Pretentii. Sentința nr. 2948/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 2948/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 6098/118/2013*

Dos.nr._

TRIBUNALUL CONSTANTA

SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinta civila nr.2948

Sedinta publica din data de 16.12.2014

Completul compus din:

P.: D.-R. C.

Grefier: E. N.

Pe rol fiind solutionarea cauzei in contencios administrativ si fiscal avand ca obiect – pretentii, actiune formulata de reclamantul V. A. C., domiciliat in Techirghiol, ., jud.Constanta si cu domiciliul procesual ales in Techirghiol, ..11, Constanta, la C..av.P. V., in contradictoriu cu pârâta Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati – Serviciul Fiscal Orasenesc Eforie, cu sediul in Eforie Nord, .-9, jud.Constanta, prin Administrația Judeteana a Finanțelor Publice Constanta, cu sediul in Constanta, ., nr.18, jud.Constanta.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 09.12.2014, sustinerile partilor fiind consemnate in Incheierea de sedinta din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanta, având nevoie de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronuntarii la data de 16.12.2014, cand a hotărât urmatoarele:

TRIBUNALUL

Asupra prezentei acțiuni:

Prin acțiunea promovată și înregistrată la data de 25.06.2013 pe rolul Tribunalului C. - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamantul V. A. C., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Fiscal Eforie, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2750 lei, plătită cu titlu de taxă de poluare;

- obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente taxei achitate, de la data plătii si pâna la data restituirii efective;

- obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată;

În fapt se susține că potrivit OUG nr.50/2008, reclamantul a fost obligat la achitarea unei taxe de poluare pentru înmatriculare, in cuantum de 2750 lei, taxa apreciată ca fiind în contradicție cu reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România.

Reclamantul susține in esenta că, potrivit disp.art.148 alin.2 din Constituția României și în raport si de disp.art.110 si art.28 din Tratatul Comunității Europene, prevederile de instituire a taxei de prima inmatriculare, sunt inaplicabile. Se invocă și faptul că, în cauză, sunt aplicabile disp.art.148 alin.2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

In drept au fost invocate disp.TFUE, Constitutia României, L.nr.554/2004, C.proc.fiscală.

Au fost anexate inscrisuri - filele 11-21.

Legal citată pârâtul, prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice Constanta, a formulat și depus întâmpinare - filele 28-29, prin care, pe cale de exceptie a fost invocată prescrierea dreptului material la actiune in ce priveste solicitarea de restituire a taxei de prima inmatriculare achitată de către reclamant.

Tribunalul Constanta, prin sent.civ nr.425/11.02.2014 a respins actiunea promovata de catre reclamant, ca fiind prescris dreptul material de a cere restituirea taxei de prima inmatriculare achitata de catre reclamanta.

Curtea de Apel Constanta, prin dec.civ.nr.904/CA/11.09.2014, in opinie majoritară, a casat hotarea primei instante, cauza fiind trimisă spre rejudecare.

Cauza a fost reinregistrată pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal la data de 12.11.2014, sub nr._ .

Asupra actelor și lucrărilor dosarului:

Procedând la soluționarea cauzei, instanța a administrat la solicitarea reclamantei proba cu înscrisuri.

Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamantul a achitat în contul AFP Techirghiol, actualmente D. Galati - SFO Eforie, suma de 5919, prin chitanta ., nr._/02.08.2007 - fila 15, percepută cu titlu de taxa de primă inmatriculare, suma din care reclamantului i-a fost restituita valoarea de 3169 lei iar suma de 2750 lei a fost retinuta cu titlu de taxa de poluare.

Se retine ca prin cererea – fila 19, comunicata paratului la data de 05.04.2013 – fila 21, reclamantul a solicitat la AFP Eforie restituirea taxei de primă inmatriculare achitată, fara insa ca parata să emita vreun răspuns.

Lipsa unui răspunsul al pârâtei in referire la cererea de restituire formulată de către reclamant, îmbracă forma unui refuz, iar instanța este ținută să analizeze caracterul justificat sau nejustificat al acestui refuz.

Potrivit OUG nr.50/2008 taxa de poluare pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.

În speță, investirea instanței de judecata vizează lămurirea faptului dacă taxa de poluarea instituită cu ocazia înmatriculare, a cărei plată este prevăzută cu titlu obligatoriu de actul normativ anterior menționat, contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene – art.110 (fost 90), paragraful 1, aspect ce urmează a fi analizat și din perspectiva prevederilor art.11 și 148 alin.2 din Constituția României, a Legii nr.157/2005, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție Europene.

Astfel, se constată că, în reglementarea internă, taxa de poluare pentru autoturismelor a fost introdusă prin OUG nr.50/2008, în sensul că această taxă-potrivit art.3- se datorează pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în RNTL2, respectiv Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr.211/2003.

Potrivit art.4 alin.1 lit.a, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără însa ca textul normativ să facă distincția nici

între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand.

Pe de altă parte taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Aceasta taxa este calculată de către autoritatea fiscală competentă-art.5 alin 1.

Din analizarea voinței emitentului (Guvernul României) se constată că promovarea acestui act normativ a avut ca țintă limitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime de peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate din țările membre ale Comunității Europene datorită unui preț redus.

Astfel, se urmăreste ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect – ”poluatorul plătește”` - să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al CEE.

Din economia textelor redate mai sus, rezultă că taxa de poluare se datorează doar pentru autoturismele noi, ca și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară și după data de 01.07.2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România si care ulterior datei reținute au fost revândute.

Sub acest aspect diferența de aplicare a taxei este discriminatorie pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul revânzării lor în țară, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniența, în timp ce la revânzarea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu mai este perceputa.

Potrivit art.110 par. 1 (fost 90) din Tratatul de Instituire a Comunității europene, „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

Pe de alta parte, potrivit art.11 alin. 1 și 2 din Constituția Romaniei, revizuită în anul 2003-„ Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

Art.148 alin. 2 și 4 din Constituția României statuează: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare…Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2”.

Din prevederile constituționale reținute și față de Legea nr.157/2005-de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene are un caracter obligatoriu pentru statul român.

Se constată astfel, ca normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, aspect întărit și de jurisprudența Curții de Justiție Europene.

Chiar dacă statul român a adoptat, prin introducerea OUG nr.50/2008, norme de discriminare fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, se constată că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiul, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.

Față de aceste considerente, in raport de textele normative reținute se apreciază că acțiunea promovată de către reclamant, și întemeiata pe dispozițiile Tratatului Comunității Europene este admisibila, de vreme ce dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar.

De asemenea, in analizarea spetei dedusa judecății se va avea în vedere și obligativitatea instanțelor din Statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de CJE în cauzele Flaminio C. v. Enel (pronunțată la data de 15.07.1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a (pronunțată la data de 09.03.1978).

Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „O instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională”.

Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat. În aceste condiții, față de cele reținute, este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare cu ocazia primei înmatriculări în România contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.

Este de reținut de asemenea soluțiile pronuntate de catre CEJ prin Hotararea din data de 07.04.2011, în soluționarea cauzei C-402 - T. contra României, precum si prin Hotararea pronuntata la data de 07.07.2011, in solutionarea cauzei C-263 - N. contra României, prin care s-au constatat că taxa de poluare instituită de catre autoritătile parate, in vedere primei inmatriculari a unui autovehicol, ce anterior a fost inmatriculat intrun alt stat membru al UE, este in contradictie cu prevederile art.110 TFUE (fost art.90 TCE).

Astfel, OUG. nr.50/2008 este contrară art.110 (fost 90) din TFUE, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a solicitat achitarea taxei de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor-hotărârile CJE in cauza Cooperativa Co-Frutta Srl v.Amministratione delle Finanze dello Stato (pronuntată la data de 07.05.1978) și F.G.Roders BV ș.a. v. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (pronunțată la data de 11.08.1995).

Pentru aceste considerentele, precum și cu raportare la prevederile art.114 C.proc. fiscală si art.18 alin.1-teza finală-din L.nr.554/2004, instanța va admite acțiunea principala, și pe cale de consecință va dispune obligarea pârâtei către reclamanta la restituirea sumei de 2750 lei perceputa cu titlu de taxa de prima inmatriculare, achitata cu chitanta ., nr._/02.08.2007.

Pentru repararea integrală a prejudiciului suferit de catre reclamant, pârâta SFO Eforie va fi obligată să achite și folosul nerealizat, respectiv dobânda legală, determinată conform OG nr.9/2000 si OG nr.13/2011, aferentă sumei de 2750 lei, de la data de 02.08.2007 și până la data împlinirii termenului prevăzut de art.70 din OG nr.92/2003, de soluționare a cererii de restituire prevăzută de art.117 din OG nr.92/2003, respectiv 20.05.2013, in conditiile rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri. De asemenea pârâta va fi obligată reclamantă si la plata dobânzii legale în materie fiscală, determinată conform art.120 alin.2 din OG nr.92/2003, aferenta sumei de 2750 lei, din data următoare expirării termenului de soluționare a cererii de restituire, prevăzut de art.70 din OG nr.92/2003, respectiv 21.05.2013 și până la data restituirii efective a taxei de poluare, in conditiile rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.

In acest sens, instanta a avut in considerare dispozitiile cauzei C-565/2011 I. contra României, solutionata de CJUE, precum si prevederile art.124 alin.1 C.proc.fiscala, potrivit caruia, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70, adica dupa trecerea unui termen de 45 de zile de la data inregistrarii cererii de restituire a sumei. Totodata s-a prevazut in mod expres ca acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.

In ce priveste dobânda legală solicitată in cauză instanta are in considerare dispozitiile art.124 alin.1 C.proc.fiscala, potrivit caruia, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70, adica dupa trecerea unui termen de 45 de zile de la data inregistrarii cererii de restituire a sumei.

Din analizarea cererii de restituire formulată de către reclamantul – fila 19, se retine că acesta a solicitat organului fiscal si plata dobânzii aferente taxei de poluare, considerente pentru care se constată că prevederile art.124 C.proc.fiscala sunt incidente in cauză, sens in care solicitarea de obligare a paratei si la plata dobânzii fiscale este fondată, termenul de restituiri expirând la data de 20.05.2014, petitul aferent repararii integrale a prejudiciului suferit de catre reclamant, urmand a fi admis in parte.

Admiterea partială a actiunii promovate de către reclamant este determinată de dezlegarea data de instanta in referire la solicitarea avută de către reclamant cu privire la perioadele aferente dobanzii legale/fiscale solicitate in cauză.

In baza art.274 C.proc.civilă, retinând culpa procesuală a paratei SFO Eforie, instanta o va obliga pe aceasta la plata catre reclamant a sumei de 539,30 lei reprezentand cheltuieli de judecata, efectuate si dovedite in cauza, constand in - taxa judiciara de timbru, in cuantum de 39 lei, timbru judiciar in cuantum de 0,30 lei si onorariu avocatial in cuantum de 500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite in parte acțiunea promovata de reclamantul V. A. C., domiciliat in Techirghiol, ., jud.Constanta si cu domiciliul procesual ales in Techirghiol, ..11, Constanta, la C..av.P. V., in contradictoriu cu pârâta Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati – Serviciul Fiscal Orasenesc Eforie, cu sediul in Eforie Nord, .-9, jud.Constanta, prin Administrația Judeteana a Finanțelor Publice Constanta, cu sediul in Constanta, ., nr.18, jud.Constanta,

Obligă pârâta către reclamanta la restituirea sumei de 2750 lei perceputa cu titlu de taxa de prima inmatriculare, achitata cu chitanta ., nr._/02.08.2007.

Obligă pârâta către reclamanta la plata dobânzii legale, aferentă sumei de 2750 lei, de la data de 02.08.2007 și până la data împlinirii termenului prevăzut de art.70 din OG nr.92/2003, de soluționare a cererii de restituire prevăzută de art.117 din OG nr.92/2003, respectiv 20.05.2013, in conditiile rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Obligă pârâta către reclamanta la plata dobânzii legale în materie fiscală, determinată conform art.120 alin.2 din OG nr.92/2003, aferenta sumei de 2750 lei, din data următoare expirării termenului de soluționare a cererii de restituire, prevăzut de art.70 din OG nr.92/2003, respectiv 21.05.2013 și până la data restituirii efective a taxei de poluare, in conditiile rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Obliga parata la plata către reclamanta a sumei de 539,30 lei, reprezentand cheltuieli de judecata - taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce va fi depus la Tribunalul Constanta.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2014.

Președinte,

D.–R. C.

Grefier,

E. N.

red/dact.jud.DRC

14.01.2015-4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 2948/2014. Tribunalul CONSTANŢA