Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 380/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 380/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 10221/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 380
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.06.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. J. N.
JUDECĂTOR: L. V. M.
GREFIER: A. G.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, formulat de apelanta petentă B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A., cu sediul in A., ., județul A. în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C.R.P.C. REGIUNEA SUD-EST G. - COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI C., cu sediul în C., . bis, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/01.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, dată la care instanța pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2014 și 11.06.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față, reține următoarele :
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petenta B. COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C.R.P.C. REGIUNEA SUD-EST G. - COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI C., anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr._/27.03.2013, prin care a fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de câte_ lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că agenții constatatori au analizat contractele de credit și informațiile standard la nivel european privind creditul pentru consumatori privind următorii clienți: T. L., căruia i s-a acordat un credit de nevoi personale în sumă de_ Euro pe o durată de 35 ani, conform contract de credit nr. 3/26.03.2012, Abdula A., căreia i s-a acordat un credit pentru uz personal în sumă de_ lei, pe o durată de 48 luni, conform contract de credit nr. CF 3544647LA/08.04.2011 și S. R., căreia i s-a acordat un credit ipotecar în sumă de_ Euro pe o durată de 35 ani, conform contractului de credit nr. 10/29.09.2011.
Petenta a arătat că intimata a considerat, prin raportare la O.U.G. nr. 50/2010 Anexa 2, printr-o interpretare literală a acesteia, că banca ar fi trebuit în ceea ce privește D., să prezinte un exemplar reprezentativ care să menționeze toate ipotezele folosite pentru calculul dobânzii.
Petenta a susținut însă, că printr-o interpretare teleologică și sistematică a dispozițiilor legale, se poate constata că banca a respectat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2010.
Petenta a arătat că din dispozițiile legale menționate, reiese că informațiile precontractuale pe care creditorul le poate oferi în scris clientului se raportează atât la produsul și condițiile aferente pe care creditorul îl poate oferi cât și la condițiile/opțiunile comunicate de consumator/client, privind de exemplu valoarea creditului și durata. Ținând cont de aceste coordonate - care țin atât de consumator cât și de creditor - acesta din urmă este în măsură să ofere, așa cum prevede legea, un exemplu reprezentativ privind creditul și costurile acestuia, raportat strict la condițiile dorite de consumator și pe care creditorul le poate oferi.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, petenta a susținut că fapta reținută nu prezintă un pericol social ridicat, motiv pentru care se impunea aplicarea sancțiunii avertismentului.
În drept, petenta a invocat prevederile art. 194 C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 50/2010, Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23.04.2008.
În probațiune petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare intimata a arătat că petenta a încălcat prevederile art. 11 alin. 2 lit. c din O.U.G. nr. 50/2010 întrucât prin intermediul formularului „Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori.”, formular de informații precontractuale, respectiv contractele nr. CF 3544647LA/08.04.2011, nr._/26.09.2011 și nr._/24.03.2012, pentru dobânda anuală efectivă D. și valoarea totală plătibilă de consumatori, nu a oferit în scris câte un exemplu reprezentativ care să menționeze toate ipotezele folosite pentru calculul ratelor, informații care să permită consumatorilor să compare mai multe oferte pentru a lua o decizie cu privire la încheierea contractelor.
În probațiune instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă nr_/01.10.2013, Judecătoria Constanta s – a pronuntat în sensul respingerii plangerii contraventionale formulate de petenta B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA SA .
Pentru a dispune această soluție instanță de fond a retinut ca prin procesul verbal de constatare a contravenției nr._/27.03.2013, petenta B. COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de_ lei, în temeiul art. 11 alin. 1 coroborat cu art. 11 alin. 2 lit. c și art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, pentru că banca, prin intermediul formularului „Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”, formular de informații precontractuale, respectiv contractele nr. CF 3544647LA/08.04.2011, nr._/26.09.2011 și nr._/24.03.2012 care au fost analizate de intimată, pentru dobânda anuală efectivă D. și valoarea totală plătibilă de consumatori, nu a oferit în scris câte un exemplu reprezentativ care să menționeze toate ipotezele folosite pentru calculul ratelor, informații care să permită consumatorilor să compare mai multe oferte pentru a lua o decizie cu privire la încheierea contractelor.
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, fiind legal întocmit, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentei privind netemeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Analizând motivele de netemeinicie invocate în plângere prin prisma probelor administrate în cauză și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța le găsește neîntemeiate pentru considerentele următoare.
Conform art. 11 din O.U.G. nr. 50/2010 „(1) Creditorul și, după caz, intermediarul de credit furnizează consumatorului, pe baza clauzelor și a condițiilor de creditare oferite de către creditor, precum și, după caz, a preferințelor exprimate și a informațiilor furnizate de către consumator, informațiile necesare care să îi permită consumatorului să compare mai multe oferte pentru a putea lua o decizie informată cu privire la eventuala încheiere a unui contract de credit. (2) Informațiile sunt furnizate:
a) cu suficient timp înainte, dar nu cu mai puțin de 15 zile înainte ca un consumator să încheie un contract de credit sau să accepte o ofertă; b) pe hârtie sau pe alt suport durabil; c) prin intermediul formularului "Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori", prevăzut în anexa nr. 2. (3) Perioada de 15 zile prevăzută la alin. (2) lit. a) se poate reduce cu acordul scris al consumatorului.”
Având în vedere dispozițiile mai sus menționate, petentei îi revenea sarcina probei că a respectat aceste dispoziții și a furnizat în scris informațiile precontractuale, prin intermediul formularului „Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”, celor trei consumatori cu care a încheiat contractele de credit nr. CF 3544647LA/08.04.2011 (filele 18-27), nr._/26.09.2011 (filele 28-49) și nr._/24.03.2012 (filele 11-17).
Petenta nu a făcut aceasta dovadă și a susținut în schimb că potrivit interpretărilor dispozițiilor mai sus menționate, furnizarea informațiilor precontractuale nu este obligatorie când opțiunea pe care o comunică consumatorul și oferta de care dispune banca este limită la o singură variantă.
Instanța reține că această interpretare nu este una corectă, dispozițiile mai sus menționate stabilind în mod clar obligația creditorului de a furniza consumatorului suficiente informații pentru a putea alege dintre mai multe oferte. Textul nu se referă doar la diferitele oferte de care dispune banca respectivă ci la posibilitatea consumatorului de a compara ofertele puse la dispoziție și de alți creditori. Furnizarea informațiilor trebuie să fie făcută prin formulatul de la Anexa 2, întrucât legiuitorul a stabilit un minim de informații necesare consumatorului pentru a putea compara între mai multe oferte, unele dintre ele fiind rata dobânzii și dobânda anuală efectivă.
Condițiile prevăzute de art. 11 alin. 2 din ordonanță privind furnizarea informațiilor sunt cumulative, iar consumatorul nu poate renunța decât la termenul de 15 zile precontractual de la furnizarea informații, conform art. 8 alin. 3, termen la care au renunțat consumatorii din cele trei contracte în discuție.
Cei trei consumatori nu au renunțat la dreptul prevăzut de art. 11 alin. 1 din ordonanță, ci doar la termenul de 15 zile, și nu au semnat că au primit formularul cu informații, singura excepție fiind S. R., care a semnat că a primit formularul la două luni de la încheierea contractului de credit (fila 35).
Având în vedere că petenta nu a respectat dispozițiile art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, aceasta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 86 alin. 1 și a fost în mod legal sancționată cu amenda minimă de_ lei.
Instanța nu va dispune înlocuirea amenzii cu avertismentul, întrucât fapta petentei nu prezintă un pericol social redus, în condițiile în care modalitatea de încheiere a contractelor prin nerespectarea dispozițiilor art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010 nu este una singulară, fiind vorba de cel puțin trei contracte (cele în discuție în speță) pentru care nu a furnizat informațiile prevăzute de lege.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat apel – petenta B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA SA, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului C. – Sectia C. Administrativ si Fiscal la data 05.03.2014, criticand – o pentru nelegalitate .
In motivarea caii de atac se invedereaza ca din coroborarea dispozitiilor legale aplicabile, rezulta fara echivoc faptul ca informatiile precontractuale pe care creditorul le ofera in scris clientului se raporteaza atat la produsul ( si conditiile aferente ( pe care creditorul il poate oferi cat si la conditiile / optiunile comunicate de consumator/ client, privind de exemplu valoarea creditului si durata . Tinand cont de aceste coordonate care tin atat de consumator cat si de creditor – aceasta din urma este in masura sa ofere, asa cum prevede legea, un exemplu reprezentativ privind creditul si costurile acestuia, raportat strict la conditiile dorite de consumator si pe care creditorul le poate oferi .
Mentiunea din anexa 2 pct 3 – costurile creditului are caracter general, care anunta creditorul ca este obligat a prezenta toate ipotezele folosite pentru calculul dobanzii, in conditiile in care produsele pe care le poate oferi si optiunile comunicate de catre consumator permit in mod efectiv mai multe variante din care consumatorul va putea ulterior sa aleaga si sa decida .
Solicita a se avea in vedere ca informatiile standard la nivel european privind creditul pentru consumatori, aferente celor trei credite acordate, existenta tuturor informatiilor privind creditul si costutile acestuia care sa permita consumatorului o comparare efectiva a unor oferte diferite din acel tip de credite, privind durata si valoare solicitate . Astfel, sunt mentionate pentru valoarea si durata creditului dorite de consumator, dobanda si felul acesteia, formula de calcul, rata lunara, valoarea totala pe care va trebui sa o achite, etc.Aceste informatii de natura financiara au menirea tocmai de a permite consumatorilor contractarea creditului in cunostinta de cauza, acestia putand reflecta cel putin 15 zile asupra conditiilor oferite, iar, in conditiile in care renunta in mod expres la acest beneficiu prevazut de lege, pot contracta creditul inlauntrul acestui termen – aspecte retinute in finalul contractelor de credit mentionate .
In temeiul art 471 alin 5, intimata – petenta nu a formulat si depus intampinare .
Procedând la judecata recursului din prisma dispozițiilor art. 478 cu ref la art 477 Cod procedură civilă se rețin următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției .._/27.03.2013, petenta B. COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de_ lei, în temeiul art. 11 alin. 1 coroborat cu art. 11 alin. 2 lit. c și art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, pentru că banca, prin intermediul formularului „Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”, formular de informații precontractuale, respectiv contractele nr. CF 3544647LA/08.04.2011, nr._/26.09.2011 și nr._/24.03.2012 care au fost analizate de intimată, pentru dobânda anuală efectivă D. și valoarea totală plătibilă de consumatori, nu a oferit în scris câte un exemplu reprezentativ care să menționeze toate ipotezele folosite pentru calculul ratelor, informații care să permită consumatorilor să compare mai multe oferte pentru a lua o decizie cu privire la încheierea contractelor.
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
În referire la temeinicia procesului verbal se reține că în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă (procedura contravențională fiind asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale), autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii penale.
Astfel, instanta de control judiciar constata ca in mod corect, prima instanta a apreciat asupra materialului probator administrat in cauza, in sensul ca in sarcina acesteia sunt intrunite condițiile răspunderii contravenționale, respectiv existența faptei si savarsirea acesteia cu vinovatie – neexistand o dovada certa si concludenta administrata de aceasta prin care sa combata cele retinte de intimata in actul constatator .
In contextul celor retinute de instanta de fond, a probatoriului administrat, a dovezilor concludente prezentate de catre intimat si a obligatiilor legale instituite in sarcina fiecarui operator de servicii financiar bancare, in mod corect s –a retinut ca termenul de 15 zile prevazut de art 11 din OG 50/2010 nu reprezinta o renuntare a consumatorilor la obligatia de a le fi fost prezentate anterior incheierii contractelor modalitatea faptica pentru toata perioada de derulare a contractului in care se va calcula dobanda – si nu poate reprezenta o forma prin care acestia au renuntat la dreptul de a fi informati, ci doar la termenul de 15 zile precontractual la care acestia au renuntat, ca si termen in care sa fie incheiat contractul de creditare . De altfel, informarea consumatorului de servicii financiar – bancare nu poate fi un drept de optiune, ci o obligatie legala prin care prestatorul aduce la cunostinta acestuia toate modalitatile concrete de calcul, de stabilire si implicit de posibilitate a consumatorului ca in timp sa poata returna aceste obligatii .
Avand in vedere cele retinute, în temeiul art. 480 alin 1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta petentă B. C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A., cu sediul in A., ., jud A. în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C.R.P.C. REGIUNEA SUD-EST G. - COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI C., cu sediul în C., . bis, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/01.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Menține sentința apelată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.06. 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. J. N., aflata in L. V. M. ,
C.O, semnează potrivit art 426 alin 4
Teza I-a C proc civ ,
Președintele instantei,
Carbune – C. V.,
GREFIER,
A. G.
Jud Fond :F. N.
Red/Tehnored L.V.M.
4 ex/22.08.2014.
| ← Pretentii. Sentința nr. 965/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 854/2014.... → |
|---|
