Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 253/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 1657/232/2013
Dosar nr._ apel - plângere contravențională
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 253
Ședința publică din data de 25 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – G. C.
Judecător –C. M.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul intimat I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița prin împuternicit IPJ Dâmbovița cu sediul in mun. Targoviste, ., nr. 64, judet Dambovita împotriva sentinței civile nr. 1456/22.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent S. R., domiciliat în C., ., ..., județul C..
Apelul este scutit de plata taxei de timbru conform art. 36 din OG nr. 2/2001 așa cum a fost modificat prin art.53 din OUG nr. 80/2013 și art.1 alin.3 coroborate cu art.30 alin.1 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică, dosarul fiind lăsat și la a doua strigare, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare și faptul că apelul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Constatând că nu s-au formulat alte cereri și văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Cod de procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1456/22.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ s-a admis în parte plângerea formulată petentul S. R., domiciliat în C., ., ., CNP_ în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița, s-a modificat procesul verbal ., nr._ din 29.04.2013 în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului și a înlăturat sancțiunea complementară constând în aplicarea celor 3 puncte de penalizare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/29.04.2013 s-a dispus sancționarea petentului cu amenda contravențională în cuantum de cuantum de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.74 alin.3 din O.U.G.195/2002 si sancționată de art.102 alin.2 din O.U.G.195/2002, reținându-se ca la data de 29.04.2013, pe Autostrada București-Pitești, petentul a staționat în mod nejustificat pe banda de urgență.
Procedând la verificarea, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța retine, în ceea ce privește legalitatea, ca actul contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecata.
Deși în motivarea plângerii petentul a arătat că suferă de afecțiuni medicale care au impus oprirea autovehiculului pe banda de urgență, prin probele administrate nu a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept nejustificat cuantumul amenzii aplicate.
Astfel, dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, art. 5 din OG 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alin. 5 ale aceluiași articol „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Totodată, potrivit art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune”.
Față de toate cele expuse, instanța, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei și având în vedere și adeverința medicală depusă la fila 5 a dosarului, se apreciază că aplicarea amenzii nu se justifică, apărând ca o sancțiune excesivă, astfel că urmează să admită în parte plângerea petentului și să dispună modificarea procesului-verbal de contravenție atacat, în sensul că va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, considerând că aceasta este o sancțiune suficientă pentru a conduce la formarea unei atitudini viitoare adecvate față de regulile încălcate.
Instanța a apreciat că se impune și individualizarea sancțiunii complementare, în sens contrar apreciind că îi este încălcat petentului dreptul la un proces echitabil sub aspectul accesului liber la justiție, drept garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, text aplicabil în temeiul art. 20 din Constitutia României.
Dreptul de acces la justiție are un caracter efectiv numai în măsura în care instanța are posibilitatea de a analiza și verifica dacă aplicarea sancțiunii complementare s-a realizat cu respectarea cerințelor legale. De aceea, trebuie considerat că plângerea contravențională învestește instanța cu verificarea tuturor aspectelor acesteia. Având în vedere art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, conform căruia instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, textul de lege nefăcând distincția între sancțiunea principală și cea complementară, se apreciază că, față de înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu cea a avertismentului, menit să asigure scopul preventiv-educativ al dispozițiilor legale de către petent, nu se mai impune menținerea sancțiunii complementare constând în aplicarea punctelor de penalizare, pentru aceleași considerente de fapt care au condus la aplicarea avertismentului, astfel că se va proceda și la înlăturarea acestei sancțiuni complementare.
Impotriva sentinței civile nr. 1456/22.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ , în termen legal, a declarat apel intimatul I.P.J. Dâmbovița, prin care solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal contestat ca fiind legal și temeinic.
In fapt, in data de 29.04 2014, in jurul orelor 16:55, pe Al, km 56, Calea 2, a fost depistat pe Autostrada litit ureșli Pitești, km 56 cu autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare_ oprit pe banda de urgență fără motiv intemeiat, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile uit 74, alin. 3 rap. la art. 100, alin. 2 rap 108, alin.l lit. „b", pct.l din OUG nr. 195/2002 rep.
Intimatul consideră această sentință a fi nelegală si netemeinică pentru că instanța de fond a dispus înlăturarea sancțiunii complementare constând în aplicarea punctelor de penalizare motivând că, având în vedere art. 34, alin. 1 din OG nr. 2/2001, conform căruia instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, textul de lege nefăcând distincția intre sancțiunea principală și cea complementară, a apreciat că, față de înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu cea a avertismentului, menit să asigure scopul preventiv – educativ al dispozițiilor legale de către reclamant, nu mai impunea menținerea sancțiunii complementare constând în aplicarea punctelor de penalizare, pentru aceleași considerente de fapt care tui condus la aplicarea avertismentului.
De asemenea, instanța de fond a interpretat in mod greșit dispozițiile art. 34, alin. 1 din OG nr. 2/2001 rep. deoarece o sancțiune complementară nu se poate înlătura de către instanța de fond. Prin „sancțiune", în înțelesul dispozițiilor art. 34, alin. 1 din OG nr. 2/2001, se înțelege doar sancțiunea principală căci altfel legiuitorul nu ar mai fi prevăzut faptul că instanța hotărăște în mod separat și în privința măsurii confiscării ce este o măsură complementară potrivit dispozițiilor art. 96 alin. 2, lit. „c" din O.U.G nr. 195/2002 rep.
Astfel, instanța poate să verifice dacă sancțiunea contravențională principală aplicată este prevăzută de lege și a fost dispusă în limitele legale și să hotărască doar cu privire la aceasta, putând înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Cu privire la sancțiunile complementare, instanța de fond verifică doar dacă acestea au fost aplicate în mod legal și în cuantumul stabilit de lege, în cauză, respectiv 3 puncte de penalizare, fără însă a hotărî cu privire la acestea doar în momentul în care se anulează procesul verbal de contravenție cu privire la fapta contravențională.
Astfel, instanța de fond nu are posibilitatea de a înlătura sancțiunea complementară, câtă vreme a fost menținută sancțiunea principală pe lângă care există. Legiuitorul este singurul ce poate stabili pentru ce fapte se aplică sancțiunea complementară și cuantumul acesteia, sancțiune ce se aplică indiferent de sancțiunea principală, aceasta putându-se aplica și alături de sancțiunea avertismentului.
Sancțiunile complementare nu sunt stabilite de către agentul constatator iar instanța investită cu judecarea cauzei nu poale să hotărască cu privire la aceste sancțiuni, ele fiind stabilite de legiuitor și operând "ope legis" prin simpla, încălcare de către contravenient a normelor de conduită pe care le protejează.
Câtă vreme sancțiunile complementare nu pot fi aplicate independent de sancțiunile principale consideră că nici acestea nu pot fi înlăturate de pe lângă sancțiunile principale pe care le însoțesc chiar și în situația în care se dispune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
De asemenea, deși legiuitorul oferă posibilitatea ca instanța de judeca de a înlocui sancțiunea amenzii cu cea a avertismentului, în legislația contravențională nu există nicio dispoziție expresă din care să rezulte faptul că se pot înlătura sancțiunile complementare de către instanța de judecată.
In conformitate cu art. 96, alin. 1 din OUG nr. 195/2002 „Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege si se aplica prin același proces-verbal prin care se aplica si sancțiunea principala a amenzii sau avertismentului."
Pentru toate aceste considerente, apelantul intimat solicită admiterea apelului astfel formulat, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii în fond a plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.
Solicită aplicarea dispozițiilor art. 223, alin. 3 din Cod procedură civilă.
în drept, dispozițiile art. 466 Cod procedura civila.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor reținute de instanța de fond, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă apelată, Judecătoria Găești a admis în parte plângerea formulată petentul S. R., în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, și a dispus modificarea procesului - verbal ., nr._ din 29.04.2013, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului și a înlăturării sancțiunii complementare, constând în aplicarea celor 3 puncte de penalizare.
Prin procesul – verbal împotriva căruia s-a formulat plângere contravențională, petentul a fost sancționat contravențional întrucât a fost depistat pe autostrada București – Pitești, km 56, cu autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, oprit pe banda de urgență fără motiv întemeiat, faptă prevăzută și sancționată de disp. art, 74 alin. 3 rap. la disp. art.100, alin.2 rap. la art. 108, alin. 1 lit. b, pct. 1 din OUG nr. 195/2002, rep.
Criticile cuprinse în cerea de apel vizează soluția de înlăturare a punctelor de penalizare, apelantul apreciind că instanța nu are posibilitatea de a înlătura sancțiunea complementară câtă vreme a fost menținută o sancțiune principală pe lângă care există; se arată că aceste sancțiuni sunt stabilite de legiuitor operând ope legis, prin simpla încălcare de către contravenient a normelor de conduită pe care le protejează.
În ceea ce privește sancțiunea principală, tribunalul, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru restabilirea ordinii de drept încălcată, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptei, dar și cele personale, reținute de instanța de fond.
Sub aspectul sancțiunii complementare a aplicării punctelor de penalizare, tribunalul constată că potrivit disp. art 108 alin. 1 lit. b din OUG nr. 195/2002,
”Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare.”; b) 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 1. oprirea nejustificată sau circulația pe banda de urgență a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naționale europene (E);
Această dispoziție legală impune agentului constatator obligativitatea aplicării sancțiunii complementare, indiferent de sancțiunea principală aplicată și indiferent de pericolul social concret al faptei comise, legiuitorul prezumând un pericol social suficient de mare care să atragă sancțiunea respectivă.
Instanța de fond a considerat că intră în competența sa individualizarea sancțiunii complementare, la fel ca și în cazul sancțiunii principale.
Într-adevăr, instanța are posibilitatea să individualizeze sancțiunile complementare însă doar în situația în care este prevăzut de lege, urmând să se facă distincție între individualizarea legală a sancțiunilor și individualizarea judiciară a acestora.
Individualizarea legală este cea realizată de legiuitor cu ocazia elaborării legii, legiuitorul fiind cel care stabilește cadrul general al sancțiunilor, natura și limitele generale ale fiecărei sancțiuni, natura și limitele speciale ale sancțiunii pentru fiecare contravenție în parte.
În cazul de față, legiuitorul, cu ocazia individualizării legale, a stabilit că sancțiunea complementară a punctelor de penalizare este obligatorie pentru cazurile prevăzute de disp. art. 108 din OUG 195/2002.
Pentru aceste considerente, având în vedere disp. art. 480 din Codul de Procedură Civilă, instanța va dispune admiterea apelului formulat de apelantul intimat I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița prin împuternicit IPJ Dâmbovița cu sediul in mun. Targoviste, ., nr. 64, judet Dambovita împotriva sentinței civile nr. 1456/22.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent S. R., domiciliat în C., ., ..., județul C. și va schimba sentința atacată în sensul că menține măsura complementară aplicată de organul constatator, respectiv cele 3 (trei) puncte de penalizare, restul dispozițiilor sentinței apelate vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul intimat I. G. AL POLITIEI ROMANE SECTIA AUTOSTRAZI BIROUL A1, cu sediul în ., . C, județul Dâmbovița prin împuternicit IPJ Dâmbovița cu sediul in mun. Targoviste, ., nr. 64, judet Dambovita împotriva sentinței civile nr. 1456/22.10.2014, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent S. R., domiciliat în C., ., ..., județul C..
Schimbă sentința atacată în sensul că menține măsura complementară aplicată de organul constatator, respectiv cele 3 (trei) puncte de penalizare .
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
G. CiocoiuCarmen M.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. MC
Tehnored. VM/MC
5ex/ 2.06. 2015
Dosar nr._
Judecătoria Găești
Judecator fond – C. D. D.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 583/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 357/2015.... → |
|---|
