Obligaţia de a face. Sentința nr. 1805/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 1805/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 2448/118/2014

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA NR. 1805/CA

Ședința publică din data de 20 Iunie 2014

PREȘEDINTE – M. L. V.

GREFIER – I. V.

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. T. F., domiciliat în ., ., jud C. si cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. F., cu sediul în Constanta, ., . B, . în contradictoriu cu pârâtul P. C. D., cu sediul in com D., ., jud Constanta, având ca obiect – obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul M. T. F. personal, care se legitimează cu carte de identitate ..T. nr._ asistat de avocat Bobesi F. în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar și avocat C. P. pentru pârât, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Noul Cod de procedură civilă.

Cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei conform chitanței nr._/2014.

În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință arată că acțiunea a fost comunicată pârâtului la data de 07.04.2014, care a formulat întâmpinare la data de 30.04.2014.

Întrebate fiind, părțile prin apărători arată că instanța competentă pentru soluționarea prezentei cauze este Tribunalul C. – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Pârâtul prin apărător solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a sa și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecății. Nu intră în atribuțiile primarului eliberarea adeverinței care să ateste dreptul de folosință a pășunii. Arată apărătorul pârâtului că înțelege să invoce la acest termen de judecată excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii față de înscrisul depus de acesta, respectiv informarea de presă din data de 27.03.2014. La data formulării întâmpinării, acțiunea nu era lipsită de interes și nu putea invoca această excepție.

Reclamantul prin apărător solicită respingerea excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul P. C. D.,motivat de împrejurarea că potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001 primarul este persoana care reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu persoanele fizice, juridice, chiar și de naționalitate străină, iar Primăria nu are personalitate juridică și în consecință nu are capacitate de exercițiu și de folosință.

Instanța respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P. C. D. în raport de dispozițiile art. 21, respectiv 62 alin.1 din Legea nr. 215/2001 republicată.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii invocată de pârât la acest termen de judecată.

Reclamantul prin apărător depune la dosar certificat care atestă soluția pronunțată de această instanță într-o speță similară. Solicită respingerea acestei excepții, motivat și de împrejurarea că decizia finală prin care urmează a fi stabilit cuantumul pretențiilor va fi emisă în luna septembrie, iar până atunci se vor avea în vedere înscrisurile depuse la A.P.I.A. Solicită respingerea excepției ca nefondată.

Pârâtul prin apărător arată că apărările formulate de reclamant se referă doar la termene, sens în care solicită admiterea excepției.

Instanța unește cu fondul excepția lipsei de interes a reclamantului M. T. F. în promovarea acțiunii și acordă cuvântul asupra probelor ce urmează a fi administrate.

Reclamantul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Pârâtul solicită încuviințarea probei cu interogatorul reclamantului și proba cu expertiză, având în vedere că nu este vorba despre un refuz nejustificat, ci despre faptul că nu au fost respectate obligațiile contractuale.

Reclamantul prin apărător solicită respingerea probelor propuse de pârât, ceea ce se tinde a se dovedi prin administrarea acestora făcând obiectul altui dosar.

Instanța în temeiul art. 258 în referire la art. 260 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse apreciind că aceasta este utilă și pertinentă cauzei.

Referitor la proba cu interogatoriul reclamantului propusă de pârât, apreciază instanța că nu este utilă și pertinentă cauzei în raport de petitul cererii de chemare în judecată și întrucât prin temeiurile care au stat la baza formulării întrebărilor din interogatoriu se tinde a se dovedi o situație de fapt ce formează obiectul altui dosar ce face obiectul. D. fiind obiectul cauzei și nu dovedirea unei situații de fapt care să rezulte din desfășurarea unui contract, respinge ca nefiind utilă cauzei proba cu expertiză.

Față de dispozițiile art. 244 Cod de procedură civilă instanța constată terminata cercetarea judecătorească și având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei de interes invocată de pârât pe calea întâmpinării și asupra fondului cauzei.

Reclamantul prin apărător solicită admiterea acțiunii, cu consecința obligării pârâtului să emită adeverința care atestă dreptul de folosință/utilizare a pășunii potrivit contractului de arendă încheiat de reclamant cu autoritatea locală, adeverință necesară la A.P.I.A. în vederea acordării sprijinului financiar sub formă de subvenții. Pârâtul refuză în mod nelegal și netemeinic să elibereze această adeverință în condițiile în care contractul de arendă este în vigoare și produce efecte juridice până la pronunțarea unei hotărâri definitive. De asemenea rezultă reaua credință a pârâtului din faptul că s-a încercat în mai multe rânduri anularea acestui contract de arendă, cererile în acest sens fiind soluționate în mod negativ de instanțele de judecată. Urmează ca instanța să aibă în vedere și înscrisurile depuse, respectiv cererea unică de plată înregistrată la A.P.I.A. C. care atestă faptul că singurul act necesar pentru acordarea subvențiilor este adeverința ce face obiectul prezentei cauze. De asemenea la fila 29 din dosar se află o adeverință eliberată de o altă autoritate locală în cauză, care de asemenea este importantă în soluționarea cauzei. Solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul prin apărător solicită respingerea acțiunii în principal ca lipsită de interes, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În speță nu există un refuz nejustificat de eliberare a unei cereri, refuzul bazându-se pe faptul că eliberarea unei astfel de adeverințe este nelegală. Solicită pârâtul prin apărător respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.

In temeiul dispozițiilor art. 395 Cod procedura civila instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei cauzei invocată de pârât și asupra acțiunii formulată de reclamantul M. T. F. în contradictoriu cu pârâtul P. C. D..

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de fata:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia C. Administrativ si Fiscal sub nr_ reclamantul M. T. F. a solicitat in contradictoriu cu paratul P. C. D., ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: obligarea paratului sa – I emita Adeverinta care atesta dreptul de folosinta/utilizare a pasunii in suprafata de 210 ha, potrivit contractului de arenda nr 2138/11.05.2011, adeverinta necesara la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura Constanta ( APIA ), in vederea acordarii sprijinului financiar sub forma de subventii ; in situatia in care nu se va emite actul administrative ( adeverinta) la data ramanerii definitive a hotararii sa dispuneti obligarea paratului P. C. D. la plata unei amenzi de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi de intarziere, precum si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .

In motivarea de fapt a cererii, reclamantul arata ca prin contractul de arenda nr 2138/11.05.2011 incheiat cu Consiliul Local D. a arendat pentru o perioada de 5 ani suprafata de 210 ha teren pasune, necesara pentru cresterea celor 1200 ovine pe care le detine in proprietate .

Invedereaza ca a depus la data de 10.03.2014 la APIA Constanta cererea unica de plata pentru acodarea subventiei insotita de intreaga documentatie aferenta .

Potrivit procesului – verbal de control visual, pentru acordarea subventiei singurul document lipsa pentru acordarea acesui ajutor l –a reprezentat dovada dreptului de utilizare a pasunii in suprafata de 210 ha ce face obiectul contractului de arenda mai sus mentionat si care se impunea a fi emis de autoritatea locala competenta .

Dovada dreptului de folosinta a terenului este atestata de o ADEVERINTA eliberata de catre Primaria D., conform datelor inscrise in Registrul Agricol .

Mai arata reclamantul ca prin cererea adresata Primarului C. D. inregistrata sub nr 1091/13.03.2014( trimisa prin posta cu confirmare de primire, intrucat personal le –a fost refuzata inregistrarea ) ,si formultata impreuna cu M. D. si S. I. a solicitat eliberarea Adeverintei care atesta dovada utilizarii pasunii in suprafata de 210 ha potrivit contractului de arenda si necesara in dosarul APIA .

Prin adresa nr 1103/14.03.2014 si comunicata reclamantului prin posta, P. C. D. refuza eliberarea adeverintei solicitata de reclamant, motivate de imprejurarea ca acesta ar avea calitatea de parat in dosarul nr_ aflat pe rolul aceleiasi instante si ca, nu si –a indeplinit obligatiile contractuale privind plata amrendei, vizarea contractului si a modului de folosire a subventiilor .

Apreciaza ca, in mod abuziv si netemeinic P. refuza eliberarea adeverintei care atesta o situatie de fapt, respective dreptul de folosinta a pasunii in suprafata de 210 ha de catre reclamant, intrucat, contractul de arenda incheiat sub nr 2138/11.05.2013 este in vigoare si produce efecte juridice pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti cu privire la validitatea acestuia.

Considera ca nu este atributul Primarului de a stabili modul in care reclamantul a inteles sa utilizeze subventiile primite . Singura institutie abilitata de a verifica modul in care reclamantul indeplineste criteriile de eligibilitate pentru primirea subventiei precum si modul in care acestea sunt folosite este APIA Constanta si nu P. C. D. .

Motivele ce au condus la promovarea de catre Consiliul Local D. a unei actiuni avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de arenda exceed prezentului cadru procesual intrucat, cat timp contractul nu a fost denuntat de catre una dintre parti, esfiintat sau nu a ajuns la termen, acesta este in vigoare si produce in continuare efecte juridice .

De altfel, P. C. D. a avut initiative adoptarii de catre Consiliul Local D. a HCL 27/10.07.2012 prin care s –a aprobat rezilierea mai multor contracte de arenda printer care sic el al reclamantului .

Prin sentinta civila nr 2467/19.04.2013 pronuntata de aceeasi instanta in dosarul nr_/118/2012, irevocabila prin Decizia Curtii de Apel Constanta, s –a dispus ca HCL a fost adopratat cu incalcarea prevederilor legale si pe cale de consecinta a dispus anularea .

Toate argumentele aduse in motivarea refuzului de a elibera adeberinta, exceed atributiilor Primarului, acesta neputandu – se erija . care sa stabileasca validitatea contractului .

Se mai arata ca, acest comportament este discriminatoriu si abuziv atata timp cat, este cunoscut faptul ca, termenul limita pentru depunerea cererii unice de plata la APIA pentru acordarea sprijinului financiar sub forma de subventie este 15 mai 2014, creandu – se premisele prejudicierii reclamantului, prin neincasarea subventiilor si punerea in pericol grav a activitatii de crestere a animalelor .

In consecinta, intrucat contractul de arenda incheiat intre reclamant este in prezent in vigoare si produce efecte juridice, motiv pentru care solicita admiterea actiunii.

In drept, art 1 alin 1, art 8 alin 1 teza finala, art 17 alin 1, art 18 alin 1, art 22 si art 24 Legea 554/2004, art 1516 ,1527, 1528 NCC, OG 28/2008, OG 33/2002, Ordinul Ministerului Agriculturii 31/2013.

In dovedire: inscrisuri .

A anexat: inscrisuri ( f 13-32) .

In conformitate cu dispozitiile art 201 alin 2 cu ref la art 205 C proc civ, paratul a formulat si depus intampinare ( f 35 -36), paratul invoca: 1. exceptia lipsei calitatii procesual pasiva – motivate de faptul ca primarul nu are atributii in eliberarea adeverintei care sa ateste dreptul de folosinta a pasunii potrivit contractului de arenda, dar si a faptului ca solicitarea a fost adresata altor entitati – Consiliul Local, Primariei ; pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, motivate de faptul ca in speta nu se poate retine ca fiind un refuz nejustificat de solutionare a cererii in raport de dispozitiile instituite prin art 2 alin 1 lit g Lg 554/2004, dar si a urmatoarelor aspecte:

- reclamantul nu si –a indeplinit obligatia contractuala – respective aceea de a mentine potentialul terenului, de a insamanta si de a intretine pasunea si de a nu degrada in niciun fel terenul arendat:

- reclamantul nu si –a respectat obligatia contractuala de aplati arenda in cuantumul si la termenele stabilite prin contract ;

- reclamantul nu si –a indeplinit obligatia contractuala de a viza annual contractul de arenda ;

- reclamantul nu a inregistrat contractul de arenda in registrul unic special de inregistrarea a contractelor de arenda .

In dovedire: inscrisuri, interogatoriul reclamantului, expertiza .

In temeiul art 248 alin 1 C proc civ, la termenul din 20.06.2014, instanta a pus in discutia partilor exceptiile invocate de parat.

Asupra exceptiei lipsei calitatii procesual passive, instanta a dispus respingerea acesteia in considerarae dispozitiilor instituite de art. 21, respectiv 62 alin.1 din Legea nr. 215/2001 republicată.

Calitatea procesual pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel care se pretinde a fi obligat in raportul juridic dedus judecatii .

Raportat la cererea pendinte judecatii, privind emiterea adeverintei care sa ateste dreptul de folosinta asupra terenului in suprafata de 210 ha detinut in baza contractului de arenda nr 2138/11.05.2011, instanta va mai retine ca potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii nr 31/2013 pentru modificarea si completarea Ordinului nr 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului afferent amsurilor de agromediu si zone defavorizate, in art 4 se arata ca: “ Documentele doveditoare solicitate produc[torului agricol, conform art 7 alin 1 lit f din OUG 125/2006, aprobata cu modificarile și completari prin Legea nr 139/2007, cu modificările ulterioare, privind dreptul de folosință a terenului agricol, sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participațiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, înscrisuri sub semnătura privată si alte acte care fac dovada utilizării terenului, cum ar fi adeverinta eliberata de primarie conform inscrisurilor din registrul agricol .”

In raport cu dispozitiile mai sus amintite, se va retine ca P. avand aceasta calitate ii revenea obligatia de a da curs solicitarii inregistrate sub nr 1091/13.03.2014.

In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes in formularea prezentei actiuni, motivat de faptul ca termenul limita pentru aprobarea dosarului in vederea acordarii sprijinului financiar sub forma subventiei primite din partea APIA Constanta a fost 15.05.2014, se va retine ca – atat la data solicitarii formulate catre parat cat si adresarii catre instanta de judecata – interesul exista si era justificat de necesitatea eliberarii acestui act, neavand relevata implinirea termenului la data luarii in discutie a acestui aspect .

Analizand cauza pe fond, se va retine ca refuzul paratei apare ca fiind nejustificat prin prisma dovezilor si probelor administrate .

Astfel, din analiza existentei si a validitatii contractului prin prisma inregistrarii acestuia in evidentele Primariei, se va avea in vedere ca acesta a fost inregistrat in evidentele autoritatii publice locale sub nr 2138/11.05.2011, neavand nicio relevanta faptul ca acesta nu l –ar fi inregistrat in registrul unic al contractelor de arenda – aspect ce nu incumba reclamantului ca arendas, ci arendatorului ca si entitate detinatoare a registrului in sine .

Potrivit dispozitiilor cuprinse in OG 28/2008, in scopul asigurarii unei evidente unitare cu privire la categoriile de folosinta a terenurilor, a mijloaelor de productie Agricola si a efectivelor de animale, legiuitorul a impus autoritatilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, obligatia intocmirii si tinerii la zi a registrului agricol .

Conf art 3 din acelasi act normative, registrul agricol reprezinta documentul official de evidenta primara, unitara, in care se inscriu date cu privire la gospodariile populatiei si la societatile / asociatiile agricole, precum si la orice alte persoane fizice si / sau juridice care au teren in proprietate / folosinta si / sau animale .

Registrul agricol constituie baza de date pentru satisfacerea unor solicitari ale cetatenilor cum ar fi eliberarea documentelor doveditoare privind proprietatea asupra terenurilor si animalelor pentru obtinerea unor drepturi materiale si / sau banesti si alte asemenea ( art 6 alin 6 OG 28/2008 ) .

Instanta nu poate retine ca justificare a refuzului de eliberare a actului solicitat, aspectele invocate de parat privind neexecutarea corespunzatoare a contractului sub aspectul si modalitatea de folosire, sau cu privire la neplata a redeventei – atata timp cat acest aspect nu are relevanta sub aspectul obligatiei instituite de lege privind emiterea actului solicitat – emitere ce statueaza un fapt legitim si existent privind existenta faptica a contractului de arenda valabil inregistrat si parafat . Toate aceste aspecte nu pot fi avute in vedere atata timp cat nu au la baza denunarea unilaterala a contractului de oricare dintre parti, sau o hotarare judecatoreasca de reziliere a contractului pentru neexecutarea cuplabila a obligatiilor contractuale . De altfel, in lipsa unui instrument legal si verificabil sub aspectul neexecutarii contractului, denuntarea contractelor s – a incercat a fi realizata prin exces de putere odata cu emiterea HCL 27/ 2012, hotarare anulata de instanta judecatoreasca ca urmare a adoptarii acesteia cu incalcarea prevederilor legale .

Potrivit dispozitiilor art 2 alin 1 lit g din Legea 554/2004, prin refuz nejustificat de a solutiona o cerere se intelege exprimarea explicita, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea .

Potrivit art 1 alin 1 din Legea 554/2004: “1)Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”

Potrivit art 2 alin 1 lit I din Legea 554/2004, prin refuz nejustificat de a solutiona o cerere se intelege exprimarea explicita cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane – este asmilata refuzului jejustificat si nepunerea in executare a actului administrative emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau dupa caz, a plangerii prealabile .

Se va retine ca excesul de putere apare atunci cand administratia are dreptul de apreciere, cand legea ii ingaduie sa adopte o solutie din mai multe posibile, fara insa ca exercitarea dreptului de apreciere sa fie abuziv, in afara legii .

Prin emiterea adresei nr 1103/14.03.3014( f 26 ), se va retine ca refuzul nejustificat in emiterea actului solicitat apare ca fiind evident si in discordanta cu obligatile legale mai sus aratate .

Potrivit dispoz art 24 alin 1 din Legea 554/2004 modif si completata: “ Daca in urma admiterii actiunii autoriatate publică este obligată sa încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrative, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii . “

In situatia neindeplinirii obligatiei, in termenul legal, legiuitorul a prevazut prin dispoz alin 2 al aceluiasi art, posibilitatea aplicarii conducatorului autoritatii publice a unei amenzi de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi de intarziere, iar reclamantul are la randu – I dreptul la despagubiri de intarziere .

Ca atare, obiectul cererii pendinte judecatii se inscrie in norma contenciosului administrative subiectiv, intemeiat pe un ineres legitim care a fost vatamat ca urmare a refuzului nejustificat de a solutiona cererea adresata de catre reclamant .

Potrivit art 18 alin 1 din Legea 554 /2004 :” Instanta, solutionând cererea la care se refera art 8 alin 1, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrative, să oblige autoritatea publică să emită un act administrative, să elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumită operațiune administrative . “

Avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta va aprecia ca intemeiata cererea reclamantului .

In ceea ce priveste solicitarea acestuia privind plata cheltuielilor de judecata, instanta va aprecia ca aceasta este justificata in parte, cuantumul onorariului de 1500 lei achitat conform documentelor justificative anexate apare ca fiind nejustificat .

Potrivit art 451 alin 2 C proc civ “: Instanta poate, chiar si din oficiu, să reducă motivate partea din cheltuielile de judecată reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocet, tinand seama si de circumstanțele cauzei . .. “

Desi se poate considera ca in raport de dispozitiile art 36 alin 1 din Legea 51/1995, rep « Contactul dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.”, in cauza nu se poate retine ca instanta intervine in mandatul dat de client avocatului sau, ci doar cuantifica prestatia acestuia in raport de onorariul achitat si munca depusa, aspect permis de dispozitiile instituite de art 451 alin 2 C proc civ

În aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

In considerarea celor retinute mai sus si raportat la dispozitiile art 451 alin 2 cu ref la 453 C proc civ, instanta va dispune reducerea onorariului de avocat de la cuantumul de 1500 lei achitat cu chitanta 421/12.06.2014 la cuantumul de 1000 lei apreciat a fi rezonabil in raport de munca depusa, apararile efectuate si complexitatea dosarului .

Pe cale de consecinta si in concordanta cu dispozitiile art 453 C proc civ, va obliga paratul către reclamant la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat si taxa judiciara de timbru .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesual pasive, ca nefondata

Respinge excepția lipsei de interes, ca nefondata.

Admite cererea formulata de reclamantul M. T. F., cu dom în ., ., jud C. si domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. F., cu sediul în mun Constanta, ., . B, . – C.N.P._, în contradictoriu cu pârâtul P. C. D., cu sediul in ., jud Constanta .

Obligă pârâtul să emită reclamantului o adeverintă care să – i ateste dreptul de folosință /utilizare a pășunii în suprafață de 210 ha și deținută potrivit contractului de arendă nr 2138/11.05.2011.

Reduce onorariul de avocat la suma de 1000 lei .

Obligă pârâtul către reclamant la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .

Calea de atac se va depune la Tribunalul Constanta – Secția C. Administrativ și Fiscal .

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2014 .

PREȘEDINTE,

M. L. V. Pentru GREFIER,

V. I.

aflată în C.O, în baza art. 426

alin.4 C.pr.civ. semnează

grefier A. N.

Red/Tehnored L.V.M.

4ex/18.08.2014

DOSAR NR._

C E R T I F I C A T

Prin prezentul certificăm că prin sentința nr. 1805/CA pronunțată la data de 20.06.2014 de Tribunalul C. – Secția contencios administrativ și fiscal în soluționarea acțiunii formulată de reclamantul M. T. F., domiciliat în ., ., jud C. si cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. F., cu sediul în Constanta, ., . B, . în contradictoriu cu pârâtul P. C. D., cu sediul in com D., ., jud Constanta, s-a dispus:

„Respinge exceptia lipsei calitatii procesual pasive, ca nefondata.

Respinge excepția lipsei de interes, ca nefondata.

Admite cererea formulata de reclamantul M. T. F., cu dom în ., ., jud C. si domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. F., cu sediul în mun Constanta, ., ., jud Constanta C.N.P._, în contradictoriu cu pârâtul P. C. D., cu sediul in com D., ., jud Constanta .

Obligă pârâtul să emită reclamantului o adeverintă care să – i ateste dreptul de folosință /utilizare a pășunii în suprafață de 210 ha și deținută potrivit contractului de arendă nr 2138/11.05.2011.

Reduce onorariul de avocat la suma de 1000 lei .

Obligă pârâtul către reclamant la plata sumei de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .

Calea de atac se va depune la Tribunalul Constanta – Secția C. Administrativ și Fiscal .

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2014.”

S-a eliberat prezentul la cererea reclamantului M. T. F., timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 1 leu conform chitanței nr._/2014.

GREFIER ȘEF, GREFIER,

V. I. M. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 1805/2014. Tribunalul CONSTANŢA