Refuz soluţionare cerere. Hotărâre din 02-09-2014, Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 1291/120/2014
Dosar nr._ taxa poluare
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
S E N T I N T A nr. 1162
Ședința publică din data de 2 septembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – I. C.
Grefier – L. M.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamantul M. A. I., domiciliat în . județul Dâmbovița și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetelor de Avocat Asociate „A. P. E.-T. I.”, din Moreni,. nr. 56, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sectorul 5, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în ..22, județul Prahova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, județul Dâmbovița și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294 Corp A, sector 6, prin care a solicitat obligarea pârâților la restituirea sumei de 2.522 lei, reprezentând taxă pe poluare, reactualizată cu dobânda legală calculată de la data încasării sumei până la restituirea efectivă.
Cererea timbrată cu suma de 252 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței . nr._(37)/7.02.2014 .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamantul M. A. I., cum și pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, AJFP Dâmbovița și Administrația F. pentru Mediu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând care este obiectul pricinii, stadiul judecății cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 131 alin. 1 NCPC, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina, în temeiul art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Tribunalul, față obiectul cauzei dedus judecății, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 NCPC, declară cercetarea procesului încheiată și nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul apreciază că pricina se poate judeca la prezentul termen de judecată, având în vedere și faptul că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ / 20.03.2014, reclamantul M. A. I., a chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, AJFP Dâmbovița și Administrația F. pentru Mediu, pentru ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâților la restituirea sumei de 2.522 lei, reprezentând taxă pe poluare, reactualizată cu dobânda legală calculată de la data încasării sumei până la restituirea efectivă; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achiziționat din Uniunea Europeană, un autoturism marca Volkswagen provenit din UE, înmatriculat pentru prima dată în UE la data de 2.03.1998 cu număr de identificare WVWZZZ1JZWW096114 a plătit suma de 2.522 lei, cu chitanța . nr._/23.04.2010 cu titlu de taxă pe poluare, impusă prin OUG 50/2008, conform calcului Administrației Finanțelor Publice din decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule.
S-a menționat că această taxă contravine reglementărilor Uniunii Europene, dispozițiile dreptului comunitar având prioritate față de dreptul național, din moment ce CEJ a UE a constat de la 1.07.2008 că OUG nr. 50/2008 în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, astfel că această taxă nu se mai datorează.
Reclamantul a precizat că a formulat cerere de restituire a taxei de poluare la Administrația Finanțelor Publice care i-a fost respinsă.
În dovedirea cererii, reclamantul a anexat, în copie chitanța privind plata taxei pe poluare, decizia privind stabilirea taxei pe poluare, contestația, adresa nr. 7353/28.02.2014 privind răspunsul la contestație, documentele de identificare și proveniență ale autoturismului.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 110 din Tratat, art. 148 alin. 2 din Constituția României,, art.117 alin. 1 lit. d Cod pr.fiscală, art.108 rap.la art.1082 Cod civil...
În temeiul art. 205 și următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă, la data de 8.04.2014, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât legislația în vigoare prevede în mod expres plata taxei pe poluare cu ocazia primei înmatriculări, organele fiscale fiind obligate să aplice prevederile dispozițiilor legale.
S-a arătat că din jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene a rezultat că Tratatul Comunității Europene nu a fost încălcat prin instituirea acestei taxe pe poluare în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar prin caracterul ei fiscal taxa intră în regimul intern de impozitare.
De asemenea prin dispozițiile acestei legi, se asigură un cadrul legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos, deoarece taxa pentru emisiile poluante se stabilește în funcție de anumite criterii ale autovehiculelor pentru poluarea pe care o produs, taxă care sub aspect fiscal este reglementată de dispozițiile art. 35 din Constituția României, iar pe de altă parte din punct de vedere al principiului moral care cere respectarea drepturilor fiecăruia, taxa trebuie plătită de poluator, obligația de plată a taxei fiind instituită de dispozițiile art. 4, iar potrivit art. 6 suma de plată.
Solicită respingerea capătului de cerere referitor la calculul dobânzii legale, având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală, potrivit cărora cererea de acordare a dobânzii se face de către contribuabil la organul fiscal, în temeiul titlului, iar potrivit art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003, contribuabilii au dreptul la dobânzi din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70 după caz, prin urmare solicitarea de acordare a dobânzii legale pe calea prezentei acțiuni este inadmisibilă.
Solicită totodată respingerea cererii privind cheltuielile de judecată pe care reclamantul le solicită în această cauză, având în vedere că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 451-453 Cod procedură civilă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 ,206 Cod procedură civilă.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa, în temeiul art. 223 (3) NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cererii reclamantului, tribunalul reține că solicitarea acestuia este întemeiată pentru motivele ce succed.
Acesta a achitat suma de 2.522 lei, iar autovehiculul marca Volkswagen a fost înmatriculat pentru prima oară în UE, așa cum rezultă din documentele depuse la dosar de către reclamant.
Curtea Europeană de Justiție a pronunțat două hotărâri preliminare, la 7 aprilie 2011 în cauza I. T. contra România și la 7 iulie 2011 în cauza I. N. contra România.
Curtea, în considerentele expuse, a reținut că toate modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art.4, art.7 și art.10 alin.1 din OUG nr.50/2008, a admis recursurile în interesul legii și a stabilit că: procedura de contestare prevăzută la art.7 din OUG nr.50/2008, raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
S-a reținut în considerentele deciziei că efectul în timp al hotărârilor preliminare este retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare ale acesteia, de la ..
În contextul creat prin pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au stabilit că taxa de poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008, contravine prevederilor art. 110 din Tratat, principiul supremației dreptului european determină concluzia că aceste din urmă dispoziții legale prevalează.
Din coroborarea art. 1 alin. (5) din Constituție (respectarea Legii fundamentale este obligatorie) cu art. 148 alin. (2) din Constituție (care consacră, la rândul său, principiul aplicării prioritare a dreptului european față de dispozițiile contrare din legile interne), rezultă că însăși Constituția României obligă la respectarea dreptului european și la recunoașterea priorității acestuia.
Principiul general este acela că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european. Prin urmare, conform jurisprudenței consecvente a Curții, contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și, corelativ, statul are obligația de a o restitui.
Conform principiului autonomiei procedurale, regulile care guvernează rambursarea sumelor în discuție sunt regulile naționale. Prin urmare, Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală.
Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, întrucât această reglementare respectă cele două principii enunțate anterior, al echivalenței și al efectivității.
În raport de considerentele mai sus expuse, care sintetizează jurisprudența CJUE și ÎCCJ, având în vedere că reclamantul s-a adresat instanței prin raportare la dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, tribunalul urmează a admite cererea reclamantului constatând că suma plătită de acesta nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că taxa trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamantă prin plata taxei, pârâții vor fi obligați să achite și folosul nerealizat potrivit art. 1084 coroborat cu art. 1082 Cod Civil, constând în dobânda legală calculată potrivit art. 124 coroborat cu art. 70 alin. 1 Cod Procedură Fiscală și a Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 1899/2004 privind procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor.
Potrivit art.453 Cod procedură civilă pârâții urmează a fi obligați și la plata cheltuielilor de judecată, către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. A. I., domiciliat în . județul Dâmbovița și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetelor de Avocat Asociate „A. P. E.-T. I.”, din Moreni,. nr. 56, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sectorul 5, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în ..22, județul Prahova, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, județul Dâmbovița și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294 Corp A, sector 6, și în consecință:
Obligă pârâții să restituie reclamantului suma de 2.522 lei, încasată cu titlu de taxă pe poluare, cu dobânda legală calculată începând cu data încasării acestei sumei, până la data restituirii efective către reclamant și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 252 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 2.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. C. L. M.
Red. CI/ML
7 ex./11.09.2014
.>
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Hotărâre... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 316/2014.... → |
|---|
