Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 399/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 399/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 20702/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 399/2014
Ședința publică de la 18 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. S.
Judecător M. C.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PLN_, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1150/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, promovat de apelantul N. F. domiciliat în Casimcea, jud. Tulcea în contradictoriu cu intimatul P. L. NAVODARI - DIRECTIA POLITIA LOCALA cu sediul în Năvodari, jud. C..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2013, sub nr._/212/2013, petentul N. F. a solicitat în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA NĂVODARI – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, anularea procesului-verbal . nr._/20.07.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat faptul că a fost sancționat la data de 20.07.2013 pentru că ar fi condus autovehiculul de mare tonaj cu nr._ pe . tabără, dinspre Năvodari spre C., ignorând indicatorul rutier 3,5t amplasat pe podul rutier. Acesta a mai precizat instanței faptul că lucrează ca și conducător auto la o societate comercială iar la data constatării trebuia să facă un transport de beton în zona Mamaia și nu a putut plăti taxa de tramă stradală întrucât fapta a fost săvârșită într-o zi de sâmbătă când Primăria Năvodari nu are program de lucru iar comanda se face în ziua livrării. Petentul a mai arătat că agentul constatator a încadrat în mod greșit fapta indicând art. 173 lit. a din RAOUG 195/2002 care se referă la transporturi agabaritice și de mare tonaj.
Prin răspuns la întâmpinare petentul a mai arătat că a văzut la momentul traversării podului indicatorului de limitare masă maximă admisă pe sectorul de drum însă fiind pe pod nu a putut întoarce și a decis să facă acest lucru când sectorul de drum îî va permite însă când a ajuns la intersecția cu . nu mai există un indicator care să îi interzică accesul, acesta și-a continuat drumul până în momentul în care a fost oprit. Petentul învederează instanței faptul că în conformitate cu art. 66 alin. 6 din RAOUG 195/2002 semnificația indicatoarelor rutiere este valabilă pe sectorul de drum pe care este instalat indicatorul iar semnificația acestora încetează în intersecția cea mai apropiată. Totodată agentul constatator nu a identificat în mod corespunzător locul săvârșirii faptei.
În drept petentul a invocat prevederile art. 31 alin.1 din OG 2/2001 și art. 66 alin. 6 din RAOUG 195/2002.
În probațiune petentul nu a solicitat probe depunând procesul-verbal de contravenție la dosarul cauzei.
Intimata a depus la data de 29.11.2013 întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii întrucât aceasta este neîntemeiată, intimata reiterând aspectele reținute în procesul-verbal și arătând că acestea corespund adevărului iar petentul se face vinovat de săvârșirea faptei.
Intimata nu și-a motivat în drept fapta iar în probațiune a cerut proba cu înscrisuri depunând raportul agentului constatator, procesul-verbal și fotografiile efectuate la fața locului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/20.07.2013 petentul a fost sancționat pentru că a condus autovehiculul de mare tonaj cu nr._ pe . tabără, dinspre Năvodari spre C., ignorând indicatorul rutier 3,5t amplasat pe podul rutier.
Sub aspectul legalității instanța nu a constatat motive de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție.
Sub aspectul legalității instanța a apreciat că în procesul-verbal este trecut locul săvârșirii fiind menționat în mod corect atât locul depistării, respectiv . zona T. cât și sectorul de drum pe care a circulat fără a respecta semnificația indicatorului rutier, respectiv Podul Năvodari.
Cu privire la încadrarea faptei, instanța a constatat că fapta descrisă este în mod corect încadrată. Astfel conform art. 173 alin.1 Este interzisă circulația autovehiculelor cu mase și/sau gabarite depașite:
a)pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea, înaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa; ori nerespectarea semnificației indicatorului privitor la masa maximă admisă pe sectorul de drum, respectiv 3,5 tone atrage întrunirea elementelor constitutive ale contravenției menționate. Autovehiculul a fost condus de petent pe un sector de drum unde circulația era interzisă autovehiculelor cu masa totală de peste 3,5 tone interdicția referindu-se atât la mase cât și în situațiile de transporturi agabaritice.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal instanța a respins toate apărările petentului ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește imposibilitatea achitării taxei de tramă în zilele de sâmbătă, instanța constată că în conformitate cu HCL 133/2009 a CL Năvodari Anexa 2 art. 6 alin.2 taxa se poate achita fie lunar, zilnic sau pe transport. Instanța constată că petentul nu a făcut dovada alegației sale conform căreia transportul de beton se face în aceeași zi cu primirea comenzii, mai mult instanța apreciază acest fapt necredibil întrucât comenzile de beton se fac în activitatea de construcții cu câteva zile înainte pentru ca furnizorul de beton să asigure cantitatea, specificația betonului și pentru a ajunge la ora convenită la locul livrării. Faptul că societatea la care petentul lucrează nu asigură măsurile necesare pentru organizarea în mod legal a activității sale sub aspectul transportului de beton, nu exonerează pe petent de obligația de a prezenta taxa de tramă și în zilele când Primăria nu are program de funcționare un asemenea argument ar duce la eludarea în mod sistematic a prevederilor HCL menționate prin faptul că toate societățile comerciale ar livra cu precădere beton în zilele nelucrătoare. Prin urmare neluarea măsurilor de respectare a dispozițiilor privitoare la circulația pe drumurile publice de către societățile comerciale nu scutesc pe angajații acestora de obligația care le incumbă în calitate de conducători auto.
În ceea ce privește apărarea petentului că la locul depistării nu mai exista restricția impusă de indicator întrucât semnificația acestuia nu a mai fost aplicabilă dincolo de prima intersecție ce a urmat sectorului de drum instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată. Astfel, petentul recunoaște că a circulat pe podul rutier pe care circulația autovehiculelor cu masa de peste 3,5 tone era interzisă și nu ar fi putut întoarce pe pod. Față de fapta descrisă de agentul constatator și sancționată ca atare, instanța constată că petentul a fost sancționat pentru faptul că a circulat pe podul rutier ignorând semnificația indicatorului rutier iar nu pentru faptul că a circulat pe Bulevardul Mamaia Nord în zona T. unde circulația autovehiculelor cu masa de peste 3,5 tone ar fi fost interzisă. T. instanța apreciază că ține de un aspect evident și rezonabil că petentul nu ar fi putut fi oprit chiar pe sectorul de drum cu restricție întrucât podul are o singură bandă pe sens și în acest mod ar fi fost obstrucționată circulația iar în raport de configurația drumului nu se putea ajunge pe Bulevardul Mamaia Nord cu autovehiculul petentului decât pe podul rutier cu restricția de masă indicată.
În conformitate cu art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 instanța a apreciat sancțiunea contravențională ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei cu atât mai mult cu cât a fost sancționată cu minimul pedepselor prevăzute de lege.
Pentru considerentele anterior expuse instanța a respins plângerea petentului ca neîntemeiată.
În termen legal petentul a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 1150/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria C..
În motivarea apelului se arată că amenda este mare în raport de veniturile sale lunare și obligațiile de întreținere a familiei, solicitând înlocuirea amenzii cu avertisment.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Procedând la judecata apelului se reține că acesta privește doar individualizarea sancțiuni, neaducând critici cu privire la legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale are a verifica nu doar măsura în care sancțiunea a fost aplicată în limitele actului normativ, ci și proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social concret al faptei, care este dat de împrejurările în care a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, criterii consacrate de art. 21 din O.G. 2/2001.
Este adevărat că sancțiunea aplicată s-a înscris în limitele prevăzute de lege.
Numai că, nerespectarea acestor limite ar fi atras ca sancțiune nulitatea procesului-verbal, iar nu adaptarea sancțiunii, prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
În condițiile în care, spre deosebire de sancțiunile care aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile contravenționale au, prin definiție, un caracter preventiv-educativ, sancțiunea amenzii urmează a fi înlocuită cu cea a avertismentului.
Potrivit art. 7 alin. (3) din O.G. 2/2001, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.
Prevederea legală menționată justifică susținerea doctrinară potrivit cu care sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
În funcție de contextul circumstanțial în care a fost săvârșită abaterea contravențională, că fapta este de o gravitate minimă, Tribunalul constată că soluția de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertisment” este pronunțată legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PLN_, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1150/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, promovat de apelantul N. F. domiciliat în Casimcea, jud. Tulcea în contradictoriu cu intimatul P. L. NAVODARI - DIRECTIA POLITIA LOCALA cu sediul în Năvodari, jud. C..
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite în parte plângerea.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 480 lei cu avertismentul.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi. 18.06.2014.
Președinte, Judecător,
A. B. S. M. C.
Grefier,
E. N.
jud.fond R.C.B.
red.jud.M.C./08.07.2014
tehnodact.gref.M.G./14.07.2014/4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2442/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 421/2014. Tribunalul... → |
|---|
