Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 355/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 355/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 1910/232/2014
Dosar nr._ apel pl. contraventionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 355
Ședința publică din data de 6 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. L. B.
Judecător – A.-M. G.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul – intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 1863/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent P. I., domiciliat în orașul Găești, ..3, județul Dâmbovița.
Cererea de apel este scutită de plata taxei de timbru conform art. 36 din OG nr. 2/2001 așa cum a fost modificat prin art.53 din OUG nr. 80/2013 și art.1 alin.3 coroborate cu art.30 alin.1 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilierul juridic N. E. pentru apelantul intimat IPJ Dâmbovița, lipsă fiind intimatul petent.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru. De asemenea, se referă faptul că în procedura de regularizare a cererii de apel a fost depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul petent și răspuns la întâmpinare formulată de apelantul intimat IPJ Dâmbovița, după care:
La interpelarea instanței, reprezentantul legal al părții prezente apreciază că Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal este competent să soluționeze apelul.
Tribunalul, efectuând verificările necesare, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin.1Cod procedură civilă raportat la art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă, văzând că obiectul prezentului apel vizează o hotărâre pronunțată de Judecătoria Găești stabilește că este competent general, material și teritorial să judece apelul.
Consilierul juridic N. E. pentru apelantul intimat IPJ Dâmbovița învederează că nu are cereri de formulat sau alte probe de administrat și apreciază cauza în stare de judecată.
Tribunalul în temeiul art.482 raportat la art. 478, art. 254 și art. 258 Cod procedură civilă, urmează a soluționa cauza pe baza probelor administrate în fața primei instanțe.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, sau alte incidente de soluționat, tribunalul în baza art. 482 coroborat cu art.392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă .
Consilierul juridic N. E. pentru apelantul intimat IPJ Dâmbovița solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței atacate, respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție, pentru motivele expuse detaliat în cuprinsul cererii de apel.
Susține apelul în sensul că sentința atacată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond nu a ținut cont de împrejurările comiterii faptei.
Din raportul agentului constatator rezultă că exista o stare conflictuală și că au fost sancționate toate persoanele implicate, iar în condițiile în care s-ar menține înlocuirea amenzii cu avertismentul pentru intimatul petent, atunci s-ar crea o altă stare conflictuală.
În opinia sa, agentul constatator a ținut seama de gradul de pericol social al faptei, și în mod temeinic, a aplicat sancțiunea amenzii .
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1863/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, instanța a admis în parte plângerea formulată de petentul P. I., în contradictoriu cu intimatul I. de P. al Judetului Dambovita și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 03.05.2014, petentul a fost sancționat contravențional, deoarece în ziua de 03.05.2014, în jurul orelor 19,30, ar fi adresat injurii și cuvinte jignitoare numiților B. N. E. și B. Romei M. și de asemenea a provocat scandal, având o altercație cu aceștia.
În consecință, s-a reținut săvârșirea de către petent a contravențiilor prevăzute de art. 2 pct. 1 și pct.24 din Legea nr. 61/1991,R, iar în temeiul art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, iar petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 200 lei și avertisment.
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța a constatat că acesta este legal întocmit, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Dâmbovița fiind competent a constata contravenții și a aplica sancțiuni în baza Legii nr. 61/1991, republicată, iar fapta reținută în sarcina petentului se circumscrie prevederilor art. 2 pct. 1 și pct. 24 din Legea nr. 61/1991, forma în vigoare la data de 03.05.2014.
De asemenea, instanța a reținut că procesul-verbal întrunește toate condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001.
Se reține că descrierea faptei s-a realizat în concordanță cu cerințele OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța a constatat că, situația de fapt reținută în procesul verbal de constatare a contravenției a fost dovedită.
Astfel, deși OG nr. 2/2001, nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției, fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ, astfel că beneficiază de prezumția relativă de autenticitate și legalitate, revenind petentului sarcina probei potrivit art. 47 din OG 2/2001 coroborat cu art. 249 din C.pr.civ.. privind contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției.
Potrivit declarațiilor testimoniale, adresarea de către petent a expresiilor jignitoare la adresa numiților B. E. și B. R. a avut loc deoarece aceștia din urmă au aruncat cu pietre în petent.
Raportat la gravitatea faptei săvârșite de petent și la pericolul social redus, în temeiul dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a reindividualizat sancțiunea amenzii aplicate petentului.
Constatând că fapta săvârșită de contravenient are un grad redus de pericol social, în concret nu a cauzat niciun prejudiciu, nu s-au constatat abateri repetate în sarcina petentului, având în vedere și împrejurările faptei astfel cum au rezultat din proba testimonială administrată, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art.7 alin.2 și art. 34 OG nr. 2/2001, reținând că scopul sancțiunii poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
În consecință, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, instanța a admis în parte plângerea formulată de petent, va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii, în cuantum de 200 lei, aplicate petentului, prin procesul verbal contestat, cu sancțiunea „avertisment” și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel a susținut că instanța de fond a admis în parte plângerea contravenționala si a înlocuit amenda aplicata cu avertisment pe motiv ca fapta comisa de reclamant are un grad de pericol social redus, nu a cauzat un prejudiciu si nu s-au constatat abateri repetate ale acestuia.
In fapt, reclamantul a comis doua fapte contravenționale prevăzute de art. 2, pct. 1 si pct. 24 din Legea nr. 61/1991, fapte care se sancționează cu amenda cuprinsa intre 200 si 1000 lei fiecare.
Agentul constatator care a constatat in mod direct si nemijlocit faptele contravenționale a ținut seama de gradul de pericol social al faptelor comise, astfel că a sancționat o fapta doar cu minimul de amenda, iar pentru cealaltă fapta a aplicat sancțiunea avertismentului și a avut in vedere principiul gradualității, astfel că la prima intervenție la starea conflictuala 1-a avertizat verbal pe reclamant sa înceteze comportamentul antisocial insa, întrucât acesta nu s-a conformat, la a doua intervenție agentul constatator l-a sancționat cu amenda si avertisment scris.
În opinia sa, motivele invocate de reclamata pentru a dispune înlocuirea amenzii cu avertisment nu sunt justificate întrucât pericolul social exista din moment ce contravenientul a comis faptele chiar si in prezenta organelor de politie, iar comiterea acestor fapte nu a fost condiționata de legiuitor de producerea unui prejudiciu, fiind contravenții de pericol si nu de rezultat.
Cât privește susținerea instanței de fond ca reclamantul nu a comis fapte in mod repetat, apelantul intimat învederează că, în fapt, reclamantul a comis in mod repetat faptele, insa la prima intervenție a organelor de politie acesta a fost doar avertizat verbal, fiind sancționat contravențional abia la a doua intervenție, așadar faptele comise au caracter de repetabilitate, motiv pentru care apreciază că prin înlocuirea acestui minim de amenda cu avertisment, practic instanța de fond a lipsit de substanța instituția constatării si sancționării faptelor contravenționale, iar clemența acordata in mod repetat poate avea doar efecte negative.
La data de 18.02.2015, intimatul petent P. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivare a susținut că instanța de fond a apreciat ca, raportat la gravitatea faptei săvârșite si la pericolului social redus, este necesara individualizarea sancțiunii amenzii, iar susținerile apelantului referitoare la faptul ca, anterior încheierii procesului verbal de contravenție ar fi fost avertizat verbal sa înceteze „ comportamentul antisocial", nu sunt dovedite prin nici un mijloc de proba, reprezintă doar simple afirmații.
Intimatul petent susține că așa cum prevede si alin. 3 din art. 7 al O.G. nr. 2/2001, instanța are inclusiv posibilitatea ca, analizând împrejurările comiterii faptei, in funcție si de probele administrate în cauza, sa dispună, aplicarea sancțiunii avertismentului, chiar în situația în care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.
De altfel, chiar apelantul, in motivele de apel, susține punctul de vedere al instanței recunoscând ca, având in vedere situația de fapt, a fost obligat ca, pentru una din contravenții, sa aplice avertisment, iar în ceea ce privește pretinsele efecte negative pe care le-ar avea " clement" acordata " în mod repetat" (se afla pentru prima oara într-o asemenea ipostaza) asupra viitorului său comportament, acestea sunt pure speculații pe care solicită a nu fi avute vedere.
La data de 3.03.2015, apelantul intimat IPJ Dâmbovița a formulat răspuns la întâmpinare prin care a susținut că „speculațiile" la care se refera intimatul sunt, în fapt, o realitate evidenta care rezulta din însăși susținerile acestuia inserate in întâmpinarea la apel. Contrar celor susținute de intimat, la data de 03.05.2014, in jurul orelor 19:30, organele de politie au fost direcționale de ofițerul de serviciu din cadrul Politiei Gaesti sa se deplaseze in orașul Gaesti, .. 91 pentru aplanarea unei stări conflictuale. La fata locului, agentul constatator 1-a găsit pe numitul Borcanescu N. E. care a declarat verbal ca vecinii săi de la imobilul nr. 93 fac curățenie în curte și arunca iarba strânsa în haznaua despre care acesta afirmă că este comună.
Agentul constatator a legitimat vecinii la de imobilul nr. 93, fiind identificați in persoana numiților P. lonut si Păleau C. M. care au recunoscut ca au aruncat iarba in hazna și cu aceasta ocazie agentul constatator i-a consiliat pe cei implicați in conflict, inclusiv pe intimat, si le-a pus in vedere sa respecte normele de conviețuire socială.
Cu toate ca intimatul a fost consiliat si i s-a atras atenția asupra consecințelor faptelor sale, după plecarea organelor de politie acesta a continuat starea conflictuală și, în acest context, organele de politie s-au deplasat din nou la fata locului unde 1-a găsit pe intimat, prietena lui si pe numiții Borcanescu N. si fiul sau Borcanescu R. care iși adresau reciproc injurii în ..
În opinia apelantului intimat, gravitatea faptei este cu atât mai mare cu cât, deși cei implicați au fost consiliați, aceștia nu au încetat starea conflictuală ci, dimpotrivă, a luat amploare iar la intervenția organelor de politie nu au încetat, ci au continuat sa încalce legea in . cei patru implicați in conflict au fost sancționați contravențional.
Susține în continuare apelantul intimat că instanța de fond a evaluat total eronat situația de fapt astfel cum a fost constatata de agentul constatator și nu a conștientizat ca înlocuirea amenzii cu avertisment în cazul unei persoane care a fost deja avertizata si sancționată contravențional pentru comiterea a doua fapte la Legea nr. 61/1991 si care a manifestat comportament antisocial chiar si în prezenta organelor de politie, nu va conduce la îndreptarea comportamentului acesteia, ci, dimpotrivă, îi va crea convingerea ca poate sa facă ce vrea inclusiv în prezenta forțelor de ordine pentru ca oricum nu va fi pedepsit.
De asemenea, consideră că instanța de fond nu a înțeles ca prin înlocuirea amenzii cu avertisment se va crea în rândul cetățenilor care respecta legea un sentiment de nesiguranța și nu a ținut seama de faptul ca intimatul nu a recunoscut nici un moment comiterea faptelor pentru care a fost sancționat si abia în încheierea cererii de chemare în judecata a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment cu precizarea „în subsidiar, daca veți considera totuși ca mă fac vinovat de săvârșirea contravenției, va solicit înlocuirea amenzii cu avertisment".
Examinând sentința apelată în baza criticilor formulate și a temeiurilor de drept invocate, în baza probelor administrate, tribunalul reține că apelul este fondat, urmând a-l admite, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Instanța de fond a reținut că potrivit declarațiilor testimoniale, petentul a adresat expresii jignitoare la adresa numiților B. E. și B. R., deoarece aceștia din urmă au aruncat cu pietre în petent.
Astfel, raportându-se numai la declarațiile martorilor, instanța a apreciat că fapta reprezintă un grad de pericol social redus, motiv pentru care a dispus reindividualizarea sancțiunii, înlocuind amenda cu avertismentul.
Tribunalul, din coroborarea tuturor probelor aflate la dosarul de fond constată că nu se impunea înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Astfel, se constată că petentul a fost sancționat pentru două fapte contravenționale, dintre care pentru una i-a fost aplicat „avertisment”, iar pentru cealaltă „ minimul prevăzut în norma de incriminare”, iar prin aceasta este contrazis argumentul instanței de fond care a motivat că nu s-au constatat abateri repetate în sarcina petentului.
Pe de altă parte, din rapoartele agenților de poliție, aflate la dosarul de fond, rezultă că la aplicarea sancțiunilor s-a avut în vedere principiul gradualității, întrucât la prima intervenire la starea conflictuală l-a avertizat verbal pe petent să înceteze comportamentul antisocial și, întrucât acesta nu s-a conformat, la cea de-a doua intervenire a fost sancționat cu amendă și avertisment scris.
Se poate observa că petentul a avut un comportament antisocial chiar în prezența organelor de poliție, întrucât constatarea faptelor a fost realizată în mod direct, nemijlocit.
Având în vedere contextul în care a fost sancționat petentul pentru săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, tribunalul apreciază că se impune menținerea amenzii aplicate, deoarece, sancțiunea avertismentului nu va conduce la îndreptarea comportamentului petentului, ci dimpotrivă îi va crea acestuia convingerea că poate să facă ce vrea, inclusiv în fața forțelor de ordine pentru că nu va fi pedepsit.
Totodată, se reține și aspectul că petentului i-a fost atrasă atenția, cu ocazia primei intervenții a organelor de poliție, asupra consecințelor faptelor sale, însă acesta a continuat starea conflictuală, astfel că nu poate forma convingerea instanței de control că prin menținerea avertismentului își va corecta, pe viitor, comportamentul.
Pentru considerentele expuse, tribunalul urmează ca în baza art. 480 Cod procedură civilă, să admită apelul declarat de apelantul – intimat, iar pe cale de consecință, a schimba sentința apelată, în sensul respingerii plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de apel formulată de apelantul – intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 1863/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent P. I., domiciliat în orașul Găești, ..3, județul Dâmbovița.
Schimbă sentința apelată în sensul că respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2015.
Președinte,Judecător,
A. L. B. A.- M. G.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. ALB
Tehnored AB/ALB/ȘEM
5 ex/ 22.06.2015
Dosar nr._
Judecătoria Găești
Judecator fond – A. M. O.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 455/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 246/2015.... → |
|---|
