Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 651/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 651/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 4836/212/2014
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 651/APCA
Ședința publică din data de 05.05.2015
Completul constituit din:
Președinte – A. L. N.
Judecător – C. N.
Grefier – M. G.
Pe rol, soluționarea apelului promovat de apelant petent I. M., cu domiciliul în Năvodari, ., ., apt. 19, județul C., în contradictoriu cu intimat POLIȚIA L. A ORAȘULUI NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 9613/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 NCPC.
În referatul făcut asupra cauzei se evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Față de împrejurarea că apelanta deși citată pentru acest termen nu a complinit cerința taxei de timbru aferentă cererii de apel, instanța invocă din oficiu excepția netimbrării și rămâne în pronunțare pe această excepție.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra excepției netimbrării, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.09.2014 sub nr. de dosar_, petenta I. M. a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție . nr._/10.02.2014 întocmit de POLIȚIA L. A ORAȘULUI NĂVODARI.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 10.02.2014, în jurul orelor 01:50, aflând-se în autoturismul cu nr. de înmatriculare_, care se afla parcat în locul indicat în procesul-verbal de contravenție, a fost legitimată de agentul de poliție locală. Întrebându-l dacă este vreo problemă, acesta a declarat că nu, fiind doar o legitimare de control. A susținut petenta că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit fără știrea sa, menționându-se că la data de 10.02.2014 asculta muzică la intensitate foarte mare, tulburând fără drept ordinea și liniștea publică a locatarilor din zonă.
Plângerea contravențională nu a fost motivată în drept.
La cererea de chemare în judecată petenta a anexat copie de pe cartea de identitate și de pe procesul verbal de contravenție.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2011 și a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
Intimata a depus la data de 09.04.2014 întâmpinare (f.12-14), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, susținând că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și autenticitate cu privire la cele constatate și consemnate.
Intimata a anexat la întâmpinare raportul agentului constatator.
În dovedirea susținerilor părților, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă 9613/24.09.2014, Judecătoria C. a dispus în sensul respingerii plângerii contravenționale ca nefondată.
Pentru a dispune astfel a reținut prima instanță următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/10.02.2014 (f.4) întocmit de POLIȚIA L. A ORAȘULUI NĂVODARI, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 2 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. b) din același act normativ.
În sarcina acesteia s-a reținut faptul că în ziua de 10.02.2014 ora 01:50, a tulburat fără drept ordinea și liniștea locatarilor la intersecția .. Albinelor în dreptul blocului RA1, ascultând muzică la intensitate mare la casetofonul autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_ .
În conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001privind regimul juridic al contravențiilor și cu principiul preeminenței dreptului, verificând mai întâi legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel, instanța a reținut că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2011 sub sancțiunea nulității absolute: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Nu au fost invocate motive de nulitate relativă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 și făcând apel la principiile generale de drept, rezultă că sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, astfel că, în temeiul art. 249 Cod procedură civilă, cel care sesizează instanța de judecată având și sarcina probei.
Prin urmare, procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încalca prezumția de nevinovăție. Dupa cum s-a statuat și în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională de față în jurisprudența CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauza, se reține, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 500 lei), cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părți de a propune probe, părțile folosindu-se de proba cu înscrisuri.
Din ansamblul probelor administrate în cuză, instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție, respectiv că nu a a ascultat muzică la intensitate mare la locul și în autoturismul prevăzute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, sarcină ce îi revenea în temeiul art. 249 din Codul de procedură ciivlă, simpla sa alegație nefiind de natură să înlăture cele două prezumții de care se bucură procesul-verbal de contravenție.
În raport de probele administrate în cauză, instanța a reținut că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prev. de art. 3 pct. 2 din Legea nr. 61/1991, procesul verbal de contravenție fiind legal și temeinic întocmit, neexistând motive care să conducă la anularea procesului verbal de contravenție.
În privința individualizării sancțiunii aplicate, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța a considerat că sancțiunea amenzii de 500 lei corespunde gradului de pericol social al faptei săvârșite, acest cuantum se încadrează în limitele prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 61/1991, scopul acestui act normativ fiind asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană.
Prin urmare, instanța a apreciat că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel petenta, cauza fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 23.02.2015.
În susținerea motivelor de apel invocă apelanta următoarele aspecte:
Instanța nu a analizat în mod corect mențiunile cuprinse în procesul verbal, relativ la fapta reținută în sarcina petentei, data săvârșirii acesteia, posibilitatea de a formula obiecțiuni dar și cele reținute de agentul constatator să fie atestate de un martor asistent.
Aspectele reținute în sarcina sa, se precizează, sunt nereale, iar prezumtiva faptă are un grad redus de pericol social. Mai mult sarcina probei în cazul contravențiilor revine organului constatator și nu petentului, iar procesul verbal nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției sale, acesta fiind numai actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției și ar fi necesar a se face dovada contrară numai în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța dincolo de orice îndoială rezonabilă. Or în speță actele întocmite de organul constatator nu se coroborează cu nici o probă, nefiind astfel făcută dovada existenței faptei și a vinovăției petentei, impunându-se măsura anulării procesului verbal.
Comportamentul petentei la data când se pretinde că fapta ar fi fost săvârșită este în contradicție cu starea de fapt reținută de organul constatator, iar orice dubiu ar trebui interpretat în favoarea petentului. De asemenea, arată că a fost solicitată efectuarea de măsurători cu privire la intensitatea undelor sonore pentru a se proba faptul că acesta nu depășește limitele legale admise chiar și într-un spațiu deschis, aspect asupra căruia instanța nu a dispus.
Apreciază totodată că sancțiunea contravențională nu a fost în mod corect individualizată prin raportare la disp. art. 21 al.3 din OG 2/2001, solicitând în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
În drept au fost invocate disp. art. 34 al.2 din OG 2/2001, art. 466 și urm c.proc.civ
Intimatul, legal citat nu a precizat poziția procesuală asupra apelului.
La termenul din 05.05.2015, instanța, a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii de apel, care a fost pusă în discuția părților în temeiul disp. art. 248 al.1 c.proc.civ, asupra căreia reține următoarele :
Conform art.1 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
Potrivit art.33(1) din aceeași act normativ, cu referire la art. 197 c.proc.civ taxele de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit este sancționată cu anularea cererii.
Întrucât pentru termenul din 05.05.2014 s-a pus în vedere apelantei să achite taxa de timbru aferentă cererii de apel potrivit art. 19 din OUG 80/2013, iar acesta nu s-a conformat, instanța apreciază excepția invocată ca fiind întemeiată, urmând a dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării.
Anulează ca netimbrat apelul formulat de I. M., cu domiciliul în Năvodari, ., ., apt. 19, județul C., în contradictoriu cu POLIȚIA L. A ORAȘULUI NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, județul C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 9613/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.05.2015.
P., JUDECATOR,
A. L. N. C. N.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond.D.A.S.
Tehnoredact.jud.C.N./2 ex./18.05.2015
Emis 2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 905/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 573/2015.... → |
|---|
