Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2361/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2361/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 2914/256/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 315/2014
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător A. B. S.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2361/06.11.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ , formulat de apelantul I. C.-POLIȚIA RUTIERĂ MEDGIDIA cu sediul în C., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul M. C. domiciliat în Medgidia, ., jud. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV . NR._.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelant consilier juridic D. D. conform delegației de reprezentare depusă la dosar, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia la data de 11.04.2013 sub nr._, reclamantul M. C. a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului C. - Poliția mun. Medgidia plângere împotriva procesului verbal . nr._ din data de 31.03.2013 solicitând anularea acestui proces-verbal, exonerarea de la plata amenzii sau în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu „avertisment".
In motivare s-a arătat că situația de fapt nu corespunde realității pentru că în acel moment nu circula nicio mașină iar calul era însoțit de reclamant, iar sancțiunea aplicată este mult prea aspră față de gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Plângerea a fost completată în cadrul probei scrise, în drept plângerea a fost întemeiată pe disp. O.G.nr.2/2001. în probațiune s-au depus înscrisuri și s-a solicitat proba cu martori fiind propuși spre audiere B. M. și B. F..
Pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului C. - Poliția mun. Medgidia, a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și a depus raportul agentului constatator. Au solicitat de asemenea judecarea cauzei și în lipsă conform art.411 alin.l Cod de procedură civilă
Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal pe baza înscrisurilor depuse la dosar și a susținerilor contestatorului, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din data de 31.03.2013, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum total de 450" lei, în baza art.99 alin.l pct. 11 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, actualizată și art.4 alin.l lit.a din Legea nr.61/1991 republicată reținându-se în sarcina sa că în calitate de deținător al unei cabaline a lăsat animalul nepriponit și nesupravegheat pe marginea carosabilului, respectiv pe . și de asemenea a refuzat să dea relații cu privire la identitatea sa, fapte prevăzute de art. 163 alin.l lit.b din HG nr. 1391/2006 și art.3 pct.31 din Legea nr.61/1991 republicată.
I.Procedând la analiza legalității procesului-verbal atacat, în conformitate
cu dispozițiile art. 34 alin.l din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, instanța a constatat că nu este incident nici unul dintre motivele de nulitate absolută, prevăzute în mod expres de art. 17 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor conținând mențiunile privitoare
la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele7
contravenientului, iar în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia, fapta săvârșită și data comiterii acesteia sau semnătura agentului constatator.
II.în ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța a
reținut faptul că săvârșirea faptelor pentru care a fost aplicată contravenția rezultă din conținutul procesului-verbal și declarațiile martorilor în sensul că reclamantul nu a prezentat actele de identitate la solicitarea agentului de poliție și calul era nesupravegheat(asupra acestui ultim aspect declarațiile martorilor sunt contradictorii), susținerile petentului cu privire la o altă stare de fapt nefiind
probate în vreun fel.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut că procesul verbal a fost în mod legal și temeinic întocmit.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 și art. 21 alin. 3 din același act normativ, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de 1 pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Din dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor rezultă că intenția legiuitorului a fost ca nu numai agentul constatator să poată aprecia asupra sancțiunii aplicate, ci și instanța de judecată, în calitatea sa de cenzor al activității agentului constatator. Art. 34 alin. 1 din același act normativ prevede posibilitatea instanței de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, această prerogativă referindu-se nu numai la cuantumul ei, ci la tot ceea ce presupune legalitatea sancțiunii aplicate, inclusiv alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile (amendă, avertisment), fiind necesar ca sancțiunea să fie corelată întotdeauna cu gradul de pericol social al faptei.
Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora avertismentul se aplică când fapta este de gravitate redusă, și că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
De asemenea, instanța reține că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci numai un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, pericolul social concret redus, faptul că nu rezultă că ar mai fi avut probleme în trecut cu legea, instanța a constatat că sancțiunea avertismentului ar fi suficientă pentru a se realiza îmbinarea caracterului punitiv cu cel preventiv și educativ al sancțiunii, fiind suficient pentru corectarea conduitei pe viitor, fapt pentru care a admis în parte plângerea contravențională și a modificat procesul verbal contestat în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
In termen legal organul constatator a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 2361/06.11.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia aducând critici hotărârii apelate în ceea ce privește reindividualizarea sancțiunii.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Procedând la judecata apelului se reține că acesta este nefondat pentru următoarele aspecte:
Instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale are a verifica nu doar măsura în care sancțiunea a fost aplicată în limitele actului normativ, ci și proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social concret al faptei, care este dat de împrejurările în care a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, criterii consacrate de art. 21 din O.G. 2/2001.
Este adevărat că sancțiunea aplicată s-a înscris în limitele prevăzute de lege.
Numai că, nerespectarea acestor limite ar fi atras ca sancțiune nuiitatea procesului-verbal, iar nu adaptarea sancțiunii, prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul
în condițiile în care, spre deosebire de sancțiunile care aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile contravenționale au, prin definiție, un caracter preventiv-i educativ, sancțiunea amenzii urmează a fi înlocuită cu cea a avertismentului.
Potrivit art. 7 alin. (3) din O.G. 2/2001, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune".
Prevederea legală menționată justifică susținerea doctrinară potrivit cu care sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
în funcție de contextul circumstanțial în care a fost săvârșită abaterea contravențională, că fapta este de o gravitate minimă, Tribunalul constată că soluția de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertisment" este pronunțată în respectul legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2361/06.11.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._, formulat de apelantul I. C.-POLIȚIA RUTIERĂ MEDGIDIA cu sediul în C., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul M. C. domiciliat în Medgidia, ., jud. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi. 04.06.2014.
PREȘEDINTE Judecător
M. C. A. B. S.
Grefier
E. N.
Red.jud.fond. D.G.Iusuf
Tehnored. jud.C. M.
Dactilografiat grefier Sorțanu D.
4 ex.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2196/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1259/2014.... → |
|---|
