Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 15/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 27475/212/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ_
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.01.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE – A. J. N.
JUDECĂTOR –A. L. N.
JUDECĂTOR – L. V. M.
GREFIER –A. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul petent A. O., cu domiciliul procesual ales la cabinet de Avocat C. Lian, cu sediul in mun Constanta, bld F., nr 24, .-3, jud Constanta în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITIE AL JUDEȚULUI CONSTANTA, cu sediul în C., .-106, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5705/17.04.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică atât la prima cât și la a doua apelare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct.2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța invocă din oficiu excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând recursului în contencios administrativ de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 31.10.2012 sub numărul_ petentul A. O. a solicitat in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. anularea procesului – verbal de contraventie . nr._/23.10.2012, restituirea armei și muniției ridicate și a sumei de 2001 lei.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 21.10.2012 a intrat în România pentru a participa la o partidă de vânătoare, obținând permis temporar de vânătoare și autorizație de vânătoare, având încheiat și un contract de închiriere a unei arme de vânătoare și a muniției necesare.
În data de 22.10.2012 a fost controlat de reprezentanți ai poliției, în timp ce se afla pe câmpul de vânătoare, fiind supus și unei percheziții în camera de hotel, ocazie cu care au fost ridicate armele și muniția.
La data de 23.10.2012 a fost întocmit procesul-verbal de contravenție, fără a i se prezenta posibilitatea achitării a jumătate din cuantumul amenzii în termen de 48 de ore. De asemenea, acesta trebuia să cuprindă mențiuni privind locul săvârșirii faptei, înscris eronat ca fiind camera de hotel, când de fapt controlul a avut loc pe câmp. De asemenea, procesul-verbal nu cuprinde nici descrierea concretă a faptei. Cu privire la sancțiunea aplicată, aceasta depășește cuantumul legal, care este cuprins între 501-1000 lei. Se mai arată că exista și obligația asigurării unui interpret autorizat, procesul-verbal fiind încheiat împotriva unui cetățean străin. Petentului nu i s-a adus la cunoștință nici posibilitatea formulării de obiecțiuni. Pe fond, în ce privește elementul subiectiv, fapta nu s-a comis cu vinovăție, armele aflându-se asupra posesorilor legali, fără a se încălca siguranța păstrării.
În drept petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG nr. 2/2001 si ale Legii 295/2004.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat și s-a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul B. C..
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare în sens procedural, dar a depus, la solicitarea instanței, înscrisuri care au stat la baza întocmirii procesului – verbal, respectiv: transcrierea mecanica a procesului – verbal de contraventie . nr_/23.10.2012, procesul – verbal incheiat la data de 22.10.2012 de sesizare cu privire la vanatoare, procesul – verbal incheiat la data de 22.10.2012 de verificare a camerelor de hotel in care se aflau cazate persoanele depistate la vanatoare, declaratie petent data la 23.10.2012 in prezenta unui traducator autorizat .
Prin Sentința civilă nr 5705/17.04.2013, Judecătoria C. a dispus respingerea plângerii contravenționale, ca neintemeiata.
Pentru a dispune această soluție a reținut prima instanță că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/23.10.2012, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art.26 lin.1) din Legea 295/2004, constând în aceea că deținea o armă de vânătoare neasigurată conform prevederilor legale în camera hotelului în care era cazat. Sancțiunea aplicată a fost amenda în cuantum de 2001 lei.
Analizând plângerea formulată prin prisma probelor administrate, a textelor de lege incidente și a motivelor de nelegalitate și netemeincie invocate, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, pentru argumentele ce urmează a fi expuse.
În ce privește legalitatea procesului-verbal contestat, din perspectiva dispozițiilor art.16-17 din O.G 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Astfel, cu privire la mențiunea referitoare la locul săvârșirii faptei, în cuprinsul procesului-verbal acesta este indicat ca fiind Hotel Jiul, din Eforie Sud. Faptul că inițial petentul a fost supus unui control pe fondul de vânătoare C. Văii, astfel cum rezultă din documentația depusă la dosarul cauzei (f.15), și ulterior condus la locul de cazare pentru a verifica condițiile de depozitare a armamentului nu atrage nulitatea procesului-verbal.
Potrivit art.26 alin.1) din Legea 295/2004 R, „Titularul dreptului de deținere a armelor letale are obligația să păstreze armele și munițiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Rezultă din interpretarea acestui text de lege că obligația de a depozita armele este distinctă de cea de a le utiliza conform permisului, iar în lipsă de dispoziție legală contrară, poate fi suspusă verificării oricând. Astfel, chiar dacă inițial controlul a început pe fondul de vânătoare, nimic nu interzice verificarea condițiilor de depozitare a armelor la locul unde acestea sunt păstrate, iar faptul că petentul se afla în momentul controlului la vânătoare nu ăl exonerează de obligația de a asigura în camera de hotel spațiul necesar, prevăzut de lege, pentru păstrarea armei.
Prin urmare, pentru contravenția reținută în procesul-verbal, respectiv neasigurarea armei în condițiile legale, actul sancționator cuprinde locul săvârșirii faptei, care este și cel suspus verificării.
În ce privește lipsa descrierii faptei, instanța apreciază că aceasta critică este nefondată, elementele cuprinse în procesul-verbal fiind suficiente pentru a permite identificarea contravenției și încadrarea juridică a acesteia., din perspectiva controlului de legalitate exercitat de instanță.
Cu privire la neasigurarea unui interpret autorizat, instanța constată că procesul-verbal a fost semnat de un traducător (pentru care nu există rubrică specială pe formularul tipizat al procesului-verbal), semnătura nefiind dată în calitate de martor, astfel cum reiese și din adresa nr._/28.02.2013 emisă de IPJ C.. Mai mult decât atât, în cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 22.10.2012, partea finală, se arată că a fost adus la cunoștință cetățenilor italieni în prezența numitului Rizzi A., cunoscător de limba română, acesta fiind semnat inclusiv de petent, astfel că și pentru actele prealabile procesului-verbal de contravenție a fost asigurată traducerea.
Referitor la lipsa posibilității petentului de a formula obiecțiuni, instanța reține pe de o parte că aceasta este o susținere nereală, la rubrica respectivă fiind consemnat că petentul „recunoaște și regretă fapta”, aspect necontestat de acesta.
Mai mult decât atât, sancțiunea aplicabilă în acest caz nu ar putea fi decât nulitatea relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări produse petentului și care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului, împrejurare nedemonstrată în cauză, cu atât mai mult cu cât petentul a avut posibilitatea contestării procesului-verbal pe calea prezentei plângeri.
Instanța a apreciat ca neîntemeiată și critica referitoare la posibilitatea achitării amenzii în termen de 48 de ore, cerinta ce nu ar fi fost adusă la cunoștința petentului, si retinand ca această mențiune este inserată în chiar formularul tipizat al procesului-verbal, pe care petentul l-a semnat și al cărui conținut i-a fost adus la cunoștință prin intermediul unui traducător.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că în speță nu s-a dovedit existența unei cauze de nelegalitate a procesului-verbal, acesta întrunind toate cerințele reglementate de art.16-17 din OG 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că potrivit art.1 teza a II-a din OG 2/2001, „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.”
Contravenția reținută în sarcina petentului este prevăzută de disp.art.26 alin.1) din Legea 295/2004, potrivit cu care „Titularul dreptului de deținere a armelor letale are obligația să păstreze armele și munițiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Instanța va reține însă că aceasta este reglementarea generică a contravenției, reiterată de prevederile art.31 alin.1) și 2) din Legea 295/2004, potrivit cu care „(1)Titularul dreptului de a purta și folosi arme letale are obligația de a păstra arma și muniția înscrisă în permisul de armă în condiții de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor neautorizate. (2)Păstrarea armei și muniției prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau reședința deținătorului se face în locuri special destinate, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Conform art.14 din HG nr.130/2005, „1)Titularul dreptului de deținere este obligat să păstreze armele și munițiile letale la domiciliul sau la reședința menționată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, care sunt asigurate cu cel puțin două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate. (2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniției separat de arme, a închizătoarelor aparținând carabinelor și, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu țevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de funcționare semiautomat se păstrează numai asigurate cu dispozitiv special, omologat în condițiile legii, destinat pentru blocarea trăgaciului. (3)În cazul unui număr mai mare de 15 arme letale, deținătorul are obligația de a asigura la adresa prevăzută în permis o încăpere special amenajată pentru depozitare, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), dotată cu sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliție și conectate la dispeceratele de alarmare și intervenție specializate”.
Potrivit declarației dată de petent la 23.10.2012 (f.34), reiese că acesta depozita arma în camera de hotel, într-un dulap de lemn. Pornind chiar de la această declarație a petentului, rezultă că arma pe care o deținea nu era depozitată în conformitate cu prevederile legale, care impun obligativitatea păstrării armei în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, care sunt asigurate cu cel puțin două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru, prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniției separat de arme, a închizătoarelor aparținând carabinelor și, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu țevi basculante
Instanța urmează a înlătura declarația martorului B. C., audiat în cauză, care vine în contradicție chiar cu cea scrisă de petent. Acest martor a arătat că fișetele pentru depozitarea armelor erau instalate în apartamentul nr.119 al numitului Rizzi A., compus din două camere, una în care era amplasat un fișet și una în care erau amplasate două fișete, în care erau păstrate armele vânătorilor. Cu toate acestea, din declarația petentului rezultă că acesta păstra arma în camera sa, într-un dulap de lemn, astfel că declarația martorului B. nu este de natură a răsturna prezumția de legalitate a procesului-verbal.
Mai mult decât atât, din cuprinsul procesului-verbal întocmit la 22.10.2012, cu ocazia verificării incintei camerelor de cazare din hotelul Jiul, rezultă că toate armele și munițiile verificate, cu excepția celor din camera 119/1, nu erau asigurate conform legii (f.32), iar în camera 119/1 se afla numitul Farinello Enrico (f.30), iar nu petentul. Totodată se va reține că acest proces-verbal, adus la cunoștința petentului prin intermediul unui cetățean italian cunoscător de limba română (f.32), a fost semnat de către petent fără obiecțiuni cu privire la aspectele consemnate.
În ce privește împrejurarea învederată de petent, că arma era închiriată de la o firmă specializată, aceasta fiind cea care le colecta după partida de vânătoare și le depozita, instanța de asemenea urmează a o înlătura ca nefiind relevantă.
Astfel, obligația de depozitare a armelor deținute este, astfel cum s-a arătat anterior, una de sine stătătoare, de care deținătorul nu este exonerat pe perioada în care arma se află în posesia sa, chiar dacă este o armă închiriată. Mai mult decât atât, petentul nu a făcut dovada condițiilor contractuale dintre el și armurier, respectiv că arma nu rămânea în păstrarea sa decât pe perioada partidei de vânătoare. Din contră, chiar martorul audiat în cauză a declarat că după partida de vânătoare, armele erau curățate, depozitate în fișet și apoi colectate de firma de închiriere.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că petentul nu a reușit, prin probele administrate, să răstoarne prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție.
În privința sancțiunii aplicate, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantum legal. Astfel, potrivit art.129 din Legea 295/2004, fapta reținută în sarcina petentului, constituie contravenție, iar potrivit art.130 alin.1) lit.d) din Legea 295/2004, amenda este cuprinsă între 2001-5000 lei, petentului fiindu-i aplicat cuantumul minim.
În ce privește solicitarea de restituire a armei și a muniției, instanța reține că prin procesul-verbal nu s-a dispus luarea acestei măsuri complementare. Potrivit mențiunii din procesul-verbal încheiat la data de 22.10.2012 (f.28), armele și munițiile au fost ridicate de lucrători AESP în vederea continuării cercetărilor. Rezultă așadar că instanța nu poate dispune restituirea lor pe calea prezentei plângeri, nefiind o măsură complementară de confiscare, luată de organul constatator pe calea procesului-verbal, petentul putând formula o cerere pe cale administrativă, adresată organului ce a dispus ridicarea armei și muniției pentru cercetări.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs petentul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 18.10.2013.
În motivarea recursului apreciază recurentul asupra caracterului nelegal și netemeinic al sentinței recurate motivat de următoarele considerente:
Se invedereaza ca, in ceea ce priveste plangerea contraventionala, instanta de fond trebuia sa analizeze motivele invocate ce erau de natura a atrage nulitatea procesului-verbal de contraventie potrivit dovezilor administrate .
Apreciaza ca, toate aceste dovezi erau de natura a forma convingerea instantei ca fapta nu exista, atat timp cat in plan subiectiv vinovatia nu a fost demonstrata, nu a existat un raport de cauzalitate intre fapta si rezultat, acesta ( rezultatul) practic neexistand – aspect ce conducea la constatarea existentei unei contraventii pur formale.
Petentul arata ca desi a sustinut in fata organului de politie ca i -a fost asigurată prezenta unui translator, organul constatator a inteles sa il foloseasca pe acesta drept martor .
Se invoca sub aspectul legalitatii incheierii procesului – verbal de contraventie si faptul ca nu i –a fost acordat dreptul de a –și expune obiectiunile cu privire la fapta contraventionala retinuta in sarcina sa, dar si sub aspectul masurilor complementare dispuse .
Sub aspectul laturii subiective, invedereaza petentul ca in mod gresit nu s –a retinut ca fapta nu a fost savarsita cu vinovatie atata vreme cat armele s –au aflat asupra posesorilor legali si nu s –au produs consecinte de natura a incalca siguranta pastrarii.
În drept au fost invocate disp. Art 312 alin 3 in ref la art. 304 ind.1 si art 304 pct 7,8 si 9 c.proc.civ.
Intimatul legal citat, nu și-a exprimat poziția procesuală asupra recursului.
Prin citatia comunicata recurentului – petent la data de 24.10.2013 s –a pus in vedere acestuia sa faca dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, sub sanctiunea anularii .
La termenul din 15.01.2014, Tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei de reprezentant, care a fost pusă în discuție potrivit disp. art. 137 al.1 c.proc.civ la același termen și asupra căreia reține :
Potrivit art. 3021 alin. 1 c.pr.civ. Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: a) numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b) indicarea hotărârii care se atacă; c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; d)semnătura.
Potrivit dispozițiilor art. 133 alin 1 C.pr.civ. cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.
Potrivit art. 67 Cod procedură civilă: Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar iar potrivit art. 68Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.
Potrivit art. 69 alin.2 Cod procedură civilă: Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de partea însăși.
Potrivit art. Art. 91 din Statutul profesiei de avocat :
(1)In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
(2)Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.
Potrivit art. 131 alin.1 din Statutul profesiei de avocat: Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intindereaa puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut.
Potrivit art. 161 alin. (1) C. proc. civ., când (...) reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar potrivit alin. (2) dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.
La dosarul cauzei nu a fost depusă împuternicirea avocațială doveditoare a calității de reprezentant al petentei a avocatului semnatar al cererii de recurs.
Întrucât reprezentantul părții nu face dovada calității sale de reprezentant la data formulării cererii de recurs, iar petentul recurent nu ratifică cererea de chemare în judecată făcută în numele său, și văzând dispozițiile art. 3021 alin. 1 lit. d c.pr.civ. coroborate cu art. 161 alin 2 c.pr.civ. instanța de recurs urmează să admită excepția invocată și să constatate nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.
Anulează recursul promovat de recurentul petent A. O., cu domiciliul procesual ales la cabinet de Avocat C. Lian, cu sediul in mun Constanta, bld F., nr 24, .-3, jud Constanta în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITIE AL JUDEȚULUI CONSTANTA, cu sediul în C., .-106, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5705/17.04.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.01.2014.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
N. A. J., N. A. L., M. L. V.,
GREFIER,
A. G.
Jud.fond.A.I. Sincu -B.
Tehnoredact.decizie.jud.M. L.V/2 ex./17.01.2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 194/2014.... | Pretentii. Hotărâre din 14-03-2014, Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
