Pretentii. Sentința nr. 604/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns, reclamanta prin avocat C. A., pârâtul G. T., asistat de avocat M. G..

Procedura de citare legal indeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, aducându-se la cunoștința instanței stadiul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Apărătorul reclamantei invocă excepția necompetenței materiale a instanței, apreciind că Judecătoriei Târgoviște ii aparține competenta de soluționare a cauzei, dat fiind faptul că obiectul pricinii il constituie răspunderea civilă delictuală, cauza neavând legătură cu litigiile izvorâte din Decizia Curții de Conturi.

Instanța, pune in discuția părților excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dâmbovița, excepție invocată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială ..

Avocat C. A. având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Dâmbovița, având in vedere motivele mai sus invocate și solicita inaintarea cauzei pentru soluționare la Judecătoria Târgoviște.

Apărătorul pârâtului având cuvântul pe excepție solicită admiterea acesteia, apreciind că Judecătoria Târgoviște este instanța competentă in soluționarea pricinii.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată sub nr._ /09.01.2014, reclamanta Unitatea Administrativ - Teritorială . în judecată pe pârâtul G. T., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4.953 lei, reprezentând contravaloarea parțială a prejudiciului în valoare totală de 6.215 lei, constând în plăți nelegale efectuate la obiectivul „Reabilitare rețele distribuție apă”, cu cheltuieli de judecată, cauza fiind declinată de la judecătoria Târgoviște potrivit sentinței nr.4014/23.10.2013, pronunțată in dosarul nr._ .

În motivarea cererii reclamantul a arătat că potrivit raportului de audit financiar nr.8185/11.11.2011, întocmit de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Dâmbovița, s-a reținut în sarcina pârâtului G. T., că în timpul mandatului acestuia de Primar al comunei Cândești au fost angajate, lichidate, ordonanțate și plătite cheltuieli neeconomicoase, în valoare totală de 5.726 lei, fără documente justificative, în condițiile în care, aceste cheltuieli fuseseră deja cuprinse și plătite contractantului lucrării de investiție „Reabilitare rețele distribuție apă în satul Cândești V.”.

Au fost reținute ca si cauze ce au generat abaterile constatate, controlul financiar formal efectuat, neparcurgerea și neîntocmirea documentelor specifice fazelor de angajare și lichidare a cheltuielilor și deficiențele în proiectarea și implementarea sistemului de control intern, respectiv neelaborarea unei proceduri operaționale privind controlul operațiunilor de angajare, lichidare, ordonanțare și plăți, fiind reținute persoane cu atribuții în domeniul în care s-au constatat abateri referentul contabil al unității administrativ teritoriale și pârâtul în calitate de Primar.

S-a mai arătat că prin nota de relații dată de pârât, s-au recunoscut abaterile arătându-se că se vor lua măsuri de recuperare a sumei, că abaterile au fost aduse la cunoștința conducerii executive a entității controlate și au fost însușite prin nota de conciliere nr.8164 din 10.11.2011, că pârâtul a efectuat o plată parțială de 50 lei pe parcursul misiunii de audit și că cea de a doua persoană responsabilă de producerea prejudiciului a achitat integral suma stabilită în sarcina sa.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.998 Cod civil.

La data de 16.04.2013, pârâtul a formulat întâmpinare (f.31-34) in dosarul_, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei ce i se impută, întrucât nu a solicitat achiziționarea materialelor pentru a căror achitare s-a stabilit existența unui prejudiciu în patrimoniul U. Cândești, că prin nota de relații pârâtul s-a angajat să ia măsuri de recuperare a prejudiciului de la responsabilul de achiziții, contabil și ordonatorul principal de credite și a constatat că viceprimarul localității a aprobat achiziționarea produselor și nu el - primarul localității la acea dată și a dispus luarea de măsuri de recuperare de la persoanele vinovate prin dispoziția nr.16, din 23.01.2012, care a rămas în vigoare, urmare a respingerii plângerii prealabile.

A mai arătat că prin decizia nr.32/2012, reprezentanții Curții de Conturi solicită recuperarea prejudiciului produs și nu fac vorbire în mod direct despre recuperarea acestor sume de la pârât, ci lasă în sarcina acestuia verificarea și constatarea cu privire la persoanele vinovate de producerea prejudiciului și că lipsește raportul de cauzalitate între prejudiciul estimat prin raportul Curții de Conturi și acțiunile întreprinse de pârât, lipsind și vinovăția acestuia.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.

La termenul din data de 3 aprilie 2014, reclamanta a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului Dâmbovița, motivat de aceea că obiectul pricinii il constituie răspunderea civilă delictuală, cauza neavând legătură cu pretențiile menționate in Decizia Curții de Conturi.

Analizând excepția invocata, tribunalul apreciază ca este intemeiată si o va admite, va constata ca Judecătoria Târgoviște este instanța competenta sa soluționeze cererea, motivat de faptul ca litigiul de fata are ca obiect pretenții civile, instanța nefiind investita, potrivit legii contenciosului administrativ cu anularea unui act administrativ, prin care au fost stabilite ca si masuri, printre altele, recuperarea unui prejudiciu cauzat.

Neformulând ca si un capăt de cerere, anularea deciziei nr.32/2012, decizie prin care s-a decis recuperarea prejudiciului produs in cazul realizării obiectivului de investiții „Reabilitare rețele distribuție apa in satul Cândești V.” ci s-a cerut doar obligarea pârâtului, in calitate de fost primar, sub mandatul căruia s-a realizat respectiva investiție, la plata parțiala a prejudiciului in valoare totala de 6215 lei, cererea are caracter civil, fiind deci de competenta instantei de drept comun, respectiv Judecătoria Târgoviște.

Prin urmare, constatând ca Judecătoria Târgoviște este instanța competenta si nu Tribunalul Dâmbovița, se va dispune, potrivit art.134 cod procedura civila, suspendarea din oficiu a judecății cauzei si se va înainta dosarul Curții de Apel Ploiești, pentru a se hotari asupra conflictului de competenta ivit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Dâmbovița – Secția a-II-a Civila de C. Administrativ si Fiscal, invocata de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială .>, cu sediul in ., reprezentata legal de P. G., in calitate de primar si convențional de Societatea Civila de Avocati „S. si Asociații”, cu sediul Târgoviște, ., nr.7A, ., in contradictoriu cu G. T., domiciliat in comuna Cândești, ..315, județul Dâmbovița.