Anulare act administrativ. Sentința nr. 2542/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 2542/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 5371/118/2014

Dos.nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentinta civilă nr.2542

Ședința publică din data de 04.11.2014

Completul compus din:

Președinte - D. R. C.

Grefier – E. N.

Pe rol fiind solutionarea acțiunii in contencios administrative, avand ca obiect – anulare act administrativ - formulată de reclamanta T. (S.) I. R., domiciliata in Eforie Sud, ., jud.Constanta, in contradictoriu cu pârâta Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Socială Constanta, cu sediul in Constanta, ., jud.Constanta.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 28.10.2014, sustinerile partilor fiind consemnate in Incheierea de sedinta din acea data, ce face corp comun cu prezenta, cand instanta, pentru a da posibilitatea părtilor să depună concluzii scrise, a dispus amanarea pronuntarii la data de 04.11.2014, cand a hotarat următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra prezentei cauze:

Prin actiunea promovata si inregistrata la data de 11.07.2014 pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia de contencios administrativ si fiscal sub nr._, reclamanta T. (S.) I. R., in contradictoriu cu parata Agenția Națională pentru Plăti si Inspectie Socială - Agenția Județeană pentru Plăti si Inspectie Sociala C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța:

- să dispună anularea Deciziilor nr.689/28.04.2014 si nr._/27.06.2014, emise de către parata;

- să constate prescris dreptul de a proceda la imputarea sumei de 3600 lei;

În motivarea actiuni s-a arătat că reclamantei, prin Decizia nr.689/28.04.2014, emisa de catre parata, i s-a imputat suma de 3600 lei, reprezentand indemnizatie crestere copil, retinându-se faptul ca reclamanta, in perioada 01.01._10, a realizat venituri.

Se mai arată că decizia a fost contestata pe cale administrativă, însă raspusul emis de catre parata a fost unul negativ.

Se sustine in esenta ca decizia contestata este netemeinica si nelegala, suma imputata fiind prescrisa iar reclamanta nu a realizat venituri salariale, firma infiintata de acesta nerealizand profit.

In drept actiunea nu a fost motivata.

Au fost anexate inscrisuri - filele 7-12.

Legal citata pârâta a formulat si depus întâmpinare – filele 19-21, prin care s-a solicitat instantei a dispune respingerea actiunii promovata de către reclamanta, ca nefondata, arătându-se in esenta faptul că reclamanta a realizat venituri din activitati independente in cursul anului 2010, sens in care reclamanta este tinuta a restitui indemnizatia de crestere copil de care aceasta a beneficiat in perioada 01.01._10.

In ce priveste exceptia prescrierii dreptului de a solicita restituirea sumelor, se sustine ca in speta termenul se calculeaza in raport de prevederile art.2517 C.civil, debiul imputat fiind constituit ca urmare a verificarilor efectuate in 2013, prin suprapunerea bazelor de date la nivel national in cadrul ANPIS.

In drept au fost invocate disp.OUG nr.148/2005, C.proc.civilă.

Au fost anexate inscrisuri – filele 22-24.

Asupra actele si lucrările dosarului:

Procedând la solutionarea cauzei, instanta a administrat la solicitarea părtilor proba cu inscrisuri.

Din analizarea inscrisurilor administrate in cauza, se retine ca prin Decizia nr.689/28.04.2014 - fila 12, emisa de către pârâtă in raport de prevederile OUG nr.148/2005, reclamantei i s-a stabilit o obligatie de plata la bugetul de stat in cuantum de 3600 lei reprezentând indemnizatie pentru crestere copil aferente perioadei 01.01._10, retinându-se faptul ca in perioada de referinta, reclamanta a realizat venituri de natura salariala sau din activităti independente.

Impotriva acestei decizii, reclamanta a formulat, cu raportare la prevederile art.7 din L.nr.554/2004 plângere prealabila, contestatie respinsa prin adresa nr._/27.06.2014 - fila 7.

Potrivit art.1 alin.1 din L.nr.554/2004 - „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său și într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente”.

Art.8 alin.1 din L.nr.554/2004 modificată prevede că- „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Pe de altă parte potrivit art.2 alin.1 lit.a din L.nr.554/2004 s-a definit ca -”persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;”

Pentru promovarea acțiunii în contencios administrativ reclamantul trebuie să fie beneficiarul unui drept subiectiv ori să aibă un interes legitim pe care autoritatea publică pârâtă are obligația să-l respecte, cerințe impuse de art.1 din L.nr.554/2004.

Condiția vătămării unui drept ori interes recunoscut de lege este strâns legată de faptul că această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autorități publice de a rezolva o cerere a reclamantului privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea în termenul legal.

Potrivit art.21 alin.1 din OUG nr.148/2005 – ”(1)Sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora, pe baza deciziei emise de directorul executiv al direcției teritoriale, cu respectarea termenului general de prescripție.”

Din analizarea inscrisurilor administrate in cauza se retine că pentru reclamanta, a fost emisa de către AFP Eforie Decizia nr._/13.05.2010 de impunere pentru plăti anticipate cu titlu de impozit pentru naul 2010 – fila 9, in raport de inregistrarea firmei: S. I. R. - Intreprindere Individuala - fila 10, insa in speta nu rezultă faptul ca aceasta, in mod efectiv a realizat vreun venit in perioada de referinta, respectivn 01.01._10.

Se are in considerare si faptul ca certificarea inregistrarii firmei: S. I. R. - Intreprindere Individuala - fila 10, s-a realizat de către ORC Constanta la data de 03.05.3010, in speta eventualele venituri pe care reclamanta le-ar fi realizat trebuiau sa se circumscrie perioadei 13.05._10, insa in cauză nu exista vreo decizie de impunere anuala emisa de către ANAF cu privire la impozitul efectiv datorat de către reclamanta, ca element de referinta in ce priveste veniturile efective realizate de către reclamanta, venituri de natura să atraga obligatia de restituire a indeminzatie pentru cresterea copilului de catre aceasta a beneficiat in perioada 01.01._10, parata retindând astfel, in mod gresit, ca reclamanta a realizat venituri.

Pe de alta parte se constata că sustinerile dezvoltate de catre reclamantă, in raport de prescrierea dreptului de impunere a sumei sunt nefondate, in speta neexistand vreun element de referinta in ce priveste calcularea termenului general de prescriptie prevăzut de Decr.nr.167/1958, in conditiile in care in cauză nu s-a facut dovada realizarii efective de catre reclamanta de venituri de natură salariala sau din activitati independente in perioada avuta in vedere de către parata in cadrul deciziei supusa analizei.

Pentru aceste considerente instanta va admite actiunea promovata de către reclamanta si pe cale de consecinta anularea Deciziilor nr.689/28.04.2014 si nr._/27.06.2014 emise de catre parata, ca netemeinice.

Instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂSTE

Admite actiunea promovata de reclamanta T. (S.) I. R., domiciliata in Eforie Sud, ., jud.Constanta, in contradictoriu cu pârâta Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Socială Constanta, cu sediul in Constanta, ., jud.Constanta.

Dispune anularea Deciziilor nr.689/28.04.2014 si nr._/27.06.2014, emise de catre parata.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce va fi depus la Tribunalul Constanta.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.11.2014.

Președinte,

D.–R. C.

Grefier,

E. N.

red/dact.jud.DRC

27.11.2014- 4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 2542/2014. Tribunalul CONSTANŢA