. Urmare acestui fapt, intimata arată că solicită respingerea excepției tardivității.
În temeiul art 301 raportat la art 304 Cod procedură civilă, art 34 OG 2/2001, instanța respinge excepția tardivității promovării recursului ca nefondată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținere.
Intimatul, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat pentru motivele arătate în întâmpinarea pe care a formulat-o în cauză. Solicită instanței să constate că, criticile recursului privesc, în principal, excepția nulității raportului de expertiză efectuat la instanța de fond pentru faptul că doamna expert C. nu ar fi avut calitatea de consultant fiscal. Solicită instanței să constate că și prima instanță a analizat această excepție și a respins-o ca nefondată întrucât a constatat că doamna expert are această calificare. În ceea ce privește temeinicia și legalitatea contestației la executare, solicită ca instanța să observe că din înscrisurile depuse de organul fiscal, respectiv adresa din 23.07.2012 aflată la fila 42,44 dosar fond, se constată că la data de 23 iulie 2012, contestatorul nu figura cu obligații bugetare restante în contul de impozite pe venituri din activități independente. În lipsa unui debit, nu poate exista executare, în aceste condiții, în mod temeinic și legal prima instanță a anulat toate actele și formele de executare silită. Ca urmare, intimatul solicită instanței să respingă recursul ca nefundat, să mențină în tot hotărârea primei instanțe.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ și precizată la termenul din 18.06.2012, contestatorul C. DE A. - D. A. în contradictoriu cu intimatul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. a formulat contestație la executare, solicitând anularea titlul executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat, anularea executării silite efectuată de intimat în temeiul titlului executoriu nr._/04.04.2012 și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat, în esență, că și-a achitat integral datoriile reprezentând impozitul aferent veniturilor realizate de la înființare până la zi, fiind executat silit pentru o sumă pe care nu o datorează. În cuprinsul acțiunii, contestatorul a indicat toate sumele achitate cu titlu de impozit pe venit și înscrisurile doveditoare în acest sens.
În drept, a invocat art. 172-173 din OG 92/2003.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că titlul de creanță este decizia de impunere nr._/15.03.2011 comunicată contestatorului la data de 09.11.2011. A mai arătat că plățile efectuate de contestator nu au stins decât o parte din suma stabilită prin decizia de impunere, stingerea obligațiilor făcându-se în ordinea vechimii, potrivit art. 115 Cod proc. fisc. În ceea ce privește certificatul de atestare fiscală depus de contestator, intimatul a susținut că acesta este anterior datei exigibilității sumelor din decizia de impunere, iar potrivit art. 112 Cod proc. fisc., certificatul de atestare fiscală conține doar obligațiile exigibile existente în sold în ultima zi a lunii anterioare cererii. Prin urmare, intimatul a apreciat că nu există contrarietate între certificatul de atestare fiscală și executarea silită contestată. A mai arătat că dovada plății obligațiilor fiscale se face cu documente de plată, nu cu certificate de atestare fiscală.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri și expertiză fiscală.
Prin sentinta civila nr. 308/11.01.2013, pronuntata de Judecatoria Constanta, a fost admisa contestația la executare formulată de către contestatorul C. DE A. - D. A., în contradictoriu cu intimatul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., a fost anulat titlul executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat și executarea silită efectuată de intimat în temeiul titlului executoriu nr._/04.04.2012 si a fost obligat intimatul la plata către contestator a sumei de 962,28 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:
Potrivit titlului executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat, începând cu data de 09.01.2012 contestatorul datorează creanța fiscală în cuantum de 1766 lei, reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat. Documentul prin care s-a evidențiat suma de plată este decizia de impunere nr._/15.03.2011. În baza titlului executoriu anterior menționat, intimatul a început executarea silită împotriva contestatorului prin comunicarea somației din data de 04.04.2012 însoțită de titlul executoriu.
Contestatorul a susținut că nu datorează suma de 1766 lei și că a achitat integral datoriile reprezentând impozit aferent veniturilor realizate de la înființare până la zi. În acest sens, a depus la dosar documente de plată, respectiv chitanțe.
Pentru a verifica susținerile contestatorului și ale intimatului, instanța a dispus efectuarea în cauză a unei expertize fiscale cu următorul obiectiv: „să se stabilească dacă la data emiterii titlului executoriu contestat, contestatorul înregistra debite restante provenind din obligații fiscale rezultate din activități independente, în caz afirmativ urmând a preciza cuantumul acestora, avându-se în vedere plățile efectuate de către contestator anterior executării silite”.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză, la data emiterii titlului executoriu nr._/04.04.2012 și a somației nr._/04.04.2012, respectiv data de 04.04.2012, contestatorul nu înregistra debite restante provenind din obligații fiscale rezultate din activități independente, acestea fiind achitate în totalitate.
Instanța constată că aceste concluzii ale raportului de expertiză se coroborează chiar cu mențiunile adresei din 23.05.2012 emisă de Biroul Evidență Plătitori Persoane Fizice din cadrul AFP C. (filele 42-44). Potrivit acestei adrese, la data de 23.05.2012, contestatorul nu figura cu obligații bugetare restante în contul de impozit pe venitul din activități independente. De remarcat este și faptul că în cuprinsul adresei se precizează toate sumele datorate de contestator începând cu anul 2008, toate sumele achitate de acesta, precum și documentele de plată.
Pe cale de consecință, apreciind că executarea silită începută împotriva contestatorului este nelegală, în baza art. 174 al. 3 Cod proc. fisc., instanța va admite contestația la executare, va anula titlul executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat și executarea silită efectuată de intimat în temeiul titlului executoriu nr._/04.04.2012.
În baza art. 274 al. 1 Cod proc. civ., instanța va obliga intimatul la plata către contestator a sumei de 962,28 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu expert).
Intimatul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii contestatiei la executare.
In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat recurentul intimat ca expertiza contabila efectuata in cauza este lovita de nulitate, intrucat expertul contabil nu are calitatea de consultant fiscal. Or, in conformitate cu disp. Hotararii nr. 13/2008 a Camerei Consultantilor Fiscali, expertizele judiciare fiscale nu pot fi efectuate decat de catre experti judiciari are au calitatea de consultant fiscal, potrivit OG 71/2001, dispozitia fiind una imperativa, ce atrage nulitatea expetizei efectuate in cauza.
Intimata a depus intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefundat, aratand ca ceea ce invoca recurenta intimata in recurs a fost invocat si in fata instantei de fond, si analizat de catre instanta de fond in cuprinsul hotararii recurate.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 304 ind. 1 C., Tribunalul retine ca recursul recurentului-intimat este nefondat din urmatoarele considerente.
Soluționând cu prioritate critica recurentei intimate, reiterata in recurs, tradusa prin excepția de nulitate a raportului de expertiză întocmit în cauză, pentru lipsa calitatii de consultant fiscal a expertului contabil desemnat in cauza sa efectueze raportul de expertiza contabila, critica analiza si de catre instanta de fond, instanța de recurs constata că aceasta este neîntemeiată.
Instanta de recurs retine ca expertul judiciar C. M. figurează în evidențele Tribunalului Constanta ca având dublă specialitate contabilă și fiscalitate, astfel cum rezultă din recomandarea formulată de către Biroul local de expertize judiciare tehnice și contabile din cadrul Tribunalului Constanta in cadrul listelor cu experti, astfel că motivul de nulitate al expertizei invocat de către recurenta intimata privind lipsa calității acesteia de consultant fiscal este neîntemeiat.Chiar dacă raportul de expertiză depus la dosarul cauzei este denumit raport de expertiză contabilă, față de caracterul complex al expertizei dispuse în cauză, instanța de recurs constata că expertul judiciar desemnat în cauză are competența prevăzută de lege pentru efectuarea unei expertize fiscale într-un litigiu de contencios administrativ fiscal, respectiv de a-și exprima punctul de vedere într-un litigiu de acest gen.
Cat priveste fondul cauzei, desi critica recurentei intimate in recurs se rezuma doar la a contesta calitatea de consultant fiscal a expertului desemnat sa efectueze expertiza in cauza, se retine ca, potrivit titlului executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat, începând cu data de 09.01.2012, contestatorul datorează creanța fiscală în cuantum de 1766 lei, reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat. Documentul prin care s-a evidențiat suma de plată este decizia de impunere nr._/15.03.2011. În baza titlului executoriu anterior menționat, intimatul a început executarea silită împotriva contestatorului prin comunicarea somației din data de 04.04.2012 însoțită de titlul executoriu. Contestatorul a susținut că nu datorează suma de 1766 lei și că a achitat integral datoriile reprezentând impozit aferent veniturilor realizate de la înființare până la zi. În acest sens, a depus la dosar documente de plată, respectiv chitanțe.
Pentru a verifica susținerile contestatorului și ale intimatului, instanța a dispus efectuarea în cauză a unei expertize fiscale cu următorul obiectiv: „să se stabilească dacă la data emiterii titlului executoriu contestat, contestatorul înregistra debite restante provenind din obligații fiscale rezultate din activități independente, în caz afirmativ urmând a preciza cuantumul acestora, avându-se în vedere plățile efectuate de către contestator anterior executării silite”.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză, la data emiterii titlului executoriu nr._/04.04.2012 și a somației nr._/04.04.2012, respectiv data de 04.04.2012, contestatorul nu înregistra debite restante provenind din obligații fiscale rezultate din activități independente, acestea fiind achitate în totalitate.
In mod corect instanța de fond a constatat că aceste concluzii ale raportului de expertiză se coroborează chiar cu mențiunile adresei din 23.05.2012 emisă de Biroul Evidență Plătitori Persoane Fizice din cadrul AFP C. (filele 42-44). Potrivit acestei adrese, la data de 23.05.2012, contestatorul nu figura cu obligații bugetare restante în contul de impozit pe venitul din activități independente. De remarcat este și faptul că în cuprinsul adresei se precizează toate sumele datorate de contestator începând cu anul 2008, toate sumele achitate de acesta, precum și documentele de plată.
Pe cale de consecință, apreciind in mod corect că executarea silită începută împotriva contestatorului este nelegală, în baza art. 174 al. 3 Cod proc. fisc., instanța de fond in mod just a admis contestația la executare, a anulat titlul executoriu nr._/04.04.2012 emis de intimat și executarea silită efectuată de intimat în temeiul titlului executoriu nr._/04.04.2012 si a obligat intimatul la plata către contestator a sumei de 962,28 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu expert).
În consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate, conform art.261 pct.5 C., motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurenta-intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PENTRU ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ., nr.18, județ C., împotriva sentinței civile nr. 308/11.01.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. DE A. D. A., cu sediul în C., ., ., ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 19.11.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
D. R. C. C. N. I.-L. O.-D.
GREFIER,
I. Török
jud.fond.A.C.M.
red./dact.jud.I-L O.-D./19.12.2013/2 ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1028/2013.... | Pretentii. Sentința nr. 4548/2013. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
