Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 525/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 525/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 1463/284/2014
DOSAR NR._
APEL- plângere contrav.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ,DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 525
Ședința publică din data de 17 iunie 2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - E. I.
JUDECĂTOR – F. E.
GREFIER - O. S. B.
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul petent S. A. P. domiciliat în T., sat P., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 144 din 5.02.2015, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. SA Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C. București cu sediul în .. 401A, sector 6, având ca obiect „ plângere contravențională”.
Apelul legal timbrat cu suma de 20 lei conform chitanței . PF nr._/24.04.2015, depusă la dosar fila 10.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul petent S. A. P., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că pricina se află la primul termen de judecată în calea de atac, după care;
Apelantul petent declară că nu are cereri de formulat și nici probe de solicitat.
Instanța, din oficiu, după verificare, în conformitate cu prevederile art.131 alin.1 raportat la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă Noul Cod procedura Civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța, în conformitate cu art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la acest termen și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul petent solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii și a se dispune anularea procesului verbal atacat.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 144/05.02.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Răcari a respins plângerea contravenționala formulata de petentul S. A. P., în contradictoriu cu intimata cu intimata C. SA C. ca neîntemeiată.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a dispus menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal . 14 nr._ întocmit la data de 19.08.2014 de intimata C. SA C..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin procesul verbal . 14 nr._, întocmit la data de 19.08.2014, petentul S. A. P., a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 250 de lei, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. 2 din OG nr.15/2002, deoarece, la data de 08.05.2014, la ora 10.55, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând acestuia, a circulat pe DN 7, la km. 53 și 800 de metri, pe raza localității T., fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG. nr. 2/2001, instanța a observat că plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile de la comunicarea procesului verbal.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța a reținut că în fotografia depusă la dosar de intimată și care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, este vizibil autoturismul cu nr. de înmatriculare_ . Conform mențiunilor existentei pe marginea planșei foto, acest autoturism a circulat pe DN 7, la km. 53 și 800 de metri, pe raza localității T., la data de 08.05.2014, la ora 10.55. La data de 19.08.2014, la ora 0821, acest autovehicul nu a fost găsit în baza de date cu roviniete valabile la data săvârșirii faptei ( fila nr. 22).
Autoturismul cu nr. de înmatriculare_ este înmatriculat pe nume petentului, așa cum rezultă atât din procesul verbal de constatare a contravenției, aspect necontestat de petent.
În drept la soluționarea prezentei cauze instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1 alin.2 din OG nr. 15/2002, care prevede că începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit in continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor romani si străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România si structurat în funcție de perioada de parcurs si de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totala maxima autorizata (MTMA) si de numărul de axe, după caz.
Potrivit art. 1 alin.1 lit. j din OG nr. 15/2002, rovinieta reprezintă documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Noțiunea de utilizatori este definită de art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 și reprezintă persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Prin urmare raportat la cazul de față, obligația de a achita tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, revine fie proprietarilor înscriși în certificatul de înmatriculare al autovehiculului fie altor persoane, înscrise în certificatul de înmatriculare, care pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
În drept, fapta reținută în procesul verbal contestat este prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, conform căruia fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Sancțiunea ce se aplică este de 250 de lei, potrivit anexei nr. 2 de la acest act normativ.
În consecință, cu privire la încadrarea juridică dată faptei reținute în procesul verbal contestat, instanța a constatat că aceasta este corect stabilită, iar sancțiunea aplicată este în limitele prevăzute de lege.
În privința legalității procesului verbal, instanța a constatat că acesta conține mențiunile obligatorii cerute de articolul 17 din OG nr.2/2001 a căror omisiune este sancționată cu nulitatea actului și se constată și din oficiu, respectiv: numele și calitatea agentului constatator, nume și prenumele contravenientului, fapta și data săvârșirii acesteia, semnătura agentului constatator.
În privința semnăturii aplicate pe procesul verbal de contravenție, instanța a subliniat că OG nr. 2/2001, nu prevede că semnătura agentului constatator trebuie să fie olografă, astfel că o semnătură electronică, în mod legal aplicată, respectă această condiție prevăzută de art. 17 din OUG nr. 2/2001.
Instanța subliniază că intimata a depus la dosarul cauzei „certificatul calificat” emis de S.C. CERTSIGN S.A., prin care a fost atribuită semnătura electronică agentului constatator D. A. C. B..
În privința solicitării petentului ca intimata să prezinte un certificat de omologare al sistemului de înregistrare utilizat la constatarea faptei contravențională, potrivit art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Această mențiune se regăsește în conținutul procesului verbal întocmit, în care se face trimitere la sistemul informatic SIEGMCR, care corespunde cerințelor art. alin. 2 din OG nr. 15/2002 .
De asemenea, argumentul invocat de petent privind necomunicarea în termen a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Astfel art. 13 alin.1 din OG nr. 2/2001, prevede că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Pe de altă parte, articolul 14 alin. 1 din același act normativ ( în forma valabilă la data întocmiri procesului verbal de constatarea a contravenției), prevede că executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă că fapta a fost constatată la data de 08.05.2014, procesul verbal de sancțiune contravențională a fost întocmit la data de 19.08.2014 și a fost comunicat petentului la data de 01.09.2014. În concluzie, dispozițiile art. 13 și 14 din OG nr. 2/2001, susmenționate, au fost respectate de intimată.
În ceea ce privește argumentul că drumul pe care a circulat petentul este in interiorul localității T. și astfel ar putea circula fără rovinietă, este neîntemeiat, întrucât art. 1 alin. 2 ind. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că tariful de utilizare se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, definită la art. 1 alin. (1) lit. d), cu excepția sectoarelor de drum pentru care se vor aplica tarife de concesiune.
Litera d, a acestui articol definește rețeaua de drumuri naționale din România ca fiind drumurile de interes național definite conform art. 6 alin .1 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Articolul 6 alin. 1 din OG nr. 43/1997 - nu face o diferențiere în privința drumurilor naționale, după cum acestea traversează sau nu, anumite localități.
Prin urmare, chiar dacă DN nr. 7/2001 traversează localitatea T., faptul că acesta este inclus în categoria drumurilor naționale, atrage obligativitatea pentru participanții la trafic de a achita contravaloarea rovinietei.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a considerat că sancțiunea aplicată pentru fapta săvârșită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșită, ținându-se seama de împrejurările în care au fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmările produse, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins ca neîntemeiată și a menținut ca legal și temeinic procesul verbal . 14 nr._, întocmit la data de 19.08.2014 de intimată.
Împotriva sentinței instanței de fond, petentul S. A. P., a declarat apel.
Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei, se învederează faptul că, instanța supremă a stabilit pe data de 16.02.2015 că procesele verbale de contravenție emise de agentul constatator pe suport de hârtie și fără a avea semnătură olografă a agentului constatator, constituie motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție.
În interpretarea și aplicarea disp. art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările la Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, rap. la disp. art. 4 pct. 1 – 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică republicată, procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prev. de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind aprobarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificări și completări – Legea nr. 424/2002, cu modificări și completări, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și alin. 3 din acest normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Prin întâmpinarea formulată, la data de 14 mai 2015, intimata C.N.A.D.N.R. SA – C., solicită respingerea apelului, iar pe cale de consecință, menținerea soluției instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, deoarece:
Instanța de fond a respins plângerea contravențională și a dispus menținerea dispozițiilor procesului verbal de constatare a contravenție seria R_/ 19.08.2014.
Susținerile apelantului sunt nefondate, deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.
De asemenea, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției seria R_ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Intimata mai precizează că, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile implicate în activitatea de întocmire si comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, neputand sa reprezinte o lege mai favorabila.
Decizia nr. 6/2015 nu este un act normativ, în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea nr.24/2000- republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, în art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotărârile date în interpretarea si aplicarea unitara a legii.
De asemenea, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac prin care se investește Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile I.C.C.J. trebuie să se rezume strict la interpretarea legii, instanța suprema neputand completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege. In caz contrar, se încalcă principiul separației si echilibrului puterilor în Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din
Constituție, deoarece instanța ar depăși limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.
Din interpretarea OG nr. 2/2001, procesul verbal contestat a fost întocmit respectând condițiile de forma impuse, la data constatării contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ - neexistand rovinietă valabila.
Pentru considerentele expuse, se solicită respingerea apelului.
În drept, au fost invocate disp. art. 471 alin. 5, art. 232 pct. 2 Cod procedură civilă, O.G. nr.15/2002, O.G. nr. 2/2001.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Tribunalul constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond are obligația de a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, prin prisma elementelor de conținut obligatorii, rezultate din corecta aplicare a prevederilor art. 16 și 17 din ordonanța citată.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.
Instanța de fond a considerat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și că acesta este semnat de agentul constatator corespunzător dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, fără a observa lipsa semnăturii olografe a agentului constatator de pe înscrisul, pe suport de hârtie, transmis contravenientului, omisiune de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenție în temeiul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Prin Decizia nr. 6/16.02.2015 dată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, decizie obligatorie potrivit disp. art. 517, alin. 4 din C.pr.civ., s-a statuat că ”În interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator”.
Anterior pronunțării acestei decizii, Tribunalul Dâmbovița a avut o practică unitară în a considera că procesul verbal de contravenție întocmit în condițiile speței, respectiv pe suport de hârtie, dar cu semnătură electronică aplicată de agentul constatator în virtutea disp. art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, nulitate atrasă de prev. art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Pentru considerentele ce preced, apreciind că prima instanță a aplicat greșit legea la situația de fapt dedusă judecății, cu specială referire la sancționarea cu nulitatea a proceselor verbale de contravenție încheiate cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, în temeiul art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va admite plângerea contravențională, urmând a anula procesul verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul petent S. A. P., domiciliat în T., sat P., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 144/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul C. SA Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C. București, cu sediul în .. 401A, sector 6, având ca obiect „ plângere contravențională” și în consecință:
Schimbă sentința atacată, în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal atacat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, din 17 iunie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
E. I. F. E. O. S. B.
Proces verbal,
Pentru judecător E. F., fiind în concediu de odihnă, prezenta se semnează de noi,
PREȘEDINTE COMPLET,
Red. IE/ȘEM
5 ex/30.06.2015
Jud. Răcari
Jud.fond - S. M. R.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 479/2015. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 644/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
