Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 150/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 150/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 6649/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 150/CA
Ședința publică din data de 15.04.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – C. N.
JUDECĂTOR – A. L. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea apelului având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de apelant intimat C. NAȚIONBALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, îndreptat împotriva sentinței civile nr._/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat petent fiind A. S. E., cu domiciliul în C., ., județul C..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 NCPC.
În referatul cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, față de dispozițiile art. 482 cu referire la art. 244 Cod proc.civ. declară cercetarea procesului încheiată, față de dispozițiile art.394 Cod proc.civ închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului în contencios administrativ de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.03.2013 sub nr.6._, petentul A. Sorinn E., cu domiciliul în C., ., județ C., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, Sector 6, ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea Procesului verbal de constatare a contravenției . numărul_, emis de intimată la data de 26.02.2013.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că a vândut autoturismul specificat în actul sancționator atacat încă din 28.08.2012, către numitul F. O..
În drept, petentul a invocat dispozițiile art.31 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: Proces verbal de constatare a contravenției . numărul_/26.02.2013 (fila nr.5, din dosar); Contract vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit (fila nr.4, din dosar); Cerere Radiere Auto datată 28.08.2012 (fila nr.7, din dosar); dovada comunicării procesului verbal de contravenție (fila nr.6, din dosar).
În temeiul art.411 alin.1 C.proc.civ., petentul a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze (fila nr.3, din dosar).
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, în temeiul art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimatei să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ..
La data de 29.04.2013, intimata a depus întâmpinare prin care și-a precizat poziția procesuală față de plângerea contravențională formulată de petent, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, s-a arătat că, la data de 09.02.2013, pe DN 22 Km 53 + 500, pe raza localității Movila Miresii, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului S. E. A., a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă – drept pentru care, la data de 26.02.2013, pe numele acestuia, intimata a întocmit Procesul verbal de constatare a contravenției . numărul_.
Se învederează instanței că actul sancționator îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, coroborate cu cele prevăzute de O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv: în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere Gestiune Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, deci cu respectarea art.9 alin.2 și alin.3 din O.G. nr.15/2002, procesul verbal de contravenție poartă mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator V. M., cu certificatul calificat emis de Cert SIGN S.A., fiind deci întocmit și semnat în condițiile art.7 din Legea nr.455/2001 coroborat cu art.19 din O.G. nr.2/2001.
În drept, prin întâmpinare, intimata a invocat O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România; Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică; Ordinul M.T.I. nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare – Norme metodologice privind aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat, cuprinzând: Certificat calificat privind pe agentul constatator V. M. (fila nr.14, din dosar); dovada comunicării procesului verbal de contravenție contestat (fila nr.13, din dosar).
În temeiul art.411 alin.1 C.proc.civ., intimata a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze (fila nr.12, din dosar).
Prin rezoluție, instanța a dispus emiterea unei adrese către Serviciul Public de Impozite și Taxe C., cu solicitarea de a se comunica dacă în rolul fiscal al numitului S. E. A. mai figurează autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .
Prin sentința civilă nr._/23.09.2013 Judecătoria C. a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție, reținând următoarele:
În urma verificării cerute de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată la instanță la data de 08.03.2013, în termenul legal de 15 zile, termen calculat de la data comunicării procesului verbal de contravenție contestat (04.03.2013), întrucât acesta i-a fost comunicat petentului în condițiile prevăzute de art.27 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (fila nr.6, din dosar).
Instanța își va întemeia raționamentul care stă la baza motivării prezentei hotărâri pe dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, potrivit cu care instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contraventie și hotărăște asupra sancțiunii.
Asupra legalității procesului verbal de contravenție contestat, se reține că, potrivit art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, ….. a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din interpretarea textului legal precitat, rezultă că mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție sunt, în cazul contravenientului persoană fizică, următoarele: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii faptei, semnătura agentului constatator.
Analizând procesul verbal de contravenție contestat raportat la mențiunile anterior expuse, instanța constată că acestea se regăsesc în cuprinsul acestuia, după cum urmează: numele, prenumele și calitatea agentului constatator – M. V., angajat al C.N.A.D.N.R – funcția de Agent Constatator, cu autorizația de control nr.087, numele și prenumele contravenientului – S. E. A., fapta săvârșită – la data de 09.02.2013 ora 14:11, locul DN 22 Km 53 + 100 m Movila Miresii, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_ aparținând d-nului S. E. A. …a circulat fără a deține rovinietă valabilă, semnătura agentului constatator – document…generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr.455/2001 și ale H.G. nr.1259/2001, de către: M. V., …. .
Raportat la cele cinci mențiuni anterior expuse, instanța constată că petentul nu a invocat lipsa niciuneia din cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat.
Față de mențiunile anterior precizate, desprinse din conținutul procesului verbal contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art.17 din O.G. nr.2/2001, de vreme ce conține toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.
În sensul considerentelor reținute anterior, instanța constată legalitatea procesului verbal de contravenție contestat.
Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, se reține:
În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că, la data de 26.02.2013, petentul S. E. A. a fost sancționat contravențional de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu amendă în cuantum de 250,00 lei, întocmindu-i-se Procesul verbal de constatare a contravenției . numărul_, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România – contravenție sancționată de art.8 alin.2 din același act normativ.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului că, în ziua de 09.02.2013, orele 14:11, a circulat pe DN 22 Km 53 + 100 m Movila Miresii, cu vehiculul categoria A, având numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit procesului verbal de contravenție contestat, fapta reținută în sarcina petentului a fost încadrată juridic în art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Totodată, în procesul verbal de contravenție contestat, se precizează că fapta reținută în sarcina petentului este sancționată corespunzător de art.8 alin.2 din actul normativ anterior menționat.
Raportat la dispozițiile legale anterior precizate, petentului i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 250,00 lei.
Procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentului împreună cu înștiințarea de plată, astfel cum impune art.26 alin.3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În drept, se reține că, potrivit art.7 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români. Noțiunea utilizatori români este definită expres în art.1 alin.1 lit.(b) O.G. nr.15/2002, aceeași definiție fiind prevăzută și în art.1 alin.6 lit.(a1) și lit.(a2) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aprobată prin Ordinul nr.769 din 01.10.2010. Potrivit definiției legale, intră în extensiunea acestei noțiuni persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Referitor la sarcina probei, instanța a avut în vedere principiile jurisprudențiale în materie contravențională expuse de C.E.D.O. în decizia din 13 martie 2012 în cauza H. și alții c. României. Curtea a reamintit cu această ocazie că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, că ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Pe temeiul jurisprudenței menționate, instanța a apreciat că sarcina probei revine petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentei dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Cu privire la fapta reținută în sarcina petentului prin procesul verbal de contravenție contestat:
Petentul a contestat săvârșirea faptei contravenționale motivat de împrejurarea că, la data de 28.08.2012 – deci, anterior constatării faptei contravenționale, a vândut autoturismul având numărul de înmatriculare_, către numitul F. O..
Instanța constată că motivul invocat în apărare de petent este susținut în probațiune prin Contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit (fila nr.5, din dosar) coroborat cu răspunsul pe care Serviciul Public de Impozite și Taxe C. l-a remis instanței la data de 02.08.2012 (fila nr.32, din dosar).
În acest sens, din cuprinsul contractului menționat, instanța reține că, la data de 28.08.2012, petentul a vândut autoturismul marca Dacia, tipul 1300, având numărul de înmatriculare_, numitului F. O.. De asemenea, instanța mai reține că, Serviciul Public de Impozite și Taxe C., a învederat că, în evidențele …. fiscale a figurat domnul S. E. A. cu un mijloc de transport marca Dacia 1300, ._, ._, care a fost scos din evidențele fiscale în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 28.08.2012 (fila nr.18, din dosar). . motor și cea de caroserie indicate de Serviciul Public de Impozite și Taxe C. sunt specificate și în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare.
Interpretând dispozițiile art.1 alin.1 lit.(b) din O.G. nr.15/2002, instanța reține că, pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosescă în baza unui drept legal un vehicul înmatriculat în România.
Intimata a învederat instanței că, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere Gestiune Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, deci cu respectarea art.9 alin.2 și alin.3 din O.G. nr.15/2002.
Or, din probațiunea administrată în cauză, rezultă că, deși este înscris în cartea de identitate a autovehiculului cu număr de înmatriculare_, astfel cum rezultă din evidențele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor avute în vedere de intimată pentru identificarea contravenientului, petentul nici nu deține în proprietate, și nici nu folosește acest autovehicul în baza unui drept legal. Față de această împrejurare, instanța apreciază că, întrucât la data constatării faptei contravenționale (09.02.2013) numitul F. O. era deja proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, petentul nu avea calitatea de utilizator al vehiculului, în accepțiunea dispozițiilor legale anterior menționate, rațiune pentru care acestuia nu îi incumba obligația prevăzută de art.7 din O.G. nr.15/2002.
Potrivit art. 264 alin.2 și alin.4 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal: (2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidența fiscală a compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală. (4) Orice persoană care dobândește/înstrăinează un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.
Instanța reține că, într-adevăr, la data de 28.08.2012, petentul s-a adresat Serviciului Public de Impozite și Taxe C. pentru scoaterea din evidențele fiscale a mijlocului de transport, acesta fiind radiat din evidențele menționate în baza Contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 28.08.2012 (fila nr.7, rap. la fila nr.18, din dosar).
Deși în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ figurează înmatriculat pe numele petentului, instanța are în vedere că transcrierea transmiterii dreptului de proprietate este o formalitate cerută pentru opozabilitatea față de terți, a cărei neîndeplinire nu este aptă să afecteze în niciun mod transmiterea dreptului de proprietate asupra autovehiculului în favoarea numitului F. O., ca efect al contractului de vânzare cumpărare. A fortiori, se impune a fi reținut că, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, devin incidente dispozițiile art.11 alin.4 din O.U.G. nr.195/2002 care pun în sarcina noului proprietar îndeplinirea unor astfel de formalități: în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Pe cale de consecință, față de neîndeplinirea formalității privind opozabilitatea față de terți, petentului nu i se poate imputa nicio culpă.
Față de argumentele reținute, dar și apreciind în echitate, instanța constată lipsa calității de utilizator a petentului și, pe cale de consecință, imposibilitatea de a se atribui acestuia calitatea de subiect activ al contravenției în discuție. În lipsa calității cerute de art.7 din O.G. nr.15/2002, nu poate fi reținută în sarcina petentului contravenția prevăzută de art.8 alin.1 din același act normativ.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel organul constatator, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
Apelanta-organ constatator solicită modificarea în tot a hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii plângerii contravenționale, invederând că procesul verbal supus controlului judiciar a fost întocmit în condiții de deplină legalitate, în considerarea disp.art.7-8 coroborate cu disp.art.1 pct.”b” din OG.15/2002, neputându-i fi imputat faptul că noul proprietar nu a efectuat demersurile necesare transcrierii de proprietate.
Susține apelanta că în baza de date a MAI- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor, intimatul petent figurează ca fiind proprietar și utilizator al autoturismului_ care a circulat pe un drum național și a fost depistat fără a deține rovinietă valabilă, iar contractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează, nu îi este opozabil.
În drept au fost invocate dispozițiile 466 și urm. NCPC, OG 2/2001, OG 15/2002 și Legea 554/2004.
Legal citat intimatul – petent nu a depus întâmpinare.
Procedând la judecata apelului prin prisma disp. art. 476 C.proc.civ, Tribunalul retine următoarele:
La data de 26.02.2013, petentul S. E. A. a fost sancționat contravențional de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu amendă în cuantum de 250,00 lei, întocmindu-i-se Procesul verbal de constatare a contravenției . numărul_, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România – contravenție sancționată de art.8 alin.2 din același act normativ.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului că, în ziua de 09.02.2013, orele 14:11, a circulat pe DN 22 Km 53 + 100 m Movila Miresii, cu vehiculul categoria A, având numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În referire la temeinica procesului verbal tribunalul constată că în mod corect prima instanța a reținut că la data de 28.08.2012, petentul a vândut autoturismul marca Dacia, tipul 1300, având numărul de înmatriculare_, numitului F. O.. De asemenea, instanța mai reține că, Serviciul Public de Impozite și Taxe C., a învederat că, în evidențele …. fiscale a figurat domnul S. E. A. cu un mijloc de transport marca Dacia 1300, ._, ._, care a fost scos din evidențele fiscale în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 28.08.2012.
Este adevărat că transferul de proprietate de care s-a prevalat intimatul petent, care a susținut probator afirmația potrivit cu care a înstrăinat vehiculul, nu îi este opozabil apelantei organ constatator, față de dispozițiile art. 24 din Ordinul nr.1501/2006, potrivit cu care „(1)Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate pot solicita radierea din circulație, dacă fac dovada depozitării acestora într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii.
(2)Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:
a)când vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unități specializate, în vederea dezmembrării;
b)scoaterii definitive din România a vehiculului;
c)declarării furtului vehiculului;
d)trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
(3)Vehiculul declarat, prin dispoziție a autorității administrației publice locale, fără stăpân ori abandonat se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției respective.
(4)Vehiculul pentru care poliția rutieră a dispus radierea din circulație, potrivit legii, se radiază de la data comunicării măsurii.
(5)Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autorității administrației publice locale”.
Prin urmare, se poate susține cu temei că – în raport de dispozițiile legale menționate, intimatul petent ar putea fi subiect activ al contravenției constatată și sancționată prin procesul verbal contestat.
Tribunalul reține însă că potrivit art. 1 din OG 2/2001 „…Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”.
Pentru a se putea reține săvârșirea unei contravenții făptuitorul trebuie sa acționeze cu vinovăție, antrenarea răspunderii angajându-se chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
În lipsa vinovăției nu poate exista răspundere contravențională, astfel că în materia dreptului contravențional este exclusă categoric ideea de răspundere obiectivă.
Vinovăția contravenientului constă în totalitatea condițiilor cerute de lege referitoare la atitudinea psihică a făptuitorului – sub raportul conștiinței și vinovăției sale – față de materializarea faptei săvârșite, pentru ca acea faptă să constituie contravenție.
Pentru ca o faptă să fie considerată contravenție nu este suficientă săvârșirea acesteia, chiar dacă este prevăzută de legea contravențională, ci mai trebuie ca făptuitorul să fi avut la momentul săvârșirii faptei reprezentarea conduitei sale și a rezultatului produs de fapta sa.
Or, în speță, se constată că nu intimatul petent a săvârșit fapta și, nu i se poate reține nici un fel de culpă pentru faptul că autoturismul înmatriculat pe numele său și înstrăinat cu bună credință unei alte persoane, a fost condus pe drumurile publice fără existența unei roviniete valabile, astfel, lipsește vinovăția intimatului petent, nefiind întrunite cerințele legale pentru răspunderea contravențională.
Tribunalul apreciază că hotărârea apelată suplinește cerințele prescrise de art. 425 alin. 1 N.C.P.C., motivarea hotărârii fiind clară, precisă și conduce în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
In consecință, instanța de control judiciar constată ca prima instanță a făcut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situației de speță, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, in cuprinsul căreia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumentează soluția.
Fără a mai relua considerentele expuse de judecătorul fondului – pe care instanța de control judiciar și le însușește, Tribunalul constată caracterul nefondat al apelului care, în temeiul art.480 alin. 1 NCPC, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de apelant intimat C. NAȚIONBALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, îndreptat împotriva sentinței civile nr._/23.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat petent fiind A. S. E., cu domiciliul în C., ., județul C., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.04.2014.
P., JUDECATOR,
C. N. A. L. N.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond.C.D.
Tehnodact.jud.A.L.N./07.05.2014
4 ex.
Emis 2 .="margin-right:14.15pt">
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 174/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 448/2014.... → |
|---|
