Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 529/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 529/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 31315/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 529
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.09.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. V. M.
JUDECĂTOR: A. J. N.
GREFIER: A. G.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de apelanta petentă B. V., cu domiciliul în C., ., ., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2399/06.03.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat fiind INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.- SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde apelanta petentă, legitimată cu CI, ., nr._, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă.
În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Instanța încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar. În temeiul dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta petentă solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesul verbal de contravenție. Precizează că probele depuse de intimat au fost prelevate cu un aparat care a fost omologat pentru verificarea vitezei, iar contravenția pentru care a fost sancționată se referă la neacordarea priorității. Aparatul a fost certificat și omologat decât pentru verificarea și măsurarea vitezei, iar intimata nu are la dosar probe care să ateste faptul că aparatul respectiv poate să preleveze probe pentru determinarea altor sancțiuni prevăzute de Ordinul privind circulația pe drumurile publice. Referitor la obstrucționarea precizată în procesul verbal, rezultă că o altă mașină a obstrucționat calea de acces. Din DVD-ul depus la dosar se poate observa că acea mașină nu apare. Consideră că probele nu sunt relevante pentru sancțiunea aplicată, motiv pentru care solicită admiterea apelului.
Instanța constată dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față, reține următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 21.11.2013, petenta B. V. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.- SERVICIUL RUTIER, ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze procesul verbal de contravenție . nr._ din_ .
Petenta a învederat instanței că agentul care a întocmit procesul verbal a făcut în cuprinsul acestuia două constatări contradictorii: prima referitoare la faptul că nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului BMW- care rezultă din imaginea de pe camera de filmat, imagine, care arată petenta că este influențată de mărimea diagonalei camerei, de rezoluția acesteia – numărul de pixeli-, de amplasarea față de intersecție, de factori meteorologici (ceață, plafon de nori la mică înălțime ) și nu în ultimul rând de acuitatea vizuală și starea de oboseală a agentului: iar a doua constatare referitoare la faptul că incomodarea autoturismului BMW s-a produs deoarece din . fost blocată pe sensul de deplasare de autoturismul MATIZ aparținând firmei DUO așa cum se vede pe înregistrare, fiind de presupus că agentul constatator a renunțat la prima contravenție.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile din OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de_, intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.- SERVICIUL RUTIER a depus întâmpinare (f.14 ), solicitând respingerea ca neîntemeiată a plângerii. A arătat intimatul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2002 cuprinzând toate elementele obligatorii inclusiv descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului. în aceste condiții, apreciem faptul că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic nefiind incidente nici unul din cazurile care să atragă nulitatea acestui înscris.
Intimatul a precizat referindu-se la susținerile petentei conform cărora „fapta nu există” că din planșele fotografice și înregistrarea video depuse la dosarul cauzei reiese în mod clar că cele reținute de organul constatator reflectă adevărul.
În dovedire, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate prevederile din O.U.G. 195/2002 rep, H.G.1391/2006, O.G. 2/2001.
La data de_, petenta a depus la dosar „note scrise”, în fapt un răspuns la întâmpinarea intimatului. A reiterat petenta motivele de fapt și de drept din plângerea inițială. A mai solicitat petenta să nu fie admise înscrisurile depuse de intimat ca probe, deoarece au fost produse de un aparat pentru măsurarea vitezei autovehiculelor (după cum reiese din înscrisuri), ori abaterea constatată se referă la acordarea de prioritate autovehiculelor și nu la depășirea vitezei de circulație. A mai menționat că intimatul nu a prezentat un certificat de omologare prin care aparatul de măsurare a vitezei să fie acceptat și pentru măsurarea altor situații din trafic, în speță stabilirea priorității de trecere a autovehiculelor, ba din contră, intimatul a prezentat documente din care reiese, indubitabil, că aparatul radar este omologat și verificat metrologic doar pentru măsurarea vitezei autovehiculelor.
Petenta s-a apărat invocând cazul fortuit, ca o cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei, motivând că după ce a pătruns în intersecție autoturismul Matiz al firmei de distribuție DUO, ce rula pe contrasens a blocat intersecția, printr-o manevră de viraj stânga neregulamentară, după cum rezultă și din mențiunile din procesul verbal, precum și din schema desfășurării evenimentului depusă de petentă la dosar.
La termenul din_, instanța a apreciat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, depuse de petent și intimată, ca fiind admisibilă și concludentă potrivit dispozițiilor art. 255 Cod de procedură civilă și a încuviințat-o potrivit disp. art. 258 Cod de procedură civilă. De asemenea, în temeiul art. 341 alin. 2 raportat la art. 255 alin. 1 cod de procedură, instanța a constat că este admisibilă proba cu planșele foto și înregistrarea video depuse de intimat la dosar, acestea fiind mijloace materiale de probă, care nu au fost obținute cu încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
Au fost depuse în fotocopii conforme cu originalul următoarele înscrisuri: CI petentă f. 5; proces verbal de constatare a contravenției . nr._ din_ și dovadă . nr._ din_ f. 7; schiță f. 8; buletin de verificare metrologică nr._ din_ ; atestat nr. 054 din_ f. 19; certificat de aprobare de model nr. 012_ f. 20; planșe foto f. 21-25.
Prin Sentința civilă nr 2399/06.03.2014 pronuntata de Judecătoria Constanta s-a dispus în sensul respingerii plangerii contraventionale .
Pentru a dispune această soluție instanță de fond a retinut ca la data de_, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ (f. 7), prin care petenta B. V. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 320 lei și cu sancțiunea complementară constând în suspendarea exercițiului dreptului de a conduce, fiind luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, pentru că în data de 19.11.2013, ora 13.53, a condus autoturismul cu nr._ pe .. Tulcea deplasându-se pe direcția înainte, și nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului BMW culoare gri care circula pe . pe direcția înainte pe .-verbal faptă este prevăzută și sancționată de art. 57 alin. 2, art. 100 alin. 3 lit. c din OUG nr. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petent fiindu-i înmânat duplicatul, la rubrica „alte mențiuni” a fost consemnat următorul aspect: „incomodarea autoturismului BMW s-a produse deoarece din . fost blocată pe sensul meu de deplasare de autoturismul Matiz aparținând firmei DUO așa cum probabil se vede pe înregistrare”.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator. Instanța reține că petenta nu a pus în discuție legalitatea procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din_, instanța reține următoarele.
Conform dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. c pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept.
În aplicarea dispozițiilor art. 57 alin. 2 din aceeași ordonanță, la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.
Potrivit art. 129 alin. 1 din RAOUG nr. 195/2002, vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificația: "Drum cu prioritate", "Intersecție cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate față de circulația din sens invers" are prioritate de trecere.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză de către intimat. Contrar susținerilor petentei mijloacele de probă prezentate sunt admisibile și urmează a fi avute în vedere de instanță la stabilirea situației de fapt. Potrivit art. 109 alin. 2 din OUG nr. 195/2002,
constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Instanța arată că nu este necesar să existe o omologare a aparatului radar pentru înregistrarea contravențiilor referitoare la neacordarea de prioritate. Având în vedere specificul contravenției reținute în seama petentei, agentul constatator putea realiza fotografii cu orice aparat care i-ar fi permis acest lucru. De asemenea, va fi înlăturată susținerea petentei- înregistrarea video ar fi trebuit să se realizeze de la înălțime - autospeciala de poliție fiind poziționată astfel încât înregistrarea oferă o imagine de ansamblu asupra intersecției.
Urmărind ora de efectuare a pozelor cu cinemometrul (prezentă pe fiecare din cele 4 planșe foto relevante f. 21-24), dar și înregistrarea video, se poate trage concluzia că autoturismul marca BMW culoare gri, care circula dinspre . să frâneze pentru nu a intra în coliziune cu autoturismul condus de petentă. Instanța nu găsește întemeiată ipoteza creată de petentă prin plângere (intersecția era blocată de autoturismul Matiz)- nefiind susținută de celelalte probe administrate în cauză. Din vizualizare înregistrării video se observă că acest autoturism nu pătrunde în intersecție ci acordă prioritate în mod corespunzător. De altfel, chiar dacă autoturismul Matiz ar fi blocat intersecția, în sarcina petentei există obligația prevăzută de art. 57 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, care stipulează în mod clar că pătrunderea unui vehicul într-o intersecție este interzisă dacă prin aceasta se produce blocarea intersecției.
Nu se poate reține existența cazului fortuit- așa cum a apreciat petenta. Instanța arată că motivul invocat nu întrunește condițiile cazului fortuit, cauză de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.
Cazul fortuit înlătură vinovăția celui care comite un act prevăzut de o normă contravențională, întrucât rezultatul acțiunilor acestuia se produce datorită intervenției unui eveniment exterior și imprevizibil. Practic vorbind, cazul fortuit apare la punctul la care încetează culpa unei persoane, întrucât, dacă culpa presupune faptul că persoana în cauză putea să fi prevăzut rezultatul faptelor sale, chiar dacă nu l-a prevăzut, cazul fortuit presupune că nimeni nu putea să prevadă acest rezultat.
Or, în speță, instanța arată că intersecția beneficia de vizibilitate, petenta avea obligația de a încetini viteza și de a opri pentru a ceda trecerea autoturismelor ce circulau pe drumul cu prioritate. Petenta avea posibilitatea de a reduce din timp viteza la apropierea de intersecție, avea posibilitatea de a observa autoturismele aflate în traversarea intersecției, avea deci posibilitatea de a opri și de a acorda prioritate. Cu toate acestea, petenta nu a dorit acest lucru. Nu a încetinit, nu a oprit și nu a acordat prioritate autoturismului marca BMW culoare gri, de unde rezultă că petenta a săvârșit fapta cu intenție.
De asemenea, va fi înlăturată afirmația petentei referitoare la reținerea unor constatări contradictorii de către agent în conținutul procesului verbal. Se poate observa din analiza actului administrativ supus judecății că punctul de vedere contrar („incomodarea autoturismului BMW s-a produs deoarece din . fost blocată pe sensul de deplasare de autoturismul MATIZ aparținând firmei DUO așa cum se vede pe înregistrare”) nu reprezintă altceva decât punctul de vedere al petentei. Potrivit art. 16 alin. 7 teza a II a, agentul de poliție a consemnat obiecțiunile petentei în mod distinct în cuprinsul procesului verbal la rubrica „alte mențiuni”.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța reține că fapta petentei B. V. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. 57 alin. 2 și art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 320 lei (echivalentul a 4 puncte amendă) și s-a dispus reținerea permisului de conducere ca urmare a aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce. Instanța constată că acestea sunt stabilite în limitele legii (art. 98 alin. 4 lit. b, 100 alin. 3 din OUG nr. 195/2002), amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege, și corespunzătoare pericolului social al faptei.
Analizând și posibilitatea înlocuirii amenzii cu avertisment, instanța constată că petenta nu a recunoscut și nu a regretat fapta contravențională. Fapta petentei (neacordare priorității autovehiculelor care aveau acest drept) este gravă deoarece putea cauza accidente rutiere grave, prin aceasta petentul dovedind o sfidare a regulilor de circulație, echivalentă cu sfidarea relațiilor sociale privind circulația rutieră, reglementate prin regulile Codului Rutier.
Pentru aceste motive, pentru realizarea prevenției generale, dar mai ales a celei speciale, pentru a nu încuraja petenta în înfrângerea normelor de drept, instanța constată că nu se justifică înlocuirea amenzii cu avertisment, rolul educativ, preventiv și punitiv al sancțiunii realizându-se doar în modalitatea amenzii contravenționale. De asemenea, instanța constată că nu se justifică înlăturarea sancțiunii complementare ori reducerea perioadei de suspendare a exercițiului dreptului de a conduce.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat apel petenta B. V., dosarul fiind inregistrat pe rolul Tribunalului C. la data de 24.04.2014, criticand – o pentru nelegalitate .
In motivarea caii de atac se invedereaza ca in cauza in mod nelegal instanta de fond a stabilit durata procesului cu finalitate la primul termen de judecata, nerespectandu -se dispozitiile instituite de legiuitor prin art 238 C proc civ .
Apreciaza ca, instanta a stabilit durata procesului inainte de ascultarea partilor privind chestiunile prealabile si fara a tine cont de imprejurările cauzei .
Astfel, a luat cunostinta in sedinta de judecată de hotărârea instantei de a admite probele cu fotografii si film ale paratei ( pe contestarea cărora isi facuse apararea in notele scrise anterioare ), a vizionat in instanta pentru prima oara CD – ul, dar ulterior stabilirii duratei procesului – fiind in imposibilitatea de a prezenta note scrise si cu privire la acest aspect .
Se arata ca, in mod nelegal instanta de fond ignora dispozitiile art 256 C proc civ, potrivit caruia: conventiile asupra admisibilitatii, obiectului sau sarcinii probelor sunt valabile, cu exceptia …. Celor care fac imposibila ori dificila dovada actelor sau faptelor juridice ori, după caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri „ . In acest sens, ca urmare a aprecierii unilaterala a instantei in conformitate cu dispozitiilor art 255 C proc civ a admisibilitatii probatoriului intimatei, contesta aprecierea realizata de instanta - apreciind ca aceste probe fac imposibila ori dificila dovada contraventiei, intrucat sunt filmate de la bordul autoturismului politiei rutiere, neexistand perspectiva intersectie .
Mai invedereaza apelanta ca, instanta invocand art 341 si art 258 c proc civ sustine ca proba cu DVD este concludenta, adăugând la lege ( in articolele mentionate neregasindu – se cuvantul concludent, ci doar admisibil )
In pag 2 alin 4 si 5 din incheiere, se constata ca desi instanta nu a intrebat – o daca considera necesar sa depuna note scrise, relativ la admisibilitate si claritatea fotografiilor si DVD – ului, despre care a aflat in sedinta de judecata, instanta in mod nelegal a constatat ca nu mai sunt probe de administrat . Prin acest procedeu, apreciaza ca s –au incalcat prevederile art 7 alin 2 C proc civ .
Ca si motive de apel privind sentinta civila nr 2399/06.03.2014, apelanta arata ca a invederat instantei de fond atat in plangere cat si in notele scrise ca probele foto si video prezentate de intimata nu trebuie admise deoarece au fost obtinute cu mijloace tehnice omologate pentru masurarea vitezei, iar contraventia retinuta in sarcina sa se referea la neacordarea prioritatii de trecere . Arata ca a evocat in acest sens prevederile RAOUG 195/2002, art 121 alin 2, iar in niciun alt articol din aceasta norma nu se mai prevad mijloace tehnice, ci observarea directa de către politisti .
In acest sens, in mod nelegal, in parag 3 din sentinta, instanta retine aplicabilitatea dispozitiilor art 109 alin 2 din OUG 195/2002 .
De aici se deduse ca pot fi doua tipuri de mijloace tehnice:
- Mijloace tehnice certificate – care ( conform DEX ) sunt mijloace tehnice care poseda un act oficial, un atestat, prin care se confirma sau se atesta o anumita calitate a acestora, respectiv calitatea de a putea fotografia si filma profesional, circulatia autovehiculelor . nu a prezentat pentru aparatul R. utilizat un astfel de atestat, situatie in care nu se regaseste .
- Mijloace tehnice omologate si verificate metrologic – intimata a prezentat pentru aparatul radar utilizat certificate de omologare și verificare metrologica, dar exclusiv pentru masurartea vitezei autovehiculelor, iar contraventia retinuta in sarcina sa se refera la acordarea de prioritate – situatie in care nu se regaseste .
In acest context, considera apelanta ca in mod eronat, instanta de fond a retinut aplicabilitatea dispozitiilor art 109 alin 2 din OUG 195/2002: pentru proba cu fotografiile si DVD – ul efectuate de aparatul R. – nu exista temei legal pentru a fi admise .
In mod nelegal se apreciaza ca instanta de fond a inlaturat apararea sa – potrivit careia obiectivul camerei de filmat trebuia sa fie amplasat la inaltime pentru a se vedea toata intersectia, sustinand ca „ autospeciala de politie fiind pozitionata astfel incat inregistrarea ofera o imagine de ansamblu asupra intersectiei . „
Intimata a prezentat la dosar 5 fotografii, pe care le comenteaza in ordinea timpilor care apar pe fotografie:
- foto 1 – ora 13:53:00 – in stanga fotografiei se vede incetoșat o roată din fața, ½ capota fața, un far dreapta, agentul constatator a identificat- o prin scriere cu pixul ca fiind_ . Nu este concludenta deoarce nu se vad celelalte autoturisme implicate in eveniment . Aceasta fotografie contrazice susținerea instantei că înregistrarea ofera o imagine de ansamblu a intersecției .
- foto 2- ora 13:53:03 – fotografia nu este concludenta deoarece autoturismele implicate in eveniment sunt mascate de un alt autoturism, probabil DACIA L. ( inregistrarea nu ofera o imagine de ansamblu a intersectiei );
- foto 3 – ora 13:53:004 – soferul autoturismului BMW, după ce s-a manifestat nervos clacxonand când se apropria de intersecție, văzând ca trecerea de pietoni in sensul său este ocupată de grupuri de pietoni, iar oprirea sa pentru a acorda prioritate pietonilor m –ar bloca pe mine si toata coloana din spate ) chiar daca fotografia este neclara se vad grupuri de pietoni ) si văzând ca auto Matiz ii ocupase ½ din banda de meres, prin semnale scurte cu luminile farurilor i s –a facut semn sa treaca . ( Astfel de gesturi soferii obisnuiesc să și le faca in trafic pentru decongestionarea circulatiei sau pentru patrunderea . a autovehiculelor ce nu au prioritate si chiar daca legea nu le prevede, nici nu le interzice .)
- foto 4 – ora 13:53.11 – in aceasta fotografie nu se constata nicio contraventie . Autoturismului Matiz nu i se poate identifica pozitia față de sensul saau de mers ( este pe banda sa sau a intrat pe contrasens ), deci fotografia nu este Concludenta .
- foto 5 – ora 13:53:57 – Aceasta fotografie este facuta la 50 de secunde după eveniment, la o distanta de cca 300 m de intersectie, unde a fost oprita de politist pentru incheierea procesului – verbal, deci irelevanta in caz .
Se apreciaza ca fotografiile depuse de intimata nu au rezolutia corespunzatoare, astfel încat autoturismele implicate sunt identificate de agent prin scriere cu pixul ( intrucat nu se vad numele de inmatriculare si nici marcile autoturismelor ) ceea ce nu poate reprezenta o proba concludenta si incontestabila.
Contesta filmul de pe DVD din punct de vedere al locului de unde s –a filmat si sustine ca filmarea trebuia realizata de la înălțime, camera amplasata pe stalpi, care sa surprinda si miscarea autovehiculelor din planul 2 si planul 3 si distantele dintre ele . Ori, in filmul si fotografiile prezentate se văd autoturismele din planul 1 pentru cele din planul 2 sau planul 3 nu se poate aprecia distanta dintre ele pe orizontala si pozitia lor fata de benzile de circulatie .
Se mai invoca de apelanta faptul ca instanta nu a retinut cazul fortuit invocat, retinand in considerentele hotararii o explicatie alambicata pe care nu a inteles – o . Apreciaza aceasta ca, intervine cazul fortuit atunci cand inceteaza culpa unei persoane – intrucat culpa presupune faptul ca persoana in cauza putea sa fi prevăzut rezultatul faptelor sale, chiar daca nu l-.a prevazut . Cazul fortuit presupune ca nimeni nu putea sa prevada acest lucru .
Instanta, in penultimul aliniat citeaza din procesul – verbal punctul sau de vedere „ incomodarea autoturismului BMW produs din cauza … „, desi a recunoscut fapta, dar in al 3 din pag 5 sustine ca nu si –a recunoscut fapta .
Instanta, in motivare face aprecieri asupra faptei savarsite astfel ; cu intentrie, pericol social, sfidarea relatiilor sociale, rolul educativ, regretarea faptei, sfidarea regulilor de circulatie „, aprecieri care sunt demne de un procuror si nu de un judecator – in fata caruia a venit un contravenient, ce solicita o judecata dreapta .
In temeiul art 471 alin 5 C proc civ, intimatul nu a formulat intampinare .
Procedând la judecata recursului din prisma dispozițiilor art. 478 cu ref la art 477 Cod procedură civilă se rețin următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . CP nr._ (f. 7), petenta B. V. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 320 lei și cu sancțiunea complementară constând în suspendarea exercițiului dreptului de a conduce, fiind luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, pentru că în data de 19.11.2013, ora 13.53, a condus autoturismul cu nr._ pe .. Tulcea deplasându-se pe direcția înainte, și nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului BMW culoare gri care circula pe . pe direcția înainte pe .-verbal faptă este prevăzută și sancționată de art. 57 alin. 2, art. 100 alin. 3 lit. c din OUG nr. 195/2002.
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
Tribunalul retine ca sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contraventiei, se va avea în vedere faptul ca nu întreaga materie a contraventiilor din dreptul intern reprezinta o "acuzatie în materie penala", în sensul autonom al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. O premisa contrara, în sensul ca natura "penala" are întreaga materie a contraventiilor, nefiind de conceput vreo distinctie din acest punct de vedere în interiorul unei materii cu caracter unitar, se loveste de cel putin doua contraargumente.
Primul are în vedere însasi modalitatea de analiza a Curtii Europene, care nu porneste niciodata - nici chiar în situatiile în care s-a mai confruntat cu ipoteze similare - de la premisa ca o anumita fapta contraventionala reprezinta o acuzatie în materie penala. Curtea procedeaza în mod necesar si invariabil la o analiza a cazului concret dedus judecatii, pentru clarificarea aplicabilitatii ratione materiae a art. 6 si subsecvent, a incidentei garantiilor instituite de acesta.
Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite în cauzele Engel si altii împotriva Olandei si Oztürk împotriva Germaniei.
Pentru clarificarea continutului notiunii autonome de "acuzatie în materie penala ", necesara tocmai pentru a analiza realitatile procedurii în litigiu, Curtea a stabilit trei criterii si anume (a) calificarea faptei potrivit dreptului national, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sanctiunii.
Însa, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului calificarea faptei în dreptul national al statului în cauza are o valoare formala si relativa, reprezentând doar un punct de plecare în analiza efectuata de Curte ( cauza Weber împotriva Elvetiei).
Ratiunea pentru care calificarea realizata de dreptul intern nu este una absoluta este prezentata de Curte în cauza Oztürk împotriva Germaniei. Astfel, ar fi contrar obiectului si scopului art. 6, care garanteaza oricarei persoane dreptul la un proces echitabil, daca statelor le-ar fi permis sa excluda din câmpul de aplicare al art. 6 o întreaga categorie de fapte, pe motivul ca acestea ar fi contraventii.
Al doilea criteriu, natura faptei incriminate, este considerat de Curte cel mai important ( cauza Jussila împotriva Finlandei), iar el presupune analiza alternativa a mai multor aspecte.
Astfel, un prim aspect analizat îl constituie sfera de aplicare a normei încalcate prin savârsirea faptei. În ipoteza în care textul normativ se adreseaza tuturor cetatenilor, iar nu unui grup de persoane având un statut special (de exemplu, militarilor în exercitiul functiunii, avocatilor tinuti sa respecte solemnitatea sedintei de judecata ori secretul profesional), atunci acesta este de aplicabilitate generala si art. 6 sub aspect "penal " devine incident ( hotarârea Bendenoun împotriva Frantei). Evident, aceasta nu exclude stabilirea unor conditii privind savârsirea faptei, calitatea persoanei (de exemplu, sofer sau contribuabil) sau alte aspecte ale raspunderii juridice, în masura în care norma îsi pastreaza caracterul de generala aplicare.
În referire la temeinicia procesului verbal se reține că în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă (procedura contravențională fiind asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale), autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii penale.
Astfel, se reține că, in speta nu este incident principiul menționat, neimpunându-se ca instanta de apel să cenzureze masurile dispuse, in conditiile in care din materialul probator analizat a rezultat faptul ca petenta la data inscrisa pe dovezile puse la dispozitie de catre intimata – Plansele fotografice ( f21- 25) - data savarsirii contraventiei corespunde cu aceea a datei efectuarii inregistrarilor, iar cursivitatea parcurgerii si fapta contraventionala in sine a fost surprinsa pasaj cu pasaj – de la data intrarii in intersectia a autoturismului condus de petenta cu nr de inmatriculare_ ( cadrul 98- 13:53:00 ), inaintarea acesteia si obstructionarea trecerii autoturismului aflat pe drumul prioritar ( auto marca BMW, cadrele 98- 13:53.03 si 98 – 13:53:04 ) coroborate cu cadrul 98 13:53:11 ce releva faptul ca aceasta si –a continuat deplasarea, autoturismul aflat pe drumul prioritar fiind impiedicat in mod vizibil si pana la oprirea in trafic de catre agentul constatator . In acest sens, se va retine ca petentei – apelante in mod corect i –a fost retinut de catre organul constatator cat si de instanta de fond aplicabilitatea dispozitiilor art. 57 alin 2 din OUG 195/2002, rep, cu consecinta aplicarii amenzii contraventionale spre minimul prevazut de lege si a masurii complementare a retinerii permisului de conducere
In ceea ce priveste critica apelantei – petente referitoare la inadmisibilitatea modalitatii in care instanta de fond a purces la solutionarea cauzei, Tribunalul va retine ca in mod corect aceasta a respectat regulile de procedura instituite de noile dispozitii procedurale ce nu mai permit partilor tergiversarea solutionarii cauzelor prin invocarea oricaror acte sau fapte de natura sa creeze un dubiu .
Astfel, in ceea ce priveste estimarea procesului – se va avea in vedere ca, potrivit dispozitiilor procedurale conform art 237 cu ref la art 241 C proc civ, instanta este obligata ca la primul termen de judecata cu toate partile legal citate si nu prezente ( dreptul de a fi prezent in instanta reprezinta un drept personal si nu poate fi impus decat in anumite cazuri expres si limitativ prevazute de lege ) sa isi verifice competenta, sa estimeze durata procesului, sa incuviinteze probe si chiar sa le administreze la acelasi termen de judecata . Potrivit noilor dispozitii procedurale – etapa scrisa – a inmanarii actelor si a propunerii probelor a fost depasita in procedura de regularizare si realizata in raport de dispozitiile art 194 – 199 C proc civ cu ref la art 201 C proc civ anterior fixarii termenului de judecata;Astfel, la data fixarii termenului de judecata egalitatea de arme fiind cunoscuta de toate partile – legiutorul a permis judecatorului in lumina noilor dispozitii procedurale sa aprecieze si sa estimeze in concret si in baza celor existente in dosar si depuse de ambele parti durata procesului . Aceasta estimare poate fi apreciata in functie de complexitatea cauzei ,a probatoriului administrat sau a celui estimat a mai fi administrat, putandu –se aprecia ca poate fi solutionat chiar si la primul termen de judecata fixat in acest sens .
In ceea ce priveste aprecierea apelantei – petente potrivit careia la momentul estimarii duratei procesului nu s .-au pus discutie chestiunile prealabile - Tribunalul va retine ca analiza chestiunilor prealabile nu reprezinta chestiuni de natura admisibilitatii probelor sau a opozitiei partii la administrarea unei probe, ci reprezinta aspecte ce nu au fost stiute de parti sau de care au luat cunostinta inainte de fixarea termenului de judecata sau in cursul judecatii si se impuneau a fi aduse la cunostinta instantei pentru o solutionare corecta si dreapta .
Potrivit art 390 Cproc civ: „ Inainte de a se trece la dezbaterea fodului cauzei, instanta din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia acestora, cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot fi invocate in orice stare a pricinii . „
In ceea ce priveste admisibilitatea probelor si nemultumirea apelantei – petentei in ceea ce priveste aprecierea instantei de fond ca fiind concludenta, pertinenta cauzei proba cu inregistrarea video realizata de intimat – in contextul motivatiilor date de loc, timp, inaltime si alte aspecte de amplasament, instanta de control judiciar va retine ca admisibilitatea probelor reprezinta un aspect si vine in contextul necesitatii partilor de a propune probe in dovedirea situatiei de fapt, sau in situatia pendinte a dovedirii nevinovatiei, iar analiza acestora prin prisma administrarii lor vine in alt context al obligativitatii judecatorului de a argumenta decizia data prin prisma probatoriului administrat .
Se va retine ca proba cu inregistrarea video depusa de intimat in dovedirea situatiei de fapt, reprezinta in fapt un mijloc de proba tehnic si accesibil in contextul acuzatiilor in materie contraventionala de natura a demonstra fara nici un dubiu ca proba transcrisa pe suport de hartie nu a fost modificata si corespunde situatiei de fapt retinuta in actul constatator contestat .
Sub aspectul criticilor ce vizeaza mijlocul tehnic de inregistrare si caracteristicile tehnice ale aparatului, se va retine ca la dosar intimata a depus actele de certificare si buletinul de verificare metrologica ( f 18-20) acte ce releva ca aparatul poate functiona nu numai ca aparat de masurare a vitezei ci si ca aparat de masurare, control si inregistrare . In acest context, caracteristicile tehnice ale aparatului au permis vizionarea intersectiei si redarea situatiei de fapt, neavand nicio relevanta asupra celor retinute in sarcina petentei faptul ca aparatul nu a fost montat pe stalpi si nu s –au vazut numerele de masina, atata timp cat din cronografia inregistrarilor se poate retine contravenientul, fapta savarsita, modalitatea concreta de savarsire a faptei .
Se va mai retine ca nu poate fi primita critica apelantei petente nici in ceea ce priveste incidenta cazului fortuit prin modalitatea in care aceasta apreciaza ca devine incident cazul fortuit, intrucat, pe taramul faptelor contraventionale notiunea de caz fortuit imbraca alte valente .
Tribunalul retine ca in mod corect instanta de fond a retinut ca nu sunt incidente dispozitiile de neantrenare a raspunderii contraventionale prin retinerea cazului fortuit, conform art 11 din OG 2/2001.
Potrivit dispozitiilor art 47 C pen - Cazul fortuit consta in interventia unui eveniment sau a unei intamplari ce nu putea fi prevazuta sau inlaturata si care determina producerea rezultatului socialmente periculos.Pentru ca fapta savarsita de petent sa fie lipsita de caracter contraventional, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: rezultatul actiunii ilicite a contravenientului sa fie consecinta unei imprejurari straine de cunoasterea si vointa acestuia, aceasta imprejurare sa nu fi putut fi prevazuta, imposibilitatea de prevedere sa fie generala si obiectiva.
În referire la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța de control judiciar constată că în mod corect organul constatator a apreciat în raport de faptele reținute, asupra criteriilor de individualizare a sancțiunii stabilite de disp. art. 5 al.5 și art. 21 al.3 din OG 2/2001, cu referire la gradul de pericol social al contravențiilor săvârșite, circumstanțele concrete de săvârșire, urmările produse dar și aptitudinea sancțiunii aplicate de a asigura responsabilizarea pe viitor a contravenientului.
Potrivit, dispozitiilor mai sus aminitite, se va aprecia ca sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică când fapta este de gravitate redusă, fara consecinte deosebite asupra relatiilor sociale .
În acest context, este necesar să se precizeze că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
Spre deosebire de sancțiunile aplicabile altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, fiind unanim acceptat că „sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate”.
Tribunalul retine ca, ulterior ratificarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre România, libertatea de legiferare a statului român a fost limitata. Astfel, actele normative aflate în vigoare trebuie sa asigure respectarea drepturilor omului garantate de Conventie. De asemenea, interpretarea si aplicarea legilor existente trebuie sa asigure respectarea acestor drepturi.
Se va retine ca, potrivit art. 1 din Protocolul aditional nr. 1, „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor”.
Prin urmare statele parte a Conventiei au dreptul de a impune sanctiuni pecuniare (amenzi) drept sanctiune pentru încalcarea anumitor dispozitii legale.
Marja de apreciere a statelor nu este însa absoluta. Astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii, (spre exemplu cauza Chassagnou si altii c. Frantei) ingerintele statului în dreptul de proprietate al persoanelor, pentru a fi compatibile cu art. 1, alin. 2, din Protocolul aditional nr. 1, trebuie sa fie prevazute de lege, sa aiba un scop legitim si sa asigure un asigure o proportie echitabila între scopul urmarit si mijloacele utilizate.
In cauza se va retine ca masura inlocuirii amenzii aplicate petentei cu masura Avertismentului, ar reprezinta o analiza a proportionalitatii intre gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau care s –ar fi putut produce, aspecte in care nu se regaseste fapta contraventionala savarsita de petenta .
Avand in vedere cele retinute, în temeiul art. 480 alin 1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de apelanta – petenta B. V., cu domiciliul in C., B – dul Tomis, nr 324, ., ., jud Constanta în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul in mun C., B – dul Mamaia, nr 106, jud Constanta declarat impotriva sentintei civile nr 2399/6.03.2014 pronuntata de Judecătoria Constanta, ca nefondat .
Mentine sentintei civile nr 2399/6.03.2014 pronuntata de Judecătoria Constanta.
Definitiva .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. V. M. A. J. N.
GREFIER,
A. G.
Jud.fond.V. Ticea
Red.decizie jud.L.V.M
2 ex/9.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 350/2014.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 2191/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
