Anulare act administrativ. Sentința nr. 1181/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Desi se afirma ca cele constatate de auditori reprezinta un caz izolat, reclamantii nu fac dovada remedierii si reanalizarii atributiilor prin prisma dispozitiilor mai sus aratate, dispoztii ce vin in sprijinul autoritatilor publice locale in gestionarea si verificarea resurselor alocate – in speta, a resurselor alocate catre scoala din .> I.4 Cu privire la exercitarea auditului public intern, s –a constatat ca nu s –a procedat la asigurarea si realizarea activitatii de audit public intern prin angajarea unei persoane fizice sau juridice calificate, autorizate, pe baza de contract de munca, respectiv contract de prestari de servicii in anul 2011 sau prtin alta forma legala, aspecte ce cotravin prevederilor Legii 672/2002 .

Astfel, prin definitia auditului public intern retinuta de art 2 lit a din Legea 672/2002 se va retine ca reprezinta „ activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernantă;”

Obligativitatea realizarii activitatii de audit public intern este reglementat de dispozitiile art 10 cu ref la art 9 din acelasi act normativ care prevede ca: „În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuții principale:

a)dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public intern;

b)analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost acceptate de conducătorul instituției publice centrale;

c)avizează Carta auditului public intern;

d)examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;

e)analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern;

f)avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea activității de audit public intern.”

Potrivit precizarilor formulate de catre reclamanta din care rezulta ca nerealizarea acestei activitati la nivelul comunei tine de organizarea si finctionarea acordului de cooperare semnat cu Asociatia Comunelor – filiala Constanta, se va retine ca fiind pe deplin incidente dispozitiile art 11 din Legea 672/2002 privind organizarea compartimentului public intern .

Astfel, C. de audit public intern se organizează astfel:

a)conducătorul instituției publice sau, în cazul altor entități publice, organul de conducere colectivă are obligația asigurării cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern;

b)entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea activității de audit public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entității organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi;

d)la instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate și se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanțelor Publice;

e)la entitățile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite și gestionează un buget de până la 5.000.000 lei și nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul Finanțelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare;

f)conducătorul entității publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice stabilește și menține un compartiment funcțional de audit public intern, cu acordul entității publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entității respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entității publice care a decis aceasta.

In acest context, revenea conducatorului unitatii obligatia de a dispune realizarea activitatii de audit public intern prin toate mijloacele dispuse de prevederile legale mai sus aratate, neavand nicio influenta in acest caz cele invederate de reclamanti privitoare la imposibilitatea data de alte dispozitii legale privind angajare de personal . Se va retine ca, realizarea activitatii de audit intern nu impune angajare de personal cu contract de munca pe durata nedeterminata, ci reprezinta angajarea unui specialist pe durata determinata sau colaborarea cu profesionisti din cadrul institutiilor financiare .

I.5 .Cu privire la modul de stabilire, evidentiere, urmarire si incasare a veniturilor fiscale din impozitul /taxa pe cladiri, urmare a documentelor studiate si prezentate de entitate, comisia a stabilit ca nu au fost incasate venituri la bugetul local estimate la suma de 8749 lei, in situatia in care nu au fost dispuse si masurile de inventariere a masei impozabile in vederea indentificarii tuturor impozitelor si taxelor datorate de contribuabilii detinatori de imobile pe raza comunei Chirnogeni, nerespectandu – se prevederile art 249 – 254 C fiscal .

Astfel, potrivit dispozitiilor prevazute de art 294 C fiscal „ (1)Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.

(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum și taxa pe clădiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

(3)Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.

…

(5)În înțelesul prezentului titlu, clădire este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.

Potrivit art 250 C fiscal sunt scutite de la plata impozitelor urmatoarele categorii de imobile: „

prevederi din partea 249^1 (Norme Metodologice din 2004) la data 31-ian-2012 pentru Art. 249 din titlul IX, capitolul II

16. Impozitul pe clădiri se datorează bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este situată clădirea.

17. _

(1) Contribuabili, în cazul impozitului pe clădiri, sunt proprietarii acestora, indiferent de clădire și de locul unde sunt situate în România. Contribuabilii datorează impozitul pe clădiri și în situația în care clădirea este administrată sau folosită de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redevență în baza unui contract de închiriere, locațiune sau concesiune, după caz.

(2) În cazul clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, se datorează taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală doar pentru persoanele juridice, concesionarii, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Dacă o persoană juridică - concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare sau de folosință - încheie ulterior contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință pentru aceeași clădire cu alte persoane, taxa pe clădiri va fi datorată de utilizatorul final.

(3) Contribuabilii prevăzuți la alin. (2) vor anexa la declarația fiscală, în fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosință a clădirii respective. În situația în care în acest act nu sunt înscrise valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice care a hotărât concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosință a clădirii, precum și data înregistrării în contabilitate a clădirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluări, data ultimei reevaluări, la act se anexează, în mod obligatoriu, un certificat emis de către proprietari, prin care se confirmă realitatea mențiunilor respective.

18. _

(1) Identificarea proprietăților atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor cu sau fără construcții, situate în intravilanul localităților rurale și urbane, precum și identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Fiecare proprietate situată în intravilanul localităților se identifică prin adresa acesteia, individualizată prin denumirea proprie a străzii și a numărului de ordine atribuit după cum urmează:

a) pe partea stângă a străzii se începe cu numărul 1 și se continuă cu numerele impare, în ordine crescătoare, până la capătul străzii;

b) pe partea dreaptă a străzii se începe cu numărul 2 și se continuă cu numerele pare, în ordine crescătoare, până la capătul străzii.

(3) În cazul blocurilor de locuințe, precum și în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiași curți - lot de teren, care au un sistem constructiv și arhitectonic unitar și în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reședință/sediu cuprind ., etajul, apartamentul.

(4) Sunt considerate clădiri distincte, având elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1)-(3), după cum urmează:

a) clădirile distanțate spațial de celelalte clădiri amplasate în aceeași curte - lot de teren, precum și clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;

b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive și arhitectonice diferite - fațade și materiale de construcție pentru pereții exteriori, intrări separate din stradă, curte sau grădină - și nu au legături interioare.

(5) Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se înscrie în registrul agricol, în evidențele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale, precum și în orice alte evidențe specifice cadastrului imobiliar-edilitar.

(6) La elaborarea și aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2003.

(7) Fiecare proprietate situată în extravilanul localităților, atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor cu sau fără construcții, se identifică prin numărul de parcelă, acolo unde aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este înregistrată în registrul agricol.

19. - abrogat

20. Pentru aplicarea prevederilor art. 249 alin. (4) din Codul fiscal se identifică următoarele situații:

a) clădire aflată în proprietate comună, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-părți din clădire, caz în care impozitul pe clădiri se datorează de fiecare contribuabil proporțional cu partea din clădire corespunzătoare cotelor-părți respective;

b) clădire aflată în proprietate comună, dar fără să aibă stabilite cotele-părți din clădire pe fiecare contribuabil, caz în care impozitul pe clădiri se împarte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceștia datorând în mod egal partea din impozit rezultată în urma împărțirii.

(1)Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

1.clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a oricăror instituții publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane juridice de drept public;

2.clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

3.clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

4.clădirile care constituie patrimoniul unităților și instituțiilor de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

5.clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

6.clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice și nuclearo-electrice, stațiilor și posturilor de transformare, precum și stațiilor de conexiuni;

7.clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat», cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

71.clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

8.clădirile funerare din cimitire și crematorii;

9.clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

10.clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

11.clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

12.clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

13.clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată;

14.clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

15.clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

16.construcțiile speciale situate în subteran, indiferent de folosința acestora și turnurile de extracție;

17.clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

18.clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

19.clădirile utilizate pentru activități social-umanitare de către asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local.

20.clădirile care aparțin organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

(2)Nu intră sub incidența impozitului pe clădiri construcțiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.

(3)Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10-13 se aplică pentru perioada pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public.”

In considerarea dispozitiilor mai sus aratate si completate cu dispozitiile art 252,253 c fiscal si rapla art 254 alin 5, 6 c . fiscal potrivit carora „ prevederi din partea 253^1 (Norme Metodologice din 2004) la data 13-iul-2012 pentru Art. 253 din titlul IX, capitolul II

52. _

(1) Prin sintagma valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, se înțelege valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, și care, după caz, poate fi:

a) costul de achiziție, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;

b) costul de producție, pentru clădirile construite de persoana juridică;

c) valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ținându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice și economice similare sau apropiate, pentru clădirile obținute cu titlu gratuit;

d) valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;

e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale.

f) În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Potrivit art. 253 alin (3) din Codul fiscal, valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii, cu excepția clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, pentru care legea prevede că valoarea impozabilă se reduce cu 15%;

(2) La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele, instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de telecomunicații prin fir și altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor și instalațiilor funcționale ale clădirii.

g) în cazul instituțiilor de credit care aplică Standardele internaționale de raportare financiară și aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a clădirilor ce aparțin acestor instituții este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.

53. Consiliile locale adoptă hotărâri, în cursul fiecărui an, privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, în condițiile legii. În cazul municipiului București, această atribuție se îndeplinește de către C. General al Municipiului București.

54. _

(1) Prin lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, astfel cum sunt menționate la art. 253 alin. (3¹) din Codul fiscal, se înțelege acele lucrări care au ca rezultat creșterea valorii clădirii respective cu cel puțin 25%.

(1¹) În cazul în care valoarea lucrărilor de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere nu depășește 25% din valoarea clădirii, locatarul nu are obligația să o comunice locatorului.

(1²) În cazul în care în cursul unui an fiscal se efectuează mai multe lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, a căror valoare individuală este sub 25%, dar cumulat depășește 25%, locatarul are obligația de a comunica locatorului valoarea totală, în termen de 30 de zile de la data la care se atinge acest nivel.

(2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani, respectiv 5 ani anteriori anului fiscal de referință se calculează pe baza cotei stabilite, prin hotărâre a consiliului local, între 10% și 20%, respectiv 30% și 40%, care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, conform reglementărilor contabile în vigoare.

Exemplu:

La data de 31 decembrie 2010, un contribuabil înregistrează în contabilitate reevaluarea clădirilor, iar după această dată nu se mai efectuează nicio reevaluare.

În anii următori, cota impozitului pe clădiri va fi:

a) între 0,25 și 1,50%, în anii 2011, 2012 și 2013;

b) între 10 și 20%, în anii 2014 și 2015;

c) între 30 și 40%, în anul 2016 și următorii.

55. _

(1) Contribuabilii care dețin clădiri cu destinație turistică sunt obligați să depună o declarație pe propria răspundere, până la data de 31 ianuarie a anului fiscal, privind funcționarea sau nefuncționarea unității de cazare în cursul anului, în vederea încadrării în prevederile alin. (2), respectiv alin. (9) ale art. 253 din Codul fiscal.

(2) Pentru încadrarea la alin. (2) al art. 253 din Codul fiscal, la solicitarea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale, contribuabilii au obligația de a pune la dispoziția acestuia documente justificative, aferente activității pentru care sunt autorizați, referitoare la funcționarea unității de cazare, cum ar fi: facturi de utilități, facturi fiscale, bon fiscal, state de plată a salariaților etc.

56. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe clădiri se datorează de locatar.

57. _

(1) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice pe perioada de leasing financiar se determină pe baza valorii negociate între părți, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, și înscrise în contract, așa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului. În cazul contractelor în care valoarea negociată este în valută, plata impozitului pe clădiri se face în lei la cursul Băncii Naționale a României din data efectuării plății.

(2) Pentru persoanele juridice, în cazul în care ulterior recunoașterii inițiale ca activ a clădirii, valoarea este determinată pe baza reevaluării, valoarea rezultată din reevaluare va sta la baza calculării impozitului pe clădiri.

(3) În cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizică sau persoana juridică, după caz, are obligația depunerii declarației fiscale la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de leasing, însoțită de o copie a acestuia.

(4) În cazul contractelor de leasing financiar care se reziliază, impozitul pe clădire este datorat de locator începând cu data încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă . locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing. Impozitul se stabilește pe baza valorii la care clădirea este înregistrată în contabilitatea locatorului.

[Abrogat]

59. Impozitul pe clădiri este datorat de persoana juridică atât pentru clădirile aflate în funcțiune, în rezervă sau în conservare, cât și pentru cele aflate în funcțiune și a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării.

60. Pentru aplicarea prevederilor art. 253 alin. (8) din Codul fiscal se au în vedere reglementările legale privind reevaluarea imobilizărilor corporale.

60¹. În categoria clădirilor cu destinație turistică menționate la art. 253 alin. (9) din Codul fiscal intră: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanță, campinguri, căsuțe de tip camping, apartamente și camere de închiriat, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, case tradiționale, precum și alte unități cu funcțiuni de cazare turistice.

Orice persoană care dobândește, construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.

(6)Orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări.

(61)Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.”, aspecte ce releva obligativitatea urmaririi incasarii la bugetul statului a obligatiilor legale .

In ceea ce priveste critica formulata de reclamanta privitoare la imposibilitatea stabilirii impozitului aferent unor cladiri nefinalizate, Tribunalul va retine ca in lipsa unei evidente clare privind numarul de locuinte afalte in faza de executie sau chiar de finalizare, regulile instituite prin art 254 pct 8 C proc, releva clar si fara nici un dubiu modalitatea concreta de indestulare a acestei obligatii la nivelul bugetului local .

Astfel, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

a)pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

b)pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege;

c)pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri.”

I.7.Cu privire la modul de stabilire, evidentiere, urmarire si incasare a veniturilor fiscale din impozitul /taxa pe teren, urmare a verificarii evidentelor si a documentelor aferente, comisia a constatat ca nu au fost incasate venituri la bugetul local estimate la suma de 3422 lei, in conditiile in care nu au fost luate masuri pentru inventarierea masei impozabile in vederea identificarii corespunzatoare a tuturor impozitelor si taxelor datorate de contribuabilii ce detin terenuri pe raza UATC Chirnogeni .

S –au constatat in mod legal ca au fost incalcate dispozitiile art 256,259 si 294 C fiscal, pct 73 din Hotararea 44/2004.

Potrivit art 256 C fiscal „ (1)Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.

(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.

(3)Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, se stabilește taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren.

Se constata ca in sustinerea pozitiei procesuale reclamantii nu au depus dovezi prin care sa demonstreze inexactitatea celor retinute de auditori, evidenta corecta a fiecarui contribuabil in parte si a platii obligatiilor fiscale catre bugetul local, sau a masurilor luate de organul fiscal local pentru indestularea creantei cu tot ceea ce inseamna aceasta, inclusiv accesorii.

I.8 .Cu privire la neaplicarea procedurilor legale de executare silita a creantelor bugetului local in cadrul termenului de prescriere, in conformitate cu dispozitiile OG 92/3003 , urmare a verificarilor efectuate – comisia a constatat ca prin neaplicarea procedurilor legale de indestulare a creantelor la bugetul local in termenul de prescriptie de 5 ani de la persoane fizice sau juridice – a fost creat un prejudiciu estimat la suma de 106.887 lei, reprezentand obligatii prescrise .

Se va retine ca nici in acest context, reclamantii nu a facut dovada faptului ca suma imputata ca si valoarea estimata a creantelor bugetului de stat prescrisa prin neaplicarea procedurilor legale de executarea silita in termenul de 5 ani, nu concorda cu realitatea scriptica .

Aprecierea acestora aratată prin contestatie, potrivit caruia amenzile inregistrate in anul 2012 de la N. Voda nu pot fi considerate ramasite, iar eventualele deficiente se datoreaza lipsei de personal – instanta nu o poate aprecia ca justificatorie in contextul necesitatii autoritatilor publice locale de a incasa banii la bugetul local, bani necesar in contextul realizarii diferitelor obiective privind dezvoltarea comunitatii sau a posibilitatii entitatii de a demara proiecte edilitare benefice tot pentru comunitate .

I.9. Cu privire la modul de stabilire, urmarire si incasare a taxei pentru eliberarea autorizatiei de escavari, a taxei de autorizare contruire cladiri si a taxei aferente eliberarii autorizatiei de functionare pentru persoanele juridice care isi desfasoara activitatea pe raza UATC Chirnogeni, Comisia a constatat ca in ceea ce priveste taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau escavari necesara studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari, aceasta este reglementata de art 267 alin 4 C fiscal . Autorizatiile se elibereaza de catre primarii in a caror raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre operatiunile: studii geotehnice, ridicari topografice, exploatari de cariera, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si oricare alte exploatari, la cererea scrisa a beneficiarului acesteia .

In ceea ce priveste asocierea in participatiune, avand in vedere elementele sumare prezentate cu privire la acest aspect, si lipsa unei motivari cu privire la nelegalitatea incheierii contractului de asociere in participatiune, se accepta contestatia cu privire la „ rezilerea contractelor de asociere in participatiune, ce au ca obiect bunuri din domeniul public, „ incheiate cu incalcarea cadrului legal, respingandu – se masura de reziliere a acestor contracte .

S –a retinut ca abaterea consemnata nu face referire la taxa anuala de exploatare si reglementata de Legea 85/2003, aceasta taxa fiind reglementata de dispozitiile art 267 alin 4 din C proc fisc .

In ceea ce priveste taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire a unei cladiri, in mod corect, urmare a identificarii s –a stabilit ca entitatea a nprocedat la stabilirea acesteia pornind de la valoarea reala a cladirii si nu de la valoarea impozabila a acestora, situatie in care au fost incalcate prevederile art 267 alin 15 C proc fisc, potrivit caruia „ În cazul unei autorizații de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcție nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251.”.

In ceea ce priveste critica reclamantei privind incidenta in aplcarea acestor taxe a altor dispozitii legale stauate prin legi speciale, Tribubalul va retine ca taxele stabilite prin acestea privesc desfasurarea atorc activitati de exploatare, strict si limitativ prevazute de lege:

Astfel, art 2 din Legea 85/2003 vorbeste despre resuse minerale reprezentate de: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare și disperse, sărurile haloide, substanțele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele prețioase și semiprețioase, turba, nămolurile și turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale naturale (gazoase și plate), apele minerale terapeutice, precum și produsul rezidual minier din haldele și iazurile de decantare.

(2)Prevederile prezentei legi se aplică și apelor subterane potabile și industriale pentru activitățile de prospecțiune, explorare, determinare și evidență a rezervelor.

In contextul acestor dispozitii, se poate vorbii de rezevele naturale pentru care taxa se stabileste si datoreaza potrivit art 44 din Legea 83/2005 catre bugetul de stat si nu de exploarari naturale locale pentru care sunt aplicabile prevederile art 267 alin 4 C . fiscal .

I.10. Cu privire la modul de evidentiere, urmarire si incasare a veniturilor din concesionarea si inchirierea unor terenuri aflate in patrimoniul UAT, s-a constatat ca pentru perioada 2010-2012 nu au fost facturate si inregistrate venituri din proprietate in valoare estimata de 9479 lei, reprezentand debite si penalitati de intarziere, provenite din concesiuni si inchirieri, retinandu- se ca fiind incalcate prevederile art 5 din Legea 273/2006, art 5 din OUG 119/1999, art 1 – 4 din HG 168 /2007 .

Justificarea reclamantilor prin contestatia formulata, potrivit careia, plata redeventei se face potrivit clauzelor contractuale, acestea fiind inca in termenul de prescriptie - instanta o apreciaza ca nefiind justificata in contextul in care autoritatile publice locale afirma ca nu dispun de banii necesari realizarii diverselor proiecte necesare pentru comunitate .

Se va retine ca in contextul dispozitiilor legale mai sus amintite, autoritatile publice locale ce au incheiat contracte de concesiune si inchiriere a bunurilor proprietate publica sa detina o evidenta clara si stringenta a cuantumului chiriilor si a redeventelor aferente, fiecare zi de intarziere nepuitand fi apreciaza ca fiind o scapare a beneficiarului, ci o lipsa de diligenta a autoritatilor in realizarea activitatii monitorizare si de colectare a veniturilor publice .

Potrivit pct 2.7.1.1 din OMFP 1917/2005: „ Principiul contabilitatii pe baza de angajamente – Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate la situatiitle financiare ale perioadelor de raportare . Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati, dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare . Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului portrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de incasarile veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor .

De altfel, desi prin contestatie infirma existenta prejudiciului la bugetul local si implicit a lipsei operatiunilor de inregistrare in evidenta contabila, instanta va retine pozitia exprimata de auditori potrivit careia prin activitatea desfasurata in timpul auditului – de inregistrare in contabilitate a debitului și de comunicare catre contribuabili a instiintarilor de plata, reprezinta doar un mic pas in realizarea obligatiei insa nu si finalizarea acesteia - situatie ce se finalizeaza doar prinincasarea tuturor veniturilor aferente la bugetul local .

I.11. Cu privire la efectuarea inventarierii patrimoniului detinut de UATC Chirnogeni, comisia a constatat ca nu au fost respectate prevederile cuprinse in Dispozitia nr 185/29.11.2012 emisa de coordonatorul de credite pentru desfasurarea inventarierii, si elaborata in conformitate cu cerintele pct 5 din Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor potrivit OMFP 2861/2009 .

Astfel, in norme se retine ca „

(1)În temeiul prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, entitățile au obligația să efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute, la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar pe parcursul funcționării lor, în cazul fuziunii sau încetării activității, precum și în următoarele situații:

a)la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;

b)ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere;

c)ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;

d)cu prilejul reorganizării gestiunilor;

e)ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră;

f)în alte cazuri prevăzute de lege.

….

3.La începutul activității entității, inventarierea are ca scop principal stabilirea și evaluarea elementelor de natura activelor ce constituie aport la capitalul entității. Elementele de natura activelor care constituie aport la capitalul social al entităților și la patrimoniul instituțiilor publice se înscriu în registrul-inventar, grupate pe conturi.

5.Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, și în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității. În vederea efectuării inventarierii, aceste persoane aprobă proceduri scrise, adaptate specificului activității, pe care le transmit comisiilor de inventariere.

Data fiind aplicabilitatea dispozitiilor legale retinute de inspectorii auditori, dar si neefectuarea unei dovezi contrarii din care sa rezulte modalitatea concreta in care au fost respectate cele inserate prin Dispozitia nr 185/29.11.2012, inventarierea patrimoniului public sau privat al localitatii se impunea nu numai in contextul necesitatii cunoasterii bunurilor de care aceasta poate disoune, dar si a posibilitatii unitatii administrativ teritoriale de a urmari cu celeritate si corectitudine, impozitele, taxele, redeventele pentru bunurile inchiriate/concesionate sau care pot fi valorificate mai usor in vederea realizarii de venituri la bugetul local pentru diferite activitati aferente comunitatii .

I.12. Cu privire la reevaluarea elementelor patrimoniale la termenul prevazut de lege , comisia a constatat ca din verificarea actelor financiar contabile a reiesit ca in ultimii 3 ani nu a fost realizata o activitate de reevaluare a activelor fixe corporala de natura constructiilor si terenurilor existente in patrimoniul institutiei – existand in contabilitate bunuri fara valoare, aspecte ce contravin prevederilor art 2ind 2, art 3 din OG 81/2003, cap I, art 7, art 11 din OMFP 3471/2008

Astfel in, conformitate cu dispozitiile art 2 ind 2 si art 3 din OG 81/2003 se impunea ca reevaluarea actiivelor fixe corporale de natura constructiilor si terenurilor aflate in patrimoniul institutiei sa fie realizata odata la 3 ani, iar evidentierea acestora in contabilitatea unitatii administrativ teritoriale sa se faca prin raportare la dispozitiile art 14 din acelasi act normativ .

In ceea ce priveste activele corporale fixe fara valoare, se va retine ca fiind incidente dispozitiile art 22 din OG 81/2003 cu ref la OMFP 3471/2008, potrivit caruia: „ (1)Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.

(2)La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite, scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcție de subordonare.”

Nerealizarea acestei activitati cade in sarcina conducatorii institutiilor care indeplinesc atributii de ordonatori de credite, in functie de categoria lor, fiind principal, secundar sau tertiar. In cazul pendinte, se va retine ca obligativitateaa demararii procedurii de reevaluare a elementelor patrimoniale revenea Primarului .

I.13. Cu privire la strangerea veniturilor din impozitul asupra mijloacelor de transport peste 12 tone , comisia a stabilit ca in perioada 2010 – 2013 nu au fost virate la bugetul judetean, venitruri in suma de 27.052 lei, reprezentand 40% din impozitul asupra acestor categorii de mijloace de transport, venituri ce reveneau consiliului Judetean, fiind incalcate dispozitiile prevazute de art 263,264 si 295 din Hotararea nr 44/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr 571/2003 privind Codul Fiscal .

Sub acest aspect, desi reclamantii invedereaza ca a fost achitata obligatia catre C. Judetean Constanta nu se face dovada realizarii acesteia, simpla afirmatie nu poate fi apreciata ca fiind o indeplinire a obligatiei, mai mult cu cat acesta nu contesta in esenta obligatia stabilita de inspectorii auditori .

I.14. Cu privire la nerespectarea prevederilor D-L 209/1976 privind regimul operatiunilor de casa, comisia a stabilit ca in anul 2012, UATC Chirnogeni nu a respecteat prevederile acestor dispozitii legale, respectiv soldul de casa este virat cu intarziere la trezorerie, ca urmare a stabiliri unui plafon minim de casa .

Potrivit art 40 din D-L 209/1976: „ Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrului de casa, care se intocmeste de catre casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizeaza operatiile din fiecare zi si stabileste soldul casei, care se reporteaza pe fila urmatoare. Exemplarul al doilea se detaseaza si se preda compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tirziu a doua zi, impreuna cu documentele justificative, sub semnatura in registrul de casa.

Iar, potrivit art 41 din acelasi act: „C. financiar-contabil verifica, in mod obligatoriu, in aceeasi zi sau cel tirziu a doua zi, documentele de incasari si plati predate de casier, precum si daca soldul inscris in registrul de casa este stabilit corect.

In cazul operatiunilor de incasari se verifica daca sumele inscrise in registrul de casa corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise, din carnetele de cecuri sau alte documente specifice aprobate de organele competente.

De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifica daca sumele care au in casierie si pentru care s-au emis chitante au fost depuse la banca sau la celelalte institutii de credit, la termenele si in conditiile stabilite.

Verificarea se face pe baza inregistrarilor din registrul de casa si a foilor de varsamint cu chitanta.

In cazul operatiunilor de plati se verifica daca sumele inscrise in registrul de casa corespund cu cele din documentele prezentate, ca: state de retributii, liste de plata si alte asemenea, urmarindu-se cu aceasta ocazie daca sumele depuse la banca sau la celelalte institutii de credit, reprezentind drepturi banesti neachitate, au fost stabilite corect si daca restituirea lor a avut loc in termen.”

In acest context, neexistenta unui plafon minim de casa ce poate fi pastrata la nivelul localitatii, si neevidentierea acestora in contabilitatea unitatii, precum si nedepunerea in termenul legal la unitatiile de Trezorerie, duc la afectarea bugetului si efectuarea a diferitelor operatiuni financiare fara evidentierea concreta a modalitatii de parvenire a banilor, deci un control strict al finantelor incasate si respectiv primite de unitatea administrativa .

I.15. Cu privire la modul de urmarire si incasare a redeventei aferenta contractului de concesiune servicii de salubritate , comisia a constatat ca nu au fost incasate venituri din redeventa in suma de 303 ,47 lei aferenta contractului de conseciune servicii nr 3304/14.08.2012 incheiat cu . EXPORT BUCURESTI _ FILIALA Costinesti SRL, contravenind dispozitiilor art 8 din contract .

Desi, reclamantii releva in contestatia formulata doar aspecte legate de regimul contractelor intre parti, si implicit a obligatiilor stabilite de comun acord privind plata redeventei, Tribunalul va retine ca, suma nefiind una semmnificativa nu releva o paguba importanta la nivelul unitatii administrative, insa natura acestei sanctiuni nu tine decat de necesitatea autoritatilor locale de a face aplicabila orice dispozitie contractuala de natura a aduce venituri la bugetul local .

I.16. Cu privire la nerespectarea prevederilor legale referitoare la modul de inchiriere a unor suprafete apartinand domeniului public si privat al comunei Chirnogeni si a utilizarii sumelor incasate in vederea organizarii activitatii de exploatare a pajistilor, comisia retine la la nivelul comunei nu au fost respectate prevederile legale privind procedura de atribuire, modul de urmarire si control a contractelor de inchiriere pasuni ce fac parte din domeniul public al localitatii .

Astfel, in raport de dispozitiile cuprinse in Ordinul 226/2003, se va retine ca potrivit pct 2, ce reglementeaza responsabilitatile ce revin comisiilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municiippilor, acestea trebuie sa reflecte urmatoarele :” a ) Pentru punerea in valoare a pajistilor si folosirea optima a acestora, consiliile comunale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, in baya cererilor solicitanților, incheie contracte de concesiune in conformitate cu prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru suprafete de pajisti disponibile, pentru o perioada minima recomandata de 10 ani, proportional cu efectivele de animale deținute in exploatatie .

b) Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor trebuie sa initieze procedura de concesionare pâna la data de 1 februarie a fiecarui an, in baza hotărârii consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului .

c ) anual, până în data de 1 februarie, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiile verifică încărcătura de animale /ha/contract .

d) Lucrarile de întretinere a pajistilor, precum si a utilităților zoo pastorale se vor efectua de către crescatorii de animale care le folosesc . Conditiile si nivelul acestor lucrari vor fi cuprinse în contractul de concesiune . „

În contextul dispozitiilor legale retinute in sarcina acestora, dar si a faptului ca nu exista o dovada concreta a modalitatii de evidentiere a contractelor de inchiriere pasini, a modalitatii in care se urmareste executarea contractelor, dar a modalitatii in care sunt exploatate aceste pasuni, se creaza premiza realizarii nu numai a unor pagube la nivelul localiatii din punct de vedere financiar prin neincasarea redeventelor, dar si crearea unei pagube prin neexpolatarea corespunzatoare a bunului public .

I.17. Cu privire la constatarile cuprinse in Nota de Constatare incheiata la Scoala Gimnaziala nr 1 Chirnogeni ( pct 1.16 din decizie ), comisia a constatat ca nu au fost constituite provizioanele pentru litigii in valoare estimativa de 179.229 lei, aferente drepturilor castigate in instanta si devenite executorii pana la 31.12.2012 ; dar si neevidentierea in afara bilantului a bunurilor primite in administrare de la UATC in valoare de 4.103.367 lei .

Astfel, potrivit art 1 din OG 71/2009: „ Plata sumelor prevazute prin hotarari judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31.12.2011, se va realiza după o procedura de executare care incepe astfel:

a) in anul 2012 se plateste 5 % din valoarea titlului executoriu ;

b) in anul 2013 se plateste 10 % din valoarea titlului executoriu ;

c) in anul 2014 se plateste 25 % din valoarea titlului executoriu ;

d ) in anul 2015 se plateste 25 % din valoarea titlului executoriu ;

e) in anul 2016 se plătește 35 % din valoarea titlului executoriu ;

Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate sa acopere anumite pierderi si cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra carora exista o incertitudine in ceea ce priveste marimea sau data producerii lor .

Provizioanele se constituie la sfarsitul exercitiului financiar, atunci cand, cu ocazia inventarierii, se constata o valoare de inventar ( actuala) a imobilizarilor mai mica decat valoarea de inregistrare ( neamortizata ) .

In raport de continutul dispozitiilor legale, a documentelor justificative privind plata drepturilor salariale castigate de profesori pana la sfarsitul anului 2012, se impunea evidentierea in contabilitate unitatii administrative a acestora, cu defalcarea acestora pe fiecare transa potrivit OG 71/2009 a obligatiilor aferente - necesare de plata si respectiv platite .

1. 1. Cu privire la plata membrilor unor comisii de licitatie constituite la nivelul comunei (pct .II.1), comisia a constatat ca in anul 2012 au fost platite nelegal indemnizatii pentru membrii comisiilor de evaluare oferte – licitatie – Reabilitare dispensar si indemnizatie comisie negociere directa pentru lucrari de pietruire strazi, in valoare de 3300 lei .

In acest context se va retine ca nu exista o dovada a necesitaii angajarii unor experti straini care sa arate modalitatea in care trebuiesc efectuate licitatiile privind obiectivele stabilite .

Astfel, potrivit art 71 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii:

„ Autoritatea contractanta are obligația de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achizitie publică, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într – o comisie de evaluare .

Comisia de evaluare trebuie să includa specialisti în domeniul obiectului contractului care urmeaza să fie atribuit și se nominalizeaza din cadrul compartimentului intern specializat prevazut de art 3 alin 1 . „

Potrivit art 73 din acelasi act normativ: „ Autoritatea contractanta are dreptul de a decide, cu scopul de asprijini activitatile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de evaluare a unor specialisti interni, numiti experti cooptati . Expertii cooptati pot fi desemnati încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza acestora .

2)Decizia de desemnare a expertilor cooptati trebuie sa precizeze atributiile si responsabilitatile specifice ale acestora și să justifice necesitatea participarii lor la procesul de evaluare . „

Conform art. 296 indice 4 alin. (1) din "Codul fiscal, baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul salariatilor o reprezinta castigul brut realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, care include veniturile din salarii, in bani si/sau in natura, obtinute in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege.

Conform pct. 68 din Norrmele metodologice de aplicare a prevederilor art. 55 din "Codul fiscal, indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii constituie venituri asimilate salariilor.

Asadar, indemnizatiile acordate membrilor comisiei care nu sunt salariati ai institutiei publice sunt impozabile in mod similar veniturilor de natura salariala, iar institutia publica in calitate de platitor al venitului are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16%, aplicabila asupra bazei de calcul determinate in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din "Codul fiscal pentru venituri in afara functiei de baza.

In acest context, se impunea verificarea legalitatii necesitatii desemnarii acestor expertii cooptati si implicit verificarea atributiilor acestora in virtutea mandatului si posibilitatea efectuarii acestor plati in contextul neexercitarii obligatiilor asumate. In caz contrar si in considerentul nedovedirii celor retinute, se va aprecia ca masura luata de auditorii publici este corecta .

2. Cu privire la masurile dispuse la pct II.2 din Decizie, comisia a constatat ca UATC Chirnogeni a incalcat principiul unei bune gestiuni financiare si aprocedat la contractarea si achitarea catre RAJDP Constanta a organizarii de santier pentru lucrari de pietruire, si asfaltare strazi in . 2,5% din valoarea lucrarilor realizate, fara prezentarea unor documente justificative specifice ( deviz privind OS ), prin excederea prevederilor legale care reglementeaza decontarea unor astfel de lucrari – producand – se o paguba in valoare estimativa de 67.460 ,09 lei .

Astfel in raport de dispozitiile pct 1 si 2 cap A din OMFP 3512/2008 privind documentele financiar contabile - „ 1.Persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, consemneaza operatiunile economico-financiare, în momentul efectuarii lor, în documente justificative, pe baza carora se fac înregistrari în contabilitate (jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz).

2.Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale:

- denumirea documentului;

- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeste documentul;

- numarul documentului si data întocmirii acestuia;

- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (când este cazul);

- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia;

- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz;

- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor în drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz;

- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Documentele care stau la baza înregistrarilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în conditiile în care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale în vigoare.”

Potrivit pct 3 din Anexa 1 din OMFP 1792/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale: „ Ordonanțarea de plată va fi însoțită de documentele justificative în original și va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, existența unui alt titlu care să justifice plata, precum și, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției și în contabilitatea acesteia.

Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plății cheltuielilor vor purta obligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor.

În cazuri excepționale, când nu este posibilă prezentarea documentelor justificative în original, vor fi acceptate și copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitatea cu originalul de către ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții.

În situația în care, în conformitate cu prevederile contractuale, urmează să se efectueze plata în rate a bunurilor livrate, lucrărilor executate și a serviciilor prestate, se vor avea în vedere următoarele:

- prima ordonanțare de plată va fi însoțită de documentele justificative care dovedesc obligația către creditor pentru plata ratei respective;

- ordonanțările de plată ulterioare vor face referire la documentele justificative deja transmise conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil).

La emiterea ordonanțării de plată finale ordonatorul de credite confirmă că operațiunea s-a finalizat.

Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plată ordonanțarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv.

Scopul acestei avizări este de a stabili că:

- ordonanțarea de plată a fost emisă corect;

- ordonanțarea de plată corespunde cu cheltuielile angajate și suma respectivă este exactă;

- cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;

- există credite bugetare disponibile;

- documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare;

- numele și datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

În cazul în care ordonanțarea de plată nu se avizează, se aplică prevederile pct. 1 "Angajarea cheltuielilor".

Nici o ordonanțare de plată nu poate fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite decât după ce persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv a acordat viza.

Persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv se asigură că ordonanțările supuse vizei se referă la angajamente de cheltuieli deja vizate și că sunt îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor.

Ordonanțările de plată nevizate de persoana împuternicită să exercite control financiar preventiv sunt nule și fără valoare pentru conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) care urmează să facă plata, dacă nu sunt autorizate în condițiile prevăzute de lege.

După aprobare ordonanțarea de plată împreună cu toate documentele justificative în original se înaintează conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plată.

Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite această calitate prin delegare, potrivit legii.

Potrivit art 3 din HG 28/2008 privind aprobarea continutului – cadru al documentatiei tehnico economice aferente investitiilor publice si lucrarilor de investitii:

b) documentație de avizare pentru lucrări de intervenții: documentația tehnico-economică similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică și, după caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți lucrărilor de intervenții la construcții existente;

d)lucrări de intervenții: lucrările la construcții existente, inclusiv instalațiile aferente, asimilate obiectivelor de investiții, care constau în: reparații capitale, transformări, modificări, modernizări, consolidări, reabilitări termice, precum și lucrări de intervenții pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale, efectuate în scopul asigurării cerințelor esențiale de calitate și funcționale ale construcțiilor, potrivit destinației lor;”

iar potrivit art 5 din acelasi act normativ „ (1)Proiectarea lucrărilor de construcții pentru obiective de investiții noi, inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze:

a)studiu de fezabilitate;

b)proiect tehnic;

c)detalii de execuție.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru obiectivele de investiții noi, inclusiv extinderi, ale căror documentații tehnico-economice intră în competența de aprobare a Guvernului, se elaborează un studiu de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate.

(3)Proiectarea lucrărilor de construcții pentru intervenții la construcții existente, inclusiv instalațiile aferente, se elaborează în următoarele faze:

a)expertiză tehnică și, după caz, audit energetic;

b)documentație de avizare a lucrărilor de intervenții;

c)proiect tehnic;

d)detalii de execuție”

In acest context si pentru a se verifica legalitatea avansarii sumelor de bani catre RAJDP Constanta se impunea realizarea operatiunilor de organizare de santieri cu toate etapele si fazele de executie, precum si de vansarea a costurilor aferente .

Orice plata efectuata cu nerespectarea obligatiilor legale duce la concluzia fireasca a nerespectarii obligatiei de catre conducatorul entitatii auditate ca festionarea fondurilor publice s –a facut prin lipsa de viziune si o proasta gestiune financiara in ceea ce piveste asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii, eficientei in utilizarea fondurilor publice si in administrarea patrimoniului public .

Față de aceste aspecte de fapt și de drept, raportare la prevederile art.1, art.2 si art.18 din Legea .nr.554/2004 republicată, instanța aprecizază că acțiunea promovată de către reclamanti este nefondata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulata de reclamantele U. A. TERITORIALA . GHIRNOGENI ȘI C. L. AL C. CHIRNOGENI, toate cu sediul in localitatea Chirnogeni, . bis, jud Constanta în contradictoriu cu parata C. DE C. A ROMANIEI – CAMERA DE C. CONSTANTA, cu sediul in mun Constanta, b – dul F., nr 7 bis, jud Constanta .

Cu drept de recurs in termen de 15 de la comunicare la Tribunalul Constanta – Sectia C. A. si Fiscal .

Pronuntata in sedinta publica, astăzi, 11 aprilie 2014 .

PREȘEDINTE, GREFIER,

L. V. M., A. G.,

Red/Tehnored L.V. M.

5ex/23.06.2014