Anulare act administrativ. Hotărâre din 21-10-2014, Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 2093/120/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
S E N T I N T A nr. 1444
Ședința publică din data de 21 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – E. I.
GREFIER – L. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul B. M., cu domiciliul în Târgoviște, ..F. nr.2, .,., Județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Municipiul Târgoviște, . nr.64, Județul Dâmbovița, prin care se solicită:
-anularea actului administrativ prin care s-a dispus anularea dreptului de port și folosire a armei de vânătoare și pistol cu bile;
-obligarea pârâtului să-i elibereze permisul de armă;
-suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Cererea timbrată cu 70 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanțelor depuse la dosar . nr._(63)/7.05.2014 și nr._(83) din 25.07.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul B. M., lipsă fiind pârâtul IPJ Dâmbovița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând care este obiectul pricinii, stadiul judecății cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Reclamantul, declară că nu mai are alte probe de solicitat sau excepții de invocat, cauza aflându-se în stare de judecată.
Tribunalul, față de obiectul cauzei dedus judecății, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 NCPC, declară cercetarea procesului încheiată.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, apreciază că pricina se poate judeca la prezentul termen de judecată, iar în temeiul art. 392 NCPC, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul anularea actului administrativ prin care s-a dispus anularea dreptului de port și folosință a armei de vânătoare și pistol cu bile și obligarea pârâtului să-i elibereze permisul de armă;
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPC, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița-secția a II-a Civilă, de C. administrativ și fiscal, la data de 7.05.2014, sub nr._, reclamantul B. M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița a solicitat anularea actului administrativ prin care s-a dispus anularea dreptului de port și folosință a armei de vânătoare și pistol cu bile; obligarea pârâtului să-i elibereze reclamantului permisul de armă și suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
In motivarea cererii reclamantul arată că la începutul anului 2013, conform art. 26 din HG nr. 130/2005, trebuia să îndeplinească formalitățile necesare vizării permisului de armă de vânătoare obținut în urmă cu 5 ani, însă în lipsa unei înștiințări din partea pârâtului, în luna mai 2013 s-a prezentat la sediul acestuia, solicitând formalitățile necesare vizării permisului de armă.
În urma solicitării, pârâtul a primit dispoziția nr._/17.02.2014, prin care a fost înștiințat că s-a dispus măsura de anulare a dreptului de port armă și folosirea armelor letale, măsură împotriva căreia a formulat contestație înregistrată sub nr. 749 din 3.04.2014.
Consideră reclamantul că dispoziția atacată este nelegală, deoarece pârâtul, conform art. 26 din HG nr. 130/2005, avea obligația de a anunța perioada în care titularii de permis de armă trebuie să se prezinte pentru viză, împrejurare ce rezultă și de pe pagina de internet a poliției române, astfel că măsura anulării nu poate fi aplicată în condițiile în care nu a fost informat conform legii în vigoare asupra procedurii ce trebuie urmată, în măsura în care această procedură a fost modificată ca urmare a interpretării date de funcționar și nu ca efect al legii și a normelor metodologice.
Afirmă reclamantul că HG nr. 130/2005 ce reglementează normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 295/2004 sunt în vigoare și după modificarea Legii nr. 295/2004 prin Legea nr. 117/2011, astfel că dispozițiile sale trebuie aplicate ca atare.
În ceea ce privește cererea de suspendare, reclamantul a precizat că sunt îndeplinite condițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Cazul bine justificat rezultă din caracterul abuziv al măsurii luate fără vreo înștiințare prealabilă, în lipsa oricărei culpe prin interpretarea discreționară a dispozițiilor legale, iar paguba iminentă și ireparabilă rezidă în interzicerea dreptului de a folosi arma de vânătoare și pistolul cu bile pentru care plătește taxele și cotizațiile de membru al asociației de vânătoare și pescuit (aprox 1500 lei anual), pe de o parte, și în costurile generate de plasarea armei în custodie (80 lei lunar), pe de altă parte.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 8, 14 și 15 din Legea nr.554/2004.
In dovedirea cererii s-au depus la dosar înscrisuri: dispoziția de anulare a autorizației și retragerii permisului de armă nr._/17.02.2014, adresa nr._/3.04.2014, adresa nr._/17.02.2014 emisă de pârât, cererea adresă de reclamant pârâtului la data de 3.03.2014, contestația formulată la data de 28. 03.2014, aviz psihologic nr. 1512/9.07.2013, copie CI și de pe carnetul de membru al AJVPS, certificat de cazier judiciar, certificat medical pentru atestarea stării de sănătate, bon de primire revolver cu bilă nr. 1159/26.06.2013 și bon de primire în custodie - armă vânătoare nr. 1158/26.06.2013, facturile . AV nr._/26.06.2013 și nr._/15.10.2013, reprezentând taxă magazinaj arme.
În temeiul art. 205 și urm. C.pr.civ, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, la data de 11.07.2014, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului, întrucât acesta nu a respectat prevederile art. 25 din Legea nr. 295/2004, în sensul că nu a solicitat, în termenul legal, prelungirea valabilității permisului de armă, astfel că, având în vedere prevederile legale, este evident că actul administrativ atacat este temeinic și legal.
Cu privire la capătul de cerere privind suspendarea actului administrativ atacat, pârâtul solicită respingerea acestuia, având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții cumulative prevăzute de legea contenciosului administrativ pentru suspendarea executării actului administrativ atacat.
In susținerea întâmpinării s-au depus la dosar actul atacat, adresa SAESP nr._/17.902.2014, raportul agentului constatator, cerere de radiere, ordonanța de clasare emisă de P. de pe lângă Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1236/P/2014.
Examinând cererea prin prisma dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor și a HG nr. 130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munițiilor, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele.
Prin dispoziția nr._/17.02.2014, Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. 1 lit. d) și a art. 59 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munițiilor a dispus măsura anulării dreptului de port și folosire a armelor letale și a armelor neletale de către reclamantul B. M., pentru încălcarea prevederilor art. 25 alin. 2 din lege constând în aceea că nu s-a prezentat în vederea prelungirii valabilității permisului de armă înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la eliberarea acestuia (până la 22.01.2013), la structura de poliție competentă în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul, cu arma de vânătoare cu alice marca A.-Zoli, seria_, cal 12 BOK și revolverul cu proiectil de cauciuc marca ME 38 Compact G seria_, cal 380 ME GUM.
Împotriva dispoziției, reclamantul a formulat plângerea prealabilă, în urma căreia a primit răspunsul nr._/3.04.2014, prin care pârâtul susține că nu avea obligația de a înștiința pe titularii permiselor de armă cu privire la prelungirea valabilității permisului de armă.
Potrivit art. 25 alin. 1 și 2 din Legea nr. 295/2005 privind regimul armelor și al munițiilor (1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri.
(2) În vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) la structura de poliție competentă în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul sau reședința cu armele înscrise în permis, precum și cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Conform art. 45 alin. 1 lit. d) din lege, în situația în care titularul dreptului nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilității permisului de armă; are loc anularea dreptului de port și folosire a armelor letale, dispusă de către organele competente.
Normele metodologice aprobate prin HG nr. 130/2005 reglementează procedura de prelungire a vizei pentru permis în art. 26. Potrivit acestui text de lege, titularii permiselor de armă tip A și tip B au obligația de a se prezenta la viza permisului de armă în perioada stabilită de I. General al Poliției Române, în locurile indicate de inspectoratele de poliție județene și de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, având asupra lor: permisele de armă și armele înscrise în acestea, actul de identitate al deținătorului legal de arme, cartea de identitate a fiecărei arme, certificatul de inspecție tehnică periodică a fiecărei arme, efectuată în ultimele 6 luni, documentul care atestă calitatea ce i-a conferit dreptul de a deține sau, după caz, de a purta și folosi arma respectivă, certificatul medical din care să rezulte că persoana este aptă din punct de vedere medical pentru a deține sau, după caz, a folosi armele și muniția, certificatul de cazier judiciar, precum și alte documente solicitate de organul de poliție.
Din interpretarea acestei norme rezultă că prelungirea vizei de port armă are caracter organizat, fiind realizată la data stabilită la nivelul central de către I. General al Poliției Române, în locuri stabilite special de organele de specialitate din teritoriu și nu un caracter individual, cum se deduce din interpretarea normei înserate în art. 25 alin. 2 din lege.
În plus, aducerea la cunoștința celor interesați a datei stabilită la nivel central este în sarcina fie a acestui organ, fie a celui local, numai în acest fel, titularii dreptului beneficiind de informații corecte, complete și precise în legătură cu obligațiile ce le revin.
Domeniul special de reglementare, respectiv cel al armelor și munițiilor, se caracterizează printr-un regim mult mai riguros sub aspect procedural, fiind de notorietate că procedura pentru vizarea permiselor de armă se realizează la data stabilită prin ordin al Inspectorului general al Poliției Române, adusă la cunoștința publicului prin intermediul mijloacelor de informare accesibile publicului de nivel mediu de cunoaștere.
Prin urmare, în lipsa acestor informații care nu reprezintă altceva decât o punere în aplicare a normelor aprobate prin HG nr. 130/2005, titularul permisului nu poate fi acuzat de culpa de a nu se fi prezentat la prelungirea vizei de port armă, culpa pentru neinformarea cu privire la data și locul unde se organizează acțiunea de vizare a permiselor la nivel teritorial aparținând organului de poliție .
În speță, pârâtul nu a dovedit că a respectat prevederea înscrisă în art. 26 din Normele de punere în aplicare a Legii nr. 295/2004 aprobate prin HG nr. 130/2005, astfel că emiterea dispoziției nr._/17.02.2014, se privește a fi nelegală, organul emitent ignorând propriile obligații referitoare la procedura de vizare a permiselor.
Pentru cele ce preced, tribunalul va admite cererea și va dispune anularea dispoziției atacate ca nelegală, urmând a obliga pârâtul la eliberarea permisului de port arme.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării dispoziției, urmează a se avea în vedere caracterul de măsură provizorie de întrerupere a efectelor manifestării de voință a instituției publice, menită să asigure protecția juridică a persoanei pretins vătămate până la evaluarea legalității deciziei administrative de către instanță.
Luarea măsurii se justifică prin urgență, prin nevoia de a înlătura cel puțin provizoriu efectele actului care odată pus în executare aduce pagube iminente, de neînlăturat titularului dreptului afectat prin actul administrativ nelegal, vătămare care nu ar putea fi înlăturată altfel.
În speță reclamantul nu a făcut o astfel de dovadă, motiv pentru care cererea de suspendare va fi respinsă.
Pentru cele ce preced, tribunalul va admite acțiunea astfel cum a fost motivată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul B. M., cu domiciliul în Târgoviște, ..F. nr.2, .,., Județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Municipiul Târgoviște, . nr.64, Județul Dâmbovița, și în consecință:
Anulează dispoziția nr._ din 17.02.2014 de anulare a autorizării și retragerii permisului de armă emisă de pârât și obligă pârâtul la eliberarea permisului.
Respinge capătul de cerere referitor la suspendarea dispoziției.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 21.10 2014.
PREȘEDINTE, Grefier
E. I. L. M.
Red. IE
Tehnored. ML
4 ex/12.11.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 421/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 187/2014.... → |
|---|
